Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)

1970-05-30 / nr. 6981

Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pagina I) lui, în orașele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, Ura­ls , se scandează „Ceaușescu, Ceaușescu !“). Desigur, tovarăși, și pînă a­­cum, în întreaga noastră activi­tate, în toate rezultatele obținu­te în construcția socialistă, în creșterea bunăstării poporului s-au evidențiat unitatea și ho­­tărîrea de muncă a națiunii noastre socialiste ; această uni­tate nu s-a manifestat însă nici­odată cu atîta tărie­­ aș putea spune­m ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nive­lului înalt de conștiință a națiu­nii noastre socialiste, a hotărîrii întregului popor ca, strîns unit în jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialis­mului, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, urale ; se scandează : „Ceaușes­­cu - P.C.R. !"). Avem convingerea că, datori­tă măsurilor luate, angajamen­telor asumate de clasa munci­toare, de țărănime, de intelec­tualitate, de bărbați, femei, ti­neri și vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producție spo­rită, recuperarea pierderilor din unitățile care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, sarci­nile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în in­dustrie ; avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă inten­să și în agricultură, cu toate greutățile provocate de calami­tățile naturale, să obținem o re­coltă bună. Sîntem încredințați că lucrătorii din agricultură, coo­peratorii, inginerii, vor face to­tul pentru a recupera pagubele și a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puternice, orale , se scandează : „Ceaușes­cu - P.C.R. I") Am vizitat în județul dumnea­voastră două întreprinderi indus­triale, precum și o întreprinde­re agricolă de stat și o coope­rativă agricolă. Am constatat că și în acest județ - ca de altfel în întreaga țară - oamenii mun­cii desfășoară o activitate însu­flețită, plină de elan, pentru a-și îndeplini obligațiile, pentru contribui la învingerea greutăți­i lor provocate de calamități. De asemenea, am constatat cu bu­curie că lucrătorii din agricultu­ră, cooperatorii, au obținut re­zultate bune, că, în general, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din județul Ialomița — muncitori, țărani și intelectuali — își vor aduce din plin contribuția la realizarea pla­nului pe acest an, la învingerea greutăților, și — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplau­ze puternice, urale). Doresc să adresez felicitări tuturor­­ munci­torilor din județul Ialomița, ță­ranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, și să le urez noi succese în acti­vitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Firește, tovarăși, în aceste săp­­tămîni ne-am concentrat mult a­­tenția și eforturile pentru învin­gerea greutăților provocate de calamitățile naturale. Dar, tot­odată, ne-am preocupat și ne preocupăm ca aceste greutăți, aceste calamități, să nu influen­țeze activitatea din celelalte­ părți ale țării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în așa fel munca în­­cît, în ansamblu, să asigurăm desfășurarea în condiții cît bune a activității economice mai și sociale. Facem acest lucru convinși că succesele pe care le obținem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuție concretă la dezvoltarea și întă­rirea sistemului mondial socia­list, la creșterea influenței socia­lismului în întreaga lume. (A­­plauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susți­nut de dezvoltarea construcției socialiste în patria noastră, noi am considerat și considerăm, tot­odată, necesar să ne aducem contribuția activă la dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu partidele comuniste și muncito­rești, cu mișcarea antiimperialis­­tă. După cum cunoașteți, chiar în această perioadă am avut în București multe întîlniri cu șefi de state, cu reprezentanți ai al­tor țări, cu conducători și delegați ai altor partide și mișcări de eli­berare națională; am mers, de a­­semenea, la Moscova, considered că nu putem neglija problemele internaționale chiar în condițiile greutăților pricinuite de inundații. Dimpotrivă, tocmai datorită fap­tului că există o asemenea si­tuație, trebuie să dezvoltăm o activitate internațională mai in­tensă, convinși că solidaritatea și unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forțelor progresiste consti­tuie o garanție a mersului înain­te, a asigurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în acesta zile că în diferite părți ale glo­bului pămîntesc continuă războ­iul, că este necesar să acționăm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominație și dictat, colonialismului, pentru a impune în viața internațională relații de colaborare și înțelege­re, principiile deplinei egalități în drepturi, ale respectării inde­pendenței și suveranității națio­nale, dreptul fiecărui popor de a-și hotărî soarta așa cum o do­rește. Sîntem convinși că a­­ceste principii vor triumfa. (A­­plauze puternice). Imbinînd preocupările naționa­le cu cele internaționale, parti­dul și poporul nostru își îndepli­nesc astfel atît obligațiile față de ele înșile, cît și față de mișca­rea comunistă și muncitorească internațională, de cauza socialis­mului, a păcii și progresului în lume. In felul acesta demonstrăm că între interesele naționale și solidaritatea internațională exis­tă o strînsă unitate, că numai îm­­binînd în mod armonios preocu­parea față de problemele națio­nale - asigurînd creșterea bună­stării și dezvoltarea socialismu­lui în propria țară — cu solida­ritatea internațională, noi ne fa­cem datoria de detașament al mișcării comuniste, al forțelor pă­cii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, și cu acest prilej, mulțumiri tuturor statelor care, în aceste zile, și-au ex­primat simpatia față de poporul nostru, au oferit, sub diferite for­me, ajutor ; doresc să mulțumesc, de asemenea, tuturor organiza­țiilor internaționale care ne-au dat sprijinul lor, cetățenilor din diferite țări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistrații din Romania. In toate acestea noi vedem o manifestare a sim­patiei și stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celor­lalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie și cola­borare cu toate națiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze pu­ternice, urale). Exprimînd mulțumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat și ne ajută, îi asigurăm de simpa­tia și solidaritatea noastră. Po­porul român este și va fi întot­deauna pentru prietenie și pace cu toate popoarele lumii. (Aplau­ze puternice). In încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia — localitate ca­re începe să devină o frumoasă capitală de județ — tuturor lo­cuitorilor județului Ialomița, noi succese în muncă ! Vă doresc multă sănătate și fericire ! (A­plauze puternice prelungite , ora­le , se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R. I"). Luînd cuvîntul în încheierea a­­dunării populare, primul secretar al Comitetului județean de par­tid arată că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, în frunte cu comuniștii, nu vor precupeți nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamen­telor luate în producție de toate colectivele din industria și agri­cultura Ialomiței, pentru ca și a­­cest județ să-și aducă o contri­buție substanțială la recuperarea pagubelor provocate de calami­tățile recente din țara noastră, la realizarea integrală a plenului pe 1970. Mitingul ia sfîrșit într-o atmos­feră de puternic entuziasm. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducă­tori de partid și de stat în jude­țul Ialomița, asemenea celorlalte întîlniri din aceste zile de pe cu­prinsul patriei, a prilejuit o nouă și vibrantă manifestare a unită­ții de monolit a națiunii noastre socialiste, în jurul Perfidu­lui Comunist, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar for­ța orînduirii noastre socialise. Din munca și roadele e, din abnegația celor care pun stavilă apelor, a celor care pe ogoare și în uzine se străduiesc, zi și noapte, să dea țării valorile ma­teriale de care ea are atîta ne­voie, din angajamentele reînnoite ale acestor zile desprinderi ho­­tărîrea de neclintit a tuturor fii­lor acestui pămînt de a murci în așa fel încît și ultimul an al cin­cinalului să fie încheiat cu suc­ces. Este încă , o dovadă a spiri­­tului de responsabilitate, a înal­tului patriotism al constructorilor României socialiste. (Urmate din pagina I) Ia întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Va­sile Marin, prim - secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manț, secretar ge­neral al Ministerului Agricul­turii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al parti­dului se interesează de măsu­rile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndi­­guite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cerce­tarea stării digului care îm­­prejmuiește ogoarele între­prinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lun­gul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu­­ grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai ve­de, apele sînt demult la înăl­țimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 cm., cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare a­­menințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Bor­­cea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai pu­țin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul acostează. Nicolae Ceaușescu Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al parti­dului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efor­tul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogate­le recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a că­ror renaștere s-au cheltuit a­­tîta trudă și bani, indică mă­surile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le u­­rează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, ge­neralul maior Gheorghe Bri­ceag, prezintă secretarului ge­neral al partidului, un scurt raport în care subliniază voin­ța de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de în­cordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărași­lor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apro­piate, aflînd de vizita secreta­rului general al Partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului munici­pal Călărași al P.C.R., Ion Si­­nișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să vi­ziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete, oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în uni­tățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea proiectată — 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîr­tie, 8.600 tone alte produse. După vizitarea turnătorie, tovarășul sectorului Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficien­țele existente aici, indică lua­rea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de produc­ție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospo­dări mai bine utilajele, mate­ria primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului, coloana mașinilor oficiale stră­bate principalele artere ale o­­rașului îndreptîndu-se spre Fa­brica de confecții. Pe întregul traseu, conducătorii de partid și de stat sînt salutați cu mul­tă căldură de populația ora­șului, care cu mic cu mare a­­clamă îndelung pentru Parti­dul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabri­cii de confecții, oaspeții vizi­tează principalele secții producție. Scurte popasuri de la unele locuri de muncă prile­­juiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor ac­tuale de creștere a producției. Se discută despre eficiența e­­conomică a întreprinderii, des­pre relațiile dintre fabrică și combinat , se iau în dezbate­re problemele ridicate de pers­pectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secreta­rul general al Partidului felici­tă pe lucrătorii fabricii pentru succesele obținute, urîndu-le noi realizări în producție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobo­zia. In drum spre Slobozia, con­ducătorii partidului și statului vizitează Complexul de crește­re și ingrășare a animalelor al întreprinderii agricole de stat Ciulnița. Se vizitează cooperativa a­gricolă de producție din co­muna Gheorghe Lazăr. La, sectorul zootehnic oaspeții simt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele obținute. vei. In timpul vizitării coopera ti­tovarășul Ceaușescu recomandat extinderea coope­a­rării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de­ stat se îndreaptă apoi spre re­ședința județului­­ Slobozia. In piața centrală a orașului,­ oaspeții sînt salutați cu entu­ziasm de un mare număr de­ cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici mi­litari, membri ai gărzilor pa­triotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru­­ apărarea patriei, care prezin­tă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puterni­că însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tova­rășul Vasile Marin, prim-secre­­tar al Comitetului județean — Ialomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe melea­gurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emi­lian Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slo­bozia, profesoara Victoria Ra­du, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cu­vîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. r Institutul pedagogic din Suceava — Activități pionierești © în întâmpinarea zilei de 1 Iunie, Ziua interna­țională a­­ copilului, la Ca­sa pionierilor din Suceava, se desfășoară, între 25 și 1­­1 mai, „Săptămîna celor mici“. Manifestarea cu­prinde o serie de reprezen­tații ale formațiilor de tea­tru de păpuși, cu piesele : i „Toc - năpristoc și Tița - ] fetița“ de Viorica Huber,­­ „Gîscănelul“ de L. Gemez­i și T. Gurevici, „Bursucel­i învață carte !“ de Șt. Horia 1 și T. Bogdan, precum și­­ scenetele „Ghiocel și Viole­­t­ta“ și „Mînuța albă“. Spec­­t­tacolele se adresează în­­­ deosebi preșcolarilor din grădinițele municipiului Su­ceava. „Săptămîna celor mici“ se va încheia, pe data de 31 mai a.c., cu o serbare de anvergură, intitulată „Florile vîrstei“, la care își aduc contribuția cercu­rile de teatru de păpuși, dramatic și coregrafic ale casei pionierilor. Fondurile realizate vor fi donate pen­tru sprijinirea copiilor din localitățile afectate de inundații.­­ Consiliul municipal Su­ceava al Organizației tinerilor, în colaborare pro­cu cinematograful „ Tineretu­lui“, a programat un ciclu de filme de desene anima­te, destinate școlarilor din­­ clasele I—IV. Marți, 26 mai,­­ 300 de elevi de la Școala­­ generală nr. 2 au partici­pat, in utzrGxxinerea acțiunii,­­ prilej cu care învățătoarea­­ Demetra Zolta a vorbit despre semnificația zilei de 1 Iunie, iar elevele Racu Tatiana și Bunău Brîndu­­­ l­ea au recitat poezii înch­i­­i­nate sărbătorii copilăriei. * Matineele cu filme pentru copii au loc, zilnic, pînă sâmbătă, 30 mai a.c. ¹ Paralel cu intensifica­rea eforturilor pentru în­­­­cheierea cu succes a anului­­ școlar, pionierii din întreg județul se pregătesc să în­tâmpine Ziua pionierilor din Republica Socialistă România cu frumoase re­­­­zultate în activitatea de­­ organizație. Astfel, cele nouă detașamente de la Școala generală din Dol­­­­heștii Mari au pregătit, fie­ ’ care în parte, este o serba­­toare în cadrul căreia, evo­­­­luează formațiile corale,­­ instrumentale și coregrafi­­­­ce, soliști vocali, mentiști, recitatori și instru­po­vestitori artistici. Cele nouă serbări alcătuiesc etapele unei competiții artistice, oferind juriului constituit vi­eruju juriului constituit­i posibilitatea de a selecta­­ formațiile și interpreții­­ pentru trecerea în revistă ) care va avea loc la 21 iu­­i­nie a.c., cînd vor fi decer­­­­nate premiile celor mai­­ buni artiști amatori ai uni­­­ tații. ^ (De la prof. V. SANDOVICI ( Dolheștii Mari) j A sosit vremea profitului. Mecanizatorul Ion Nistor execută cu sapa rotativă, prima lucrare de acest fel la cultura porumbului ÎN AGRICULTURĂ *ÎN AGRICULTURĂ (Urmare din pagina I) hectare. De asemenea, prașila I a fost efectuată și pe o su­prafață de 20 hectare din cele 60 hectare cultivate cu sfe­clă de zahăr. în prezent, s-a trecut și la prașila manuală pe rînduri. în ce privește cultura porumbului, care ocupă 160 de hectare, menționăm rapidi­tatea cu care s-a acționat pentru reînsămînțarea cu ace­eași plantă a unei suprafețe de 7 hectare afectată de inundații. Prașila nu a început încă la porumb, dar consiliul de condu­cere al cooperativei agricole ur­mărește pas cu pas evoluția plantelor, astfel încît prășitorii să poată intra în lanuri imediat ce vegetația culturilor permite. Pe tarlalele cooperativei a­­gricole din Plopeni a fost, ieri, o animație deosebită. La ordinea zilei se afla întreținerea cultu­rilor prășitoare. Președintele Pe­tru Clemencu dirija forțele con­form planului stabilit, iar după aceea a trecut la îndrumarea concretă a modului cum trebuie executată fiecare lucrare în par­te. Prașila I la cartofi este a­­proape terminată și constituie rezultatul unei munci neobosite a țăranilor cooperatori de aici care, în ultima săptămînă, au lucrat din zori și pînă seară tîr­­ziu pentru a asigura plantelor o dezvoltare normală. Despre țăranii cooperatori din Dumbrăveni s-au scris, în ultimul timp, numeroase materiale. Pen­tru felul cum locuitorii acestei comune înțeleg să-și facă dato­ria față de unitatea lor, pentru executarea la timp și în condiții optime a tuturor lucrărilor agri­cole în scopul creșterii avuției obștești, merită osteneala scri­sului. In cursul zilei de ieri ne-a fost greu să facem o numărătoare exactă a sutelor de cooperatori care se aflau pe cîmp. Totuși, cu ajutorul tovară­șilor Constantin Sandu, secretar al comitetului comunal de par­tid și Mihai Sandu, președinte al cooperativei agricole, am aflat că este vorba de prezența în cîmp, la prășit, a aproape 1.000 de țărani cooperatori. Ca urma­re a calității lucrărilor de între­ținere, plantele de cartofi sfeclă de zahăr se dezvoltă foar­­i­te bine. „Aceasta constituie o garanție că in ciuda tuturor greutăților de­terminate de vitregia naturii, pro­ducțiile nu vor fi diminuate față de ceea ce ne-am planificat — ne spune tovarășul Constantin Sandu, secretarul comitetului comunal de partid. Convinși că numai prin muncă pot să înlă­ture necazurile abătute­ asupra țărănimii noastre în urma inun­dațiilor, cooperatorii din Dum­brăveni sînt hotărîți să facă to­tul pentru a realiza pas cu pas cerința majoră a agriculturii noastre - creșterea permanentă a producției în orice condiții de climă și sol". ZORI NOIPAGINA 3 ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ IN FAȚA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Politica de formare, de per­petuă specializare și organizare a „materiei cenușii“ a depășit demult granițele naționale, în­­scriindu-se azi într-o preocupare mondială (determinată de carac­teristicile vieții contemporane), în cadrul căreia nu sunt cruțate nici eforturile, nici investițiile. Mai mult, specialiști de pretu­tindeni sunt unanimi în recunoaș­terea faptului că, în următorii 10 ani, numărul cercetătorilor, al cadrelor calificate va fi unul din criteriile de apreciere a gradului de civilizație și a perspectivelor de progres ale unui stat. Aspec­tul capătă dimensiuni și sensuri majore cu atît mai mult în țara noastră, unde vieții economice, sociale, culturale îi sunt proprii ritmuri dinamice impresionante, exigențe deosebite, așa cum s-a subliniat în nenumărate pri­lejuri, și in special la cel de-a X-lea Congres al P.C.R. Or, toc­mai acest context reclamă conti­nuă grijă și atenție pentru pre­gătirea forței de muncă, în ra­port cu nuanțarea, cu diversifi­carea accentuată a profesiilor. De aici și sarcinile mari care stau în fața școlii - factor ho­­tărîtor în formarea unor cadre cu înaltă profesionalitate. In întîmpinarea acestui deziderat, școala este chemată să reali­zeze o concordanță deplină între «­«rfitarlirile», r­uncitatile lui și cerințele profesiunii, elevii­­aju­­tîndu-l să se încadreze armonios în munca și viața socială ce-l așteaptă. Este, ceea ce numim curent, orientarea școlară și profesională, concretizată în activitatea de îndrumare și influențare judicioasă a elevului pe calea cea mai apropiată in­dividualității sale, începînd cu o prealabilă­­ și obligatorie studiere­a personalității. Parti­­­cularitățile individuale vizate sunt, în primul rînd, nivelul de pregă­tire a elevului în momentul o­­rientării, datele psihologice care stau la baza acestor cunoștințe (nivelul inteligenței, tendințele și interesele memoriei, stabile ale persoanei ș. a.). Odată e­­fectuată determinarea lor, ur­mează ca ele să fie corelate cu necesitățile sociale din momentul respectiv, cu posibilitățile școlii. Cum posibilitățile liceului actual sunt de a da elevului o pregă­tire diferențiată pe mai multe secții distincte, urmează să vedem cea mai justă îmbinare a conținutului învățămîntului din secții și particularitățile prezente ale Individului, după cum și perspectivele lui. (Avem în vede­­re aici și corelarea potențelor persoanei cu interesele sale și sociale). Din aceasta trebuia să rezulte o orientare concretă spre secțiile umanistă sau reală, prevăzute în actualul plan de în­­vâțămînt. Or, dacă pînă în prezent selecția elevilor nu a avut la bază, întotdeauna, cri­terii științifice, obiective, ea fiind lăsată adesea pe seama intereselor elevilor sau părinților, actualmente, când psihologia și științele despre om, în general, au înregistrat progrese simțitoare, modalitatea arătată mai sus nu poate să pară decât anacronică. Din experiența proprie am constatat că datele psihologice necesare elevului pentru a urma cu succes una din secțiile lice­ului nostru (care i-ar fi cea mai propice) se pot determina, cu destulă exactitate, înainte de trecerea elevului în clasele deja specializate. Mai mult decit atît, pot fi găsite modalități relativ ușor de utilizat în depistarea acestor date psihologice, făcînd apel la cuceririle actuale ale științei despre om și la moșteni­rea valoroasă din trecut pe planul psihologiei școlare. la Cînd spunem aceasta ne gîndim oportunitatea folosirii unor metode (simple, de altfel) între care un loc deosebit îl ocupă metoda statistică și testele. Ți­nem să accentuăm mai ales asupra testelor de cunoștințe, luînd în considerare pregătirea anterioară a elevului. In acest sens, un colectiv de profesori a întreprins, în cadrul Liceului „Ștefan cel Mare“ din Suceava, o acțiune de utilizare a testelor de cunoștințe și a metodelor statistice în orientarea școlară a elevilor din clasa a IX-a (în număr de aproximativ 160) din anul școlar trecut. . Testele de cunoștințe (axate pe întrebări vizînd programa de învățămînt) ne-au ajutat să de­pistăm, cu destulă precizie, posibilitățile fiecărui elev în ra­port cu cerințele secției ce ur­ma s-o frecventeze. Rezultatele înregistrate în documentele șco­lare pînă în prezent dovedesc că orientarea elevilor cercetați promite să răspundă mai bine exigențelor fiecărei categorii de studii, urmînd ca, în continuare, să se stabilească gradul de co­relație realizat (care, analizat într-o primă aproximație, pare a fi favorabil). Faptul prezintă in­teres, și întrucît oferă posibilita­tea comparării rezultatelor astfel obținute, cu situația promoțiilor anterioare pentru care nu s-a întreprins o acțiune de această manieră, și unde datele exis­tente evidențiază contradicțiile ce izvorăsc dintr-o orientare fă­cută la modul întîmplător. Spre exemplu, dintre elevii actualelor clase a Xl-a și a Xll-a se pot cita frecvente cazuri cînd subiec­tul (elevul) obține rezultate ce contrazic, în fapt, interesul mani­festat inițial față de secția a­­leasă. Explicația ? Cei mai mulți dintre ei s-au orientat spre o secție sau alta în funcție de interese personale (fără o mo­tivare temeinică, însă) sau după simpla dorință a părinților. Fap­tul s-a soldat cu consecințe ne­favorabile, exprimate în eforturile epuizante depuse soldate cu rezultate (nu rareori negative) pentru a răspunde cerințelor unor materii de studiu, în detrimen­tul altora. Evident, nu intenționăm, aici și acum, absolutizarea atotputerni­ciei testelor ca mijloc de studie­re a posibilităților elevilor, iar cînd facem o asemenea afirmație avem în vedere necesitatea ape­lului la fișele psihopedagogice, la celelalte metode consacrate (experimentală și statistică), în măsură să ofere modalități pre­țioase de investigație. In ceea ce privește cazurile de du­biu ivite cu prilejul experimentu­lui efectuat de noi, rezolvarea lor ne-o propunem prin utilizarea testelor de aptitudini și interese. De altfel, raportarea perspec­tivelor cercetării psihologice la necesitățile viitoare ale socie­tății noastre impune în mod im­perios ca orientarea pe mai de­parte a elevilor să se înscrie sub semnul unei sporite exigențe, a­­vînd în vedere o epocă în care planificarea, proprie tuturor do­meniilor de activitate, are primul cuvînt de spus. Reiese de aici o problemă deosebit de actuală pentru psihologii școlari, și anu­me găsirea celor mai riguroase modalități de determinare a da­telor psihologice obiective - ba­za orientării școlare: întrucît desfășurarea și finali­zarea procesului de orientare școlară și profesională revine în cea mai mare parte școlii, aceas­ta din urmă are sarcina de a se ajuta și colabora cu alți factori meniți a-și aduce contribuția (ac­tivități extrașcolare, sporirea va­lențelor orelor de curs, informa­rea cît mai precisă asupra ramu­rilor noi de activitate ce apar sau nuanțarea celor tradiționale, fo­losind monografiile profesionale, vizitele în întreprinderi etc.), as­pect ce reclamă, totodată, orga­nizarea și intensificarea muncii de cercetare în problema enunța­tă cu toate efectele favorabile care vor decurge. Este acesta un deziderat a cărui împlinire va fi considerabil facilitată prin re­centa înființare a casei corpului didactic din județ — instituție che­mată să contribuie la perfecțio­narea procesului instructiv-edu­­cativ, astfel ca el să răspundă pe deplin cerințelor formării tinerei generații. Asist. univ. CONSTANTIN MOISE de la Institutul pedagogic de 3 ani Prof. MARIAN SCHEFFEL director adjunct al Liceului „Ștefan cel Mare“ Suceava BUCUREȘTI DUMINICA 31 MAI PROGRAMUL ! 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Ra­diojurnal. 7.15 Ora satului. 7.4S Cîntece și jocuri populare. 8.00 Sumarul presei. 8.10 De la o me­lodie la alta — muzică ușoară. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Mu­zică ușoară. 11.05 Poșta radio, de dr. N. Mihăescu. 11.15 Din cele mai­ îndrăgite melodii populare. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Muzică ușoară. 13.30 Muzică populară. 14.00 Melodii . . . melodii. 14.30 Cine știe cîștigă. 15.00 Antena ti­neretului. 15.55 Melodii de suc­ces. 16.30 Drag mire cîntecul și jocul. 17.00 Transmisiuni sportive. Optimile finalei Cupei României la fotbal. 19.15 Gazeta radio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Miici pie­se instrumentale. 30.05 Tableta de seară de Alexandru Artdhițoiu. 20.10 Muzică populară. 20.20 Ar­gheziană. Sus. 20.25 Melodii de pretutindeni. 21.00 Muzică de ca­fe - concert. 21.15 Teatru scurt : „Vizitatorul necunoscut“ de Abecassis. 21.41 Solistul serii Guy — Dean Martin. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Ro­manțe. 22.50 Moment poetic. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03 — 5.00 Es­trada nocturnă. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vre­mea relativ călduroasă și ușor in­stabilă, cu cerul schimbător. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vîn­­tul va sufla potrivit din sud-est. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 8 și 13 grade, iar ma­ximu­«, dintre 19 și 24 grade. I I SIMBATA 30 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii. Micro­­avanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba ger­mană. 18.05 Bună seara, fete ! Bu­nă seară, băieți ! 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20­00 Tele - enciclopedia. 21.00 Repor­taj TV : „Turnul nevăzut“. „îop de clipe într-o secundă“. 21.20 Film serial : „Rocambole“ (tv). 22.00 Tete - cine - recital nr. 4. 22.35 Telejurnalul de noapte. 23.00 „Of inimioară“. 23.35 închiderea emi­siunii. PE ECRANE SIMBATA 30 MAI SUCEAVA : „Modern“ : Doi bărbați pentru o moarte ; „Ti­neretului“ : Noapte cu ceață ; „Arta“ : de Argint ; In împărăția Leului „Burdujeni“ : o nuntă cum n-a mai fost ; CIMPULUNG : „Luceafărul“ : Nu fi trist ; „Moldova“ : Adio, Texas ; RĂDĂUȚI: „Flacăra“: Ghici, „Unirea“: cine vine la cină ? ; Intr-o seară, un tren ; FĂLTICENI : „Doina“ : Adio, Texas ; „Popular“ : In­tr-o seară, un tr­en ; VATRA DORNEI: „Doina“: Moll Flan­ders ; GURA HUMORULUI : „Lumina“ : Visul domnului Gentil ; SOLCA : „Solea“ : Testamentul dr. Mabuse ; SI­­RET : „șiretul“ : Winnetou în Valea Morții ; DOLHASCA : „Dolhasca“ : Comisarul X și „Panterele albastre“ : FAL­­CAU : „Falcău“ : Călugărița și comisarul ; FRASIN : „Fra­sin“ : Bătălia pentru Roma : IACOBENI : „Minerul“ : Vă place Brahms 7 ; TA : „Moldovița“ : MOLDOVI­­Noile a­­venturi ale răzbunătorilor. VA­MA : „Vama“ : Operațiunea Lady Chaplin.,

Next