Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)
1970-05-30 / nr. 6981
Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pagina I) lui, în orașele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, Urals , se scandează „Ceaușescu, Ceaușescu !“). Desigur, tovarăși, și pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obținute în construcția socialistă, în creșterea bunăstării poporului s-au evidențiat unitatea și hotărîrea de muncă a națiunii noastre socialiste ; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie aș putea spunem ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conștiință a națiunii noastre socialiste, a hotărîrii întregului popor ca, strîns unit în jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, urale ; se scandează : „Ceaușescu - P.C.R. !"). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asumate de clasa muncitoare, de țărănime, de intelectualitate, de bărbați, femei, tineri și vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producție sporită, recuperarea pierderilor din unitățile care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie ; avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă intensă și în agricultură, cu toate greutățile provocate de calamitățile naturale, să obținem o recoltă bună. Sîntem încredințați că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii, vor face totul pentru a recupera pagubele și a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puternice, orale , se scandează : „Ceaușescu - P.C.R. I") Am vizitat în județul dumneavoastră două întreprinderi industriale, precum și o întreprindere agricolă de stat și o cooperativă agricolă. Am constatat că și în acest județ - ca de altfel în întreaga țară - oamenii muncii desfășoară o activitate însuflețită, plină de elan, pentru a-și îndeplini obligațiile, pentru contribui la învingerea greutății lor provocate de calamități. De asemenea, am constatat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, au obținut rezultate bune, că, în general, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din județul Ialomița — muncitori, țărani și intelectuali — își vor aduce din plin contribuția la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăților, și — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Doresc să adresez felicitări tuturor muncitorilor din județul Ialomița, țăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, și să le urez noi succese în activitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Firește, tovarăși, în aceste săptămîni ne-am concentrat mult atenția și eforturile pentru învingerea greutăților provocate de calamitățile naturale. Dar, totodată, ne-am preocupat și ne preocupăm ca aceste greutăți, aceste calamități, să nu influențeze activitatea din celelalte părți ale țării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în așa fel munca încît, în ansamblu, să asigurăm desfășurarea în condiții cît bune a activității economice mai și sociale. Facem acest lucru convinși că succesele pe care le obținem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuție concretă la dezvoltarea și întărirea sistemului mondial socialist, la creșterea influenței socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susținut de dezvoltarea construcției socialiste în patria noastră, noi am considerat și considerăm, totodată, necesar să ne aducem contribuția activă la dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu partidele comuniste și muncitorești, cu mișcarea antiimperialistă. După cum cunoașteți, chiar în această perioadă am avut în București multe întîlniri cu șefi de state, cu reprezentanți ai altor țări, cu conducători și delegați ai altor partide și mișcări de eliberare națională; am mers, de asemenea, la Moscova, considered că nu putem neglija problemele internaționale chiar în condițiile greutăților pricinuite de inundații. Dimpotrivă, tocmai datorită faptului că există o asemenea situație, trebuie să dezvoltăm o activitate internațională mai intensă, convinși că solidaritatea și unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forțelor progresiste constituie o garanție a mersului înainte, a asigurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în acesta zile că în diferite părți ale globului pămîntesc continuă războiul, că este necesar să acționăm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominație și dictat, colonialismului, pentru a impune în viața internațională relații de colaborare și înțelegere, principiile deplinei egalități în drepturi, ale respectării independenței și suveranității naționale, dreptul fiecărui popor de a-și hotărî soarta așa cum o dorește. Sîntem convinși că aceste principii vor triumfa. (Aplauze puternice). Imbinînd preocupările naționale cu cele internaționale, partidul și poporul nostru își îndeplinesc astfel atît obligațiile față de ele înșile, cît și față de mișcarea comunistă și muncitorească internațională, de cauza socialismului, a păcii și progresului în lume. In felul acesta demonstrăm că între interesele naționale și solidaritatea internațională există o strînsă unitate, că numai îmbinînd în mod armonios preocuparea față de problemele naționale - asigurînd creșterea bunăstării și dezvoltarea socialismului în propria țară — cu solidaritatea internațională, noi ne facem datoria de detașament al mișcării comuniste, al forțelor păcii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, și cu acest prilej, mulțumiri tuturor statelor care, în aceste zile, și-au exprimat simpatia față de poporul nostru, au oferit, sub diferite forme, ajutor ; doresc să mulțumesc, de asemenea, tuturor organizațiilor internaționale care ne-au dat sprijinul lor, cetățenilor din diferite țări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistrații din Romania. In toate acestea noi vedem o manifestare a simpatiei și stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie și colaborare cu toate națiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, urale). Exprimînd mulțumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat și ne ajută, îi asigurăm de simpatia și solidaritatea noastră. Poporul român este și va fi întotdeauna pentru prietenie și pace cu toate popoarele lumii. (Aplauze puternice). In încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia — localitate care începe să devină o frumoasă capitală de județ — tuturor locuitorilor județului Ialomița, noi succese în muncă ! Vă doresc multă sănătate și fericire ! (Aplauze puternice prelungite , orale , se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R. I"). Luînd cuvîntul în încheierea adunării populare, primul secretar al Comitetului județean de partid arată că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, în frunte cu comuniștii, nu vor precupeți nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamentelor luate în producție de toate colectivele din industria și agricultura Ialomiței, pentru ca și acest județ să-și aducă o contribuție substanțială la recuperarea pagubelor provocate de calamitățile recente din țara noastră, la realizarea integrală a plenului pe 1970. Mitingul ia sfîrșit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în județul Ialomița, asemenea celorlalte întîlniri din aceste zile de pe cuprinsul patriei, a prilejuit o nouă și vibrantă manifestare a unității de monolit a națiunii noastre socialiste, în jurul Perfidului Comunist, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar forța orînduirii noastre socialise. Din munca și roadele e, din abnegația celor care pun stavilă apelor, a celor care pe ogoare și în uzine se străduiesc, zi și noapte, să dea țării valorile materiale de care ea are atîta nevoie, din angajamentele reînnoite ale acestor zile desprinderi hotărîrea de neclintit a tuturor fiilor acestui pămînt de a murci în așa fel încît și ultimul an al cincinalului să fie încheiat cu succes. Este încă , o dovadă a spiritului de responsabilitate, a înaltului patriotism al constructorilor României socialiste. (Urmate din pagina I) Ia întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim - secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manț, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 cm., cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul acostează. Nicolae Ceaușescu Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al Partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete, oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea proiectată — 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte produse. După vizitarea turnătorie, tovarășul sectorului Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului, coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu, conducătorii de partid și de stat sînt salutați cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții producție. Scurte popasuri de la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor actuale de creștere a producției. Se discută despre eficiența economică a întreprinderii, despre relațiile dintre fabrică și combinat , se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secretarul general al Partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obținute, urîndu-le noi realizări în producție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, conducătorii partidului și statului vizitează Complexul de creștere și ingrășare a animalelor al întreprinderii agricole de stat Ciulnița. Se vizitează cooperativa agricolă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La, sectorul zootehnic oaspeții simt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele obținute. vei. In timpul vizitării coopera titovarășul Ceaușescu recomandat extinderea coopearării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre reședința județului Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sînt salutați cu entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puternică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean — Ialomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. r Institutul pedagogic din Suceava — Activități pionierești © în întâmpinarea zilei de 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, la Casa pionierilor din Suceava, se desfășoară, între 25 și 11 mai, „Săptămîna celor mici“. Manifestarea cuprinde o serie de reprezentații ale formațiilor de teatru de păpuși, cu piesele : i „Toc - năpristoc și Tița - ] fetița“ de Viorica Huber, „Gîscănelul“ de L. Gemezi și T. Gurevici, „Bursuceli învață carte !“ de Șt. Horia 1 și T. Bogdan, precum și scenetele „Ghiocel și Violetta“ și „Mînuța albă“. Specttacolele se adresează în deosebi preșcolarilor din grădinițele municipiului Suceava. „Săptămîna celor mici“ se va încheia, pe data de 31 mai a.c., cu o serbare de anvergură, intitulată „Florile vîrstei“, la care își aduc contribuția cercurile de teatru de păpuși, dramatic și coregrafic ale casei pionierilor. Fondurile realizate vor fi donate pentru sprijinirea copiilor din localitățile afectate de inundații. Consiliul municipal Suceava al Organizației tinerilor, în colaborare procu cinematograful „ Tineretului“, a programat un ciclu de filme de desene animate, destinate școlarilor din clasele I—IV. Marți, 26 mai, 300 de elevi de la Școala generală nr. 2 au participat, in utzrGxxinerea acțiunii, prilej cu care învățătoarea Demetra Zolta a vorbit despre semnificația zilei de 1 Iunie, iar elevele Racu Tatiana și Bunău Brîndu lea au recitat poezii închiinate sărbătorii copilăriei. * Matineele cu filme pentru copii au loc, zilnic, pînă sâmbătă, 30 mai a.c. ¹ Paralel cu intensificarea eforturilor pentru încheierea cu succes a anului școlar, pionierii din întreg județul se pregătesc să întâmpine Ziua pionierilor din Republica Socialistă România cu frumoase rezultate în activitatea de organizație. Astfel, cele nouă detașamente de la Școala generală din Dolheștii Mari au pregătit, fie ’ care în parte, este o serbatoare în cadrul căreia, evoluează formațiile corale, instrumentale și coregrafice, soliști vocali, mentiști, recitatori și instrupovestitori artistici. Cele nouă serbări alcătuiesc etapele unei competiții artistice, oferind juriului constituit vieruju juriului constituiti posibilitatea de a selecta formațiile și interpreții pentru trecerea în revistă ) care va avea loc la 21 iuinie a.c., cînd vor fi decernate premiile celor mai buni artiști amatori ai uni tații. ^ (De la prof. V. SANDOVICI ( Dolheștii Mari) j A sosit vremea profitului. Mecanizatorul Ion Nistor execută cu sapa rotativă, prima lucrare de acest fel la cultura porumbului ÎN AGRICULTURĂ *ÎN AGRICULTURĂ (Urmare din pagina I) hectare. De asemenea, prașila I a fost efectuată și pe o suprafață de 20 hectare din cele 60 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. în prezent, s-a trecut și la prașila manuală pe rînduri. în ce privește cultura porumbului, care ocupă 160 de hectare, menționăm rapiditatea cu care s-a acționat pentru reînsămînțarea cu aceeași plantă a unei suprafețe de 7 hectare afectată de inundații. Prașila nu a început încă la porumb, dar consiliul de conducere al cooperativei agricole urmărește pas cu pas evoluția plantelor, astfel încît prășitorii să poată intra în lanuri imediat ce vegetația culturilor permite. Pe tarlalele cooperativei agricole din Plopeni a fost, ieri, o animație deosebită. La ordinea zilei se afla întreținerea culturilor prășitoare. Președintele Petru Clemencu dirija forțele conform planului stabilit, iar după aceea a trecut la îndrumarea concretă a modului cum trebuie executată fiecare lucrare în parte. Prașila I la cartofi este aproape terminată și constituie rezultatul unei munci neobosite a țăranilor cooperatori de aici care, în ultima săptămînă, au lucrat din zori și pînă seară tîrziu pentru a asigura plantelor o dezvoltare normală. Despre țăranii cooperatori din Dumbrăveni s-au scris, în ultimul timp, numeroase materiale. Pentru felul cum locuitorii acestei comune înțeleg să-și facă datoria față de unitatea lor, pentru executarea la timp și în condiții optime a tuturor lucrărilor agricole în scopul creșterii avuției obștești, merită osteneala scrisului. In cursul zilei de ieri ne-a fost greu să facem o numărătoare exactă a sutelor de cooperatori care se aflau pe cîmp. Totuși, cu ajutorul tovarășilor Constantin Sandu, secretar al comitetului comunal de partid și Mihai Sandu, președinte al cooperativei agricole, am aflat că este vorba de prezența în cîmp, la prășit, a aproape 1.000 de țărani cooperatori. Ca urmare a calității lucrărilor de întreținere, plantele de cartofi sfeclă de zahăr se dezvoltă foarite bine. „Aceasta constituie o garanție că in ciuda tuturor greutăților determinate de vitregia naturii, producțiile nu vor fi diminuate față de ceea ce ne-am planificat — ne spune tovarășul Constantin Sandu, secretarul comitetului comunal de partid. Convinși că numai prin muncă pot să înlăture necazurile abătute asupra țărănimii noastre în urma inundațiilor, cooperatorii din Dumbrăveni sînt hotărîți să facă totul pentru a realiza pas cu pas cerința majoră a agriculturii noastre - creșterea permanentă a producției în orice condiții de climă și sol". ZORI NOIPAGINA 3 ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ IN FAȚA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Politica de formare, de perpetuă specializare și organizare a „materiei cenușii“ a depășit demult granițele naționale, înscriindu-se azi într-o preocupare mondială (determinată de caracteristicile vieții contemporane), în cadrul căreia nu sunt cruțate nici eforturile, nici investițiile. Mai mult, specialiști de pretutindeni sunt unanimi în recunoașterea faptului că, în următorii 10 ani, numărul cercetătorilor, al cadrelor calificate va fi unul din criteriile de apreciere a gradului de civilizație și a perspectivelor de progres ale unui stat. Aspectul capătă dimensiuni și sensuri majore cu atît mai mult în țara noastră, unde vieții economice, sociale, culturale îi sunt proprii ritmuri dinamice impresionante, exigențe deosebite, așa cum s-a subliniat în nenumărate prilejuri, și in special la cel de-a X-lea Congres al P.C.R. Or, tocmai acest context reclamă continuă grijă și atenție pentru pregătirea forței de muncă, în raport cu nuanțarea, cu diversificarea accentuată a profesiilor. De aici și sarcinile mari care stau în fața școlii - factor hotărîtor în formarea unor cadre cu înaltă profesionalitate. In întîmpinarea acestui deziderat, școala este chemată să realizeze o concordanță deplină între ««rfitarlirile», runcitatile lui și cerințele profesiunii, eleviiajutîndu-l să se încadreze armonios în munca și viața socială ce-l așteaptă. Este, ceea ce numim curent, orientarea școlară și profesională, concretizată în activitatea de îndrumare și influențare judicioasă a elevului pe calea cea mai apropiată individualității sale, începînd cu o prealabilă și obligatorie studierea personalității. Particularitățile individuale vizate sunt, în primul rînd, nivelul de pregătire a elevului în momentul orientării, datele psihologice care stau la baza acestor cunoștințe (nivelul inteligenței, tendințele și interesele memoriei, stabile ale persoanei ș. a.). Odată efectuată determinarea lor, urmează ca ele să fie corelate cu necesitățile sociale din momentul respectiv, cu posibilitățile școlii. Cum posibilitățile liceului actual sunt de a da elevului o pregătire diferențiată pe mai multe secții distincte, urmează să vedem cea mai justă îmbinare a conținutului învățămîntului din secții și particularitățile prezente ale Individului, după cum și perspectivele lui. (Avem în vedere aici și corelarea potențelor persoanei cu interesele sale și sociale). Din aceasta trebuia să rezulte o orientare concretă spre secțiile umanistă sau reală, prevăzute în actualul plan de învâțămînt. Or, dacă pînă în prezent selecția elevilor nu a avut la bază, întotdeauna, criterii științifice, obiective, ea fiind lăsată adesea pe seama intereselor elevilor sau părinților, actualmente, când psihologia și științele despre om, în general, au înregistrat progrese simțitoare, modalitatea arătată mai sus nu poate să pară decât anacronică. Din experiența proprie am constatat că datele psihologice necesare elevului pentru a urma cu succes una din secțiile liceului nostru (care i-ar fi cea mai propice) se pot determina, cu destulă exactitate, înainte de trecerea elevului în clasele deja specializate. Mai mult decit atît, pot fi găsite modalități relativ ușor de utilizat în depistarea acestor date psihologice, făcînd apel la cuceririle actuale ale științei despre om și la moștenirea valoroasă din trecut pe planul psihologiei școlare. la Cînd spunem aceasta ne gîndim oportunitatea folosirii unor metode (simple, de altfel) între care un loc deosebit îl ocupă metoda statistică și testele. Ținem să accentuăm mai ales asupra testelor de cunoștințe, luînd în considerare pregătirea anterioară a elevului. In acest sens, un colectiv de profesori a întreprins, în cadrul Liceului „Ștefan cel Mare“ din Suceava, o acțiune de utilizare a testelor de cunoștințe și a metodelor statistice în orientarea școlară a elevilor din clasa a IX-a (în număr de aproximativ 160) din anul școlar trecut. . Testele de cunoștințe (axate pe întrebări vizînd programa de învățămînt) ne-au ajutat să depistăm, cu destulă precizie, posibilitățile fiecărui elev în raport cu cerințele secției ce urma s-o frecventeze. Rezultatele înregistrate în documentele școlare pînă în prezent dovedesc că orientarea elevilor cercetați promite să răspundă mai bine exigențelor fiecărei categorii de studii, urmînd ca, în continuare, să se stabilească gradul de corelație realizat (care, analizat într-o primă aproximație, pare a fi favorabil). Faptul prezintă interes, și întrucît oferă posibilitatea comparării rezultatelor astfel obținute, cu situația promoțiilor anterioare pentru care nu s-a întreprins o acțiune de această manieră, și unde datele existente evidențiază contradicțiile ce izvorăsc dintr-o orientare făcută la modul întîmplător. Spre exemplu, dintre elevii actualelor clase a Xl-a și a Xll-a se pot cita frecvente cazuri cînd subiectul (elevul) obține rezultate ce contrazic, în fapt, interesul manifestat inițial față de secția aleasă. Explicația ? Cei mai mulți dintre ei s-au orientat spre o secție sau alta în funcție de interese personale (fără o motivare temeinică, însă) sau după simpla dorință a părinților. Faptul s-a soldat cu consecințe nefavorabile, exprimate în eforturile epuizante depuse soldate cu rezultate (nu rareori negative) pentru a răspunde cerințelor unor materii de studiu, în detrimentul altora. Evident, nu intenționăm, aici și acum, absolutizarea atotputerniciei testelor ca mijloc de studiere a posibilităților elevilor, iar cînd facem o asemenea afirmație avem în vedere necesitatea apelului la fișele psihopedagogice, la celelalte metode consacrate (experimentală și statistică), în măsură să ofere modalități prețioase de investigație. In ceea ce privește cazurile de dubiu ivite cu prilejul experimentului efectuat de noi, rezolvarea lor ne-o propunem prin utilizarea testelor de aptitudini și interese. De altfel, raportarea perspectivelor cercetării psihologice la necesitățile viitoare ale societății noastre impune în mod imperios ca orientarea pe mai departe a elevilor să se înscrie sub semnul unei sporite exigențe, avînd în vedere o epocă în care planificarea, proprie tuturor domeniilor de activitate, are primul cuvînt de spus. Reiese de aici o problemă deosebit de actuală pentru psihologii școlari, și anume găsirea celor mai riguroase modalități de determinare a datelor psihologice obiective - baza orientării școlare: întrucît desfășurarea și finalizarea procesului de orientare școlară și profesională revine în cea mai mare parte școlii, aceasta din urmă are sarcina de a se ajuta și colabora cu alți factori meniți a-și aduce contribuția (activități extrașcolare, sporirea valențelor orelor de curs, informarea cît mai precisă asupra ramurilor noi de activitate ce apar sau nuanțarea celor tradiționale, folosind monografiile profesionale, vizitele în întreprinderi etc.), aspect ce reclamă, totodată, organizarea și intensificarea muncii de cercetare în problema enunțată cu toate efectele favorabile care vor decurge. Este acesta un deziderat a cărui împlinire va fi considerabil facilitată prin recenta înființare a casei corpului didactic din județ — instituție chemată să contribuie la perfecționarea procesului instructiv-educativ, astfel ca el să răspundă pe deplin cerințelor formării tinerei generații. Asist. univ. CONSTANTIN MOISE de la Institutul pedagogic de 3 ani Prof. MARIAN SCHEFFEL director adjunct al Liceului „Ștefan cel Mare“ Suceava BUCUREȘTI DUMINICA 31 MAI PROGRAMUL ! 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.4S Cîntece și jocuri populare. 8.00 Sumarul presei. 8.10 De la o melodie la alta — muzică ușoară. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Muzică ușoară. 11.05 Poșta radio, de dr. N. Mihăescu. 11.15 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Muzică ușoară. 13.30 Muzică populară. 14.00 Melodii . . . melodii. 14.30 Cine știe cîștigă. 15.00 Antena tineretului. 15.55 Melodii de succes. 16.30 Drag mire cîntecul și jocul. 17.00 Transmisiuni sportive. Optimile finalei Cupei României la fotbal. 19.15 Gazeta radio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Miici piese instrumentale. 30.05 Tableta de seară de Alexandru Artdhițoiu. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. Sus. 20.25 Melodii de pretutindeni. 21.00 Muzică de cafe - concert. 21.15 Teatru scurt : „Vizitatorul necunoscut“ de Abecassis. 21.41 Solistul serii Guy — Dean Martin. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Romanțe. 22.50 Moment poetic. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vremea relativ călduroasă și ușor instabilă, cu cerul schimbător. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vîntul va sufla potrivit din sud-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 și 13 grade, iar maximu«, dintre 19 și 24 grade. I I SIMBATA 30 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete ! Bună seară, băieți ! 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 2000 Tele - enciclopedia. 21.00 Reportaj TV : „Turnul nevăzut“. „îop de clipe într-o secundă“. 21.20 Film serial : „Rocambole“ (tv). 22.00 Tete - cine - recital nr. 4. 22.35 Telejurnalul de noapte. 23.00 „Of inimioară“. 23.35 închiderea emisiunii. PE ECRANE SIMBATA 30 MAI SUCEAVA : „Modern“ : Doi bărbați pentru o moarte ; „Tineretului“ : Noapte cu ceață ; „Arta“ : de Argint ; In împărăția Leului „Burdujeni“ : o nuntă cum n-a mai fost ; CIMPULUNG : „Luceafărul“ : Nu fi trist ; „Moldova“ : Adio, Texas ; RĂDĂUȚI: „Flacăra“: Ghici, „Unirea“: cine vine la cină ? ; Intr-o seară, un tren ; FĂLTICENI : „Doina“ : Adio, Texas ; „Popular“ : Intr-o seară, un tren ; VATRA DORNEI: „Doina“: Moll Flanders ; GURA HUMORULUI : „Lumina“ : Visul domnului Gentil ; SOLCA : „Solea“ : Testamentul dr. Mabuse ; SIRET : „șiretul“ : Winnetou în Valea Morții ; DOLHASCA : „Dolhasca“ : Comisarul X și „Panterele albastre“ : FALCAU : „Falcău“ : Călugărița și comisarul ; FRASIN : „Frasin“ : Bătălia pentru Roma : IACOBENI : „Minerul“ : Vă place Brahms 7 ; TA : „Moldovița“ : MOLDOVINoile aventuri ale răzbunătorilor. VAMA : „Vama“ : Operațiunea Lady Chaplin.,