Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)

1970-05-23 / nr. 6975

) V -V V J Proletari din toate țările uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6975­­ sîmbata 23 mai 1970­­ 4 pagini 30 bani r­ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane :­ ­ Redactor șef Redactor șef adjunct ț Secretariatul de redacție­­ Industrie, viața de partid j Cultură, informații­­ Agrară, administrație — 10766 — 11998 — 11692 — 10765 — 10764 — 11995 I Construcție de stat, scrisori și­­ corespondenți 11696 Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dă­­nălache, Dumitru Popescu, a fă­cut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inun­dațiile abătute asupra unor așe­zări omenești - sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transil­vania și iată că, din nou, con­tinuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zo­ne geografice, afectînd sate, o­­goare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lo­vite de furia revărsărilor - Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iu­­lia, Mediaș, Sighișoara și mul­te altele - oamenii muncii, răs­­punzînd cu un înalt simț patrio­tic chemării partidului, vibran­tului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru rea­ducerea vieții, a activității eco­nomice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inunda­țiilor. Pe tot parcursul drumului stră­bătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de mi­nute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combi­natului de celuloză și hîrtie Chișcani, fabricile și întreprinde­­­rile din zona industrială a Brăi­lei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreap­tă spre Dunăre. De la numai 100 m. altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lin­­gînd cheiul portului Brăila. Eli­copterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Măcin, pină în apropierea orașului cu ace­lași nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit co­roanele arborilor și case invada­te sau înconjurate pînă la pris­pă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există uriașă oază de verdeață, netul­­­burată : Insula Mare a Brăilei. Situată intre brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împără­ție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor princi­pale, secundare și terțiare, să­pate cu ajutorul mijloacelor mo­derne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sis­teme mari de desecare a bălți­lor, cu 13 stații de pompare. In urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabi­lă a ajuns la 56.000 hectare. In­­cepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg. po­rumb la hectar. Numai cantita­tea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii a­­cestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum con­tinuă cu tenacitate să apere a­­cest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul o­­ficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovară­șul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim - secretar al Comitetului județean­­ Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silvi­culturii. In fața unei hărți a insu­lei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, a­­cest zid întărit cu pămînt și fasci­ne a rezistat și rezistă in fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m., unde apele au ajuns la 50—60 cm. de coronamentul digului, este primejduită în aceste mo­mente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m., unde viitura se ri­dică pînă la 60—70 cm. de cota digului, este, de asemenea, în pe­ricol. In aceste locuri se con­centrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de lo­calnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fasci­ne și alte materiale de con­strucție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătă­lia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, cul­turile de porumb de pe 35.000 hectare și de floarea - soarelui, pe 600 hectare, sînt mai frumoa­se în acest an ca oricînd. Hotă­­rîți să apere cu dîrzenie aceas­tă mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ri­dicarea și consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a eli­mina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și eva­cuarea populației în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicop­ter ușor de recunoaștere... To­varășul Nicolae Ceaușescu ur­mărește atent lucrările ce se des­fășoară în zona de amonte a in­cintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenin­țătoare, atingînd o cotă cu a­­proape 5 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru re­comandă să se ia cele mai e­­nergice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru econo­mia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Bră­ilei. Este un spectacol pe cît de contradictoriu, pe atît de fasci­nant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta“, împără­ție a apelor și sălciilor plingă­­toare, astăzi Insula Mare a Brăi­lei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă nor­mal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă pe­tecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoa­se și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebeș­te cu ușurință culturile de po­rumb de cele de floarea - soa­relui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sînt în plină des­fășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele proble­me ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care în­cing ca o centură insula,au re­zistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea - soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt. Brăila. Se aterizează pe sta­dionul nou al orașului, aflat în­­tr-un înaintat stadiu de construc­ție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflând că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi im­­­portant centru al industriei con­structoare de mașini grele, al in­dustriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor — va sosi secretarul general al partidului, i-au ie­șit în întîmpinare, de­venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte în­demnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Con­stantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul". . . De o parte și de alta a stră­zilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul", una din principa­lele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construc­ții, numără aproape 7.000 de sa­lariați — muncitori, ingineri, teh­nicieni, lucrători în aparatul de cercetare și proiectări, funcțio­nari. Valoarea producției marfă realizată aici într-un an se ci­frează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul" este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, concasoa­­rele cu zb­or, excavatoarele pro­(Continuare în pagina a IlI-a) IMPRESIONANTĂ MANIFESTARE A SOLIDARITĂȚII, VOINȚEI ȘI FORȚEI CREATOARE A MASELOR Prin eforturi deosebite, planul operativ de acțiune se transformă in fapte ■ PE ADRESA FABRICILOR CALAMITATE . PRIMELE LOTURI DE PIESE DE SCHIMB . ANGAJAMENTUL A FOST SUPLIMENTAT CU 2,5 MILIOANE LEI ■ INTERVENȚII OPERATIVE PENTRU FOLOSIREA DEPLINĂ A CAPACITĂȚII MAȘINILOR Aici, la tînăra întreprindere suceveană, supus înaltelor tem­peraturi ale cuptoarelor și ale entuziasmului, metalul este mlă­diat după voința oamenilor, lu­­înd forma unei game diverse de piese de schimb, unele mai sim­ple, altele de o ridicată tehni­citate. Munca, în halele moder­ne, cunoaște, acum, o intensita­te sporită. Este atitudinea co­lectivului, în aceste clipe grele, de a participa, prin eforturi de­osebite, la diminuarea uriașelor pierderi pricinuite de pustiitoa­­rea urgie a apelor abătute atît pe meleagurile sucevene, cît și în alte zone ale țării. Gestul oa­menilor, oțelari, lăcătuși, strun­gari, frezari, care pe lingă do­națiile din salariu pentru ajutora­rea sinistraților, s-au oferit să lu­creze, în schimburi complete, cîteva duminici, se situează, fă­ră îndoială, la o temperatură și mai înaltă. Se impuneau intervenții ope­rative. De răspunsul pe care a­­vea să-l dea colectivul întreprin­derii pentru piese de schimb din Suceava depindea reluarea, parțială sau integrală, a activi­tății unităților producătoare de materiale de construcții, benefi­ciari direcți, din zonele grav a­­fectate în urma calamităților. In întreprindere s-a constituit un comandament. Acesta și-a în­tocmit un plan de acțiune. Mă­suri operative, concrete. Era ne­voie să­ se cunoască cerințele beneficiarilor. — Am luat legătura telefonic, direct cu beneficiarii — ne in­formează ing. Ioan Lukacs, di­rectorul întreprinderii, am revenit, căci nu s-a Ulterior putut vorbi de prima dată. Pentru în­treprinderea „Refractara" din Dej am și livrat un lot de pre- NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a II-a­ SCRISOARE DIN CLUJ DIMINEAȚA ACEEA DE NEUITAT In dimineața aceea nea­gră a lui 13 mai, oamenii s-au trezit plutind năbădă­ios dintr-un colț în altul al caselor durate de ei cu prețul trudei de o via­ță. Apele se porniseră într-un dezmăț pustiitor. A­­colo, la Dej, la confluența celor două rîuri, se transfor­maseră într-o mare apoca­liptică, dușmănoasă. Mai întîi rupseseră nodul de cale ferată, apoi imobilizaseră garnituri de trenuri de mar­fă și vagoane în triajul De­jului. 200 de muncitori cefe­riști au fost nevoiți să se refugieze în podul depou­lui și de acolo să priveas­că neputincioși jocul maca­bru al „oceanului" incredi­bil de revoltător apărut. Ceasuri întregi au fost izo­lați. In mai puțin de o oră în­tregul oraș trăia clipe de mare groază și derută. Izbi­tă de furia apelor, prima a­vea de suferit mari distru­geri și pagube Fabrica de conserve „11 Iunie", apoi întreprinderea de produse refractare și noua fabrică de mobilă. Privit din elicop­ter, Dejul parcă plutea pe apele murdare. Oamenii au început marea lor luptă cu stihiile distrugătoare pentru salvarea vieților și a bunu­rilor materiale. Le-au venit în ajutor militari și alți ce­tățeni din Dej, unde apa nu pătrunsese, începea po­topul. Nimeni nu-și aduce aminte de o asemenea răz­vrătire a Someșului, acest rîu altădată atît de liniștit și drag. Acum, peste noap­te, a devenit violent și fe­roce. Un cartier întreg, în care aproape 400 de familii își duceau viața tihnită, a NICOLAE ROȘCA redacția ziarului „Făclia" (Continuare în pagina a Il-a) Ț In aceste zile de maxim efort, în agricultura județului nostru se lucrează intens pentru recu­perarea rămînerilor în urmă la însămînțări și întreținerea culturilor. Ieri, pe tarlalele C.A.P. Bo­sanci, se afla și mecanizatorul Viorel Axinte, care prășea mec­anic cartofii ÎN AGRICULTURĂ «ÎN AGRICULTURĂ Decisive sînt temeinica organizare a muncii, promptitudinea cu care se acționează în cîmp . Chiar după ploaie, la Rădășeni s-a lucrat cu toate forțele : „Ne-am identificat cu interesele colectivității“ . Cînd apare dezinteresul, rezultatele sînt slabe Acum, în toate fermele agri­cole de stat, în toate unitățile cooperatiste, există o adevărată încleștare de forțe pentru termi­narea grabnică a însămînțărilor, pentru urgentarea lucrărilor de întreținere a culturilor. Nu pu­ține sînt exemplele care ilustrea­ză că țărănimea noastră, la vre­me de mari responsabilități, știe să-și aducă tot aportul la în­­­frîngerea dificultăților, la recu­perarea întîrzierilor. La rîndul lor, conducerile uni­tăților, organele agricole, în marea lor majoritate, dovedesc, prin măsurile care le iau, matu­ritate și spirit organizatoric. Pe județ, însămînțatul porum­bului pentru boabe, în coopera­tivele agricole de producție, s-a efectuat, pînă aseară, pe mai mult de 70 la sută din suprafața planificată, iar cartoful a fost plantat pe 65 la sută din supra­fața planificată. Avînd umezea­lă și căldură, atît plantele culti­vate, dar mai ales buruienile, se dezvoltă foarte repede. De a­­ceea, aproape peste tot au în­ceput lucrările de întreținere, mai avansată fiind executarea prașilei­­ la sfecla de zahăr și legume. Mai este,­însă, de executat un volum foarte mare de lucrări. Pentru aceasta, buna organiza­re și operativitatea cu care se acționează în cîmp sînt hotărî­­toare. Astfel, la Rădășeni, cu toate că joi după-amiază a plouat, ieri dimineață, chiar din primele ore, mecanizatorii și cooperatorii erau la­­ lucru în cîmp. Președin­tele cooperativei, tovarășul Du­mitru Aniculăesei, se afla în mij­locul lor. Acesta ne-a relatat : „Adevărul este că noi toți simțim la fel , trebuie să facem totul pentru ca pe terenurile care n-au suferit de pe urma inundației să producem mai mult. Este o dato­rie. Cînd spun aceasta, am în vedere faptul că, imediat ce au stat ploile, sute de cooperatori au reușit ca într-o singură zi să refacă, să completeze 80 ha, cu porumb și cartofi, să planteze fa­sole prin porumb pe 150 hectare. Astăzi se plantează ultimele hec­tare de cartofi, în toate brigăzile. O facem și cu sapele și cu ma­șinile. De mîine, vom începe ac­țiunea de plantare, peste plan, a 20 ha. cu cartofi. Știm că e­­conomia națională va avea ne­voie de cartofi în plus din aceas­tă zonă, și găsim normal ca, du­pă puterile noastre, să contri­buim la realizarea unei astfel de cerințe". Intr-adevăr, cooperatorii din Rădășeni au înțeles să-și mani­feste solidaritatea față de încer­cările grele la care au fost su­puși cooperatorii din județele ca­lamitate, printr-o participare ma­sivă la muncă. Ieri, în toate bri­găzile se plantau cartofi și se lucra la întreținerea culturilor. In brigada a Vl-a din Pocoleni a început prașila I la cartofi. Bri­gadierul Gh. Amariei, de la a lll-a, dirija forțele la însămînța­­rea porumbului, la plantarea car­tofului și la prășit. Dorința lor de a-i ajuta pe cei încercați de furia apelor s-a concretizat și-n sortarea și ambalarea în saci a 30 tone tuberculi de cartofi pen­tru sămînță, cu destinația ogoa­relor din județele calamitate. Este o manifestare plină de o­­menie, care face cinste rădășe­­nenilor. In marginea Sucevei, la Ipo­­tești, am întîlnit, pe ogoare, a­­ceeași activitate intensă. Coope­ratorii din brigăzile din Tișăuți și Lisaura au ieșit în masă la prășitul sfeclei de zahăr și al po­rumbului. Referindu-se la activi­tatea consiliului de conducere, inginerul șef Ion Pînzaru ne-a relatat următoarele : „Ne-am identificat cu interesele colectivi­tății. Personal, în aceste zile, nu văd nici un fel de altă activitate mai presus de cele care vizează obținerea de producții agricole superioare. Și noi, cei din con­siliu, și cooperatorii, știm că a­­ceasta este nu numai o cerință internă, a unității noastre, ci și una patriotică. Cu atît mai mult ne mîhnește că, la cele două brigăzi din Ipotești, participarea cooperatorilor la muncă, în spe­cial la prășit, nu este satisfăcă­toare. Sperăm că în zilele urmă­toare și aici, dindu-se dovadă de simț de răspundere, nu se vor mai întîlni astfel de situații“. Insămînțarea, în cursul zilei de ieri, a porumbului pentru boabe, a soiei, a cartofilor (10 ha, în plus față de plan), cît și faptul că la Ipotești se lucra intens în brigăzile II și IV, atestă că aici există certitudini că eforturile sînt îndreptate spre creșterea producției. Multitudinea aspectelor din care reiese hotărîrea cooperatori­lor, a tuturor lucrătorilor din a­­gricultură de a-și mobiliza toate forțele pentru a nu pierde nici un ceas bun de lucru este edifica­toare. Trebuie, însă, să atragem atenția și asupra necesității ur­gente de a exclude din practica zilnică stagnările și timpii morți în desfășurarea lucrărilor, ca ur­mare a unei slabe organizări a muncii. De pildă, ieri dimineață, la orele 10, pe tarlaua „Bunești“ a C.A.P. Dolhești, șase­ tractoare, cu mașinile și utilajele aferente, staționau. Două dintre acestea erau defecte, iar altul... aștepta (și aceasta după două săptămîni de inactivitate) reglarea semănă­torii SPC 6 de către mecanicul secției Dolhești. Alți trei meca­nizatori : Vasile Strat, Gh. Barbă și Gh. Amarandei, detașați aici de la Secția de mecanizare Pleșești, pentru a ara, așteptau... indica­ții. De fapt, nu aveau de la cine să le primească. Secretarul or­ GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a IiI-a) # Bilaniful daunelor pro­vocate de inundații O Situația hidrologică Q Starea căilor ferate, drumurilor, aeroportu­rilor și telecomu­nicațiilor în pag 3 T

Next