Zori Noi, iunie 1970 (Anul 23, nr. 6983-7007)

1970-06-03 / nr. 6984

ZORI NOI R» PAGINA 2 însoțind „caravana omeniei“ la saptamina 24-30 mai, am a­­vut prilejul să mă deplasez de două ori în județul Mureș, care a fost grav afectat de calamită­țile naturale. După ce în ziua de 26 mai am sosit la Tîrgu Mureș cu o încărcătură de 162 tone de cartofi oferiți de membrii coope­ratori suceveni populației sinis­trate din această zonă, cu trei zile mai tîrziu am poposit cu un nou transport sucevean, de astă dată cuprinzînd peste 133.000 de obiecte de îmbrăcăminte pentru bărbați, femei și copii în valoa­re de aproape două milioane lei. Dacă la prima deplasare m-au zguduit profund urmările pe care revărsările de ape le-au lăsat pe fețele localităților în care au nă­vălit, în cel de al doilea drum am avut revelația unor înalte calități morale ale acestor oa­meni greu încercați de inunda­ții. Pretutindeni, la Tîrgu Mureș, Reghin, Luduș, Tîrnăveni, Sighi­șoara și în alte locuri ai convin­gerea că o uriașă energie ome­nească este proprie activității de reconstrucție. Am văzut oameni care, pierzînd toată agoniseala de o viață în împrejurările tra­gice de atunci, porneau în mun­ca de refacere de la început, dar am citit pe fețele lor sentimente de încredere în vizor. Optimismul tonic, dîrzenia și elanul creator sunt prezente pretutindeni. Se ac­ționează în trei direcții princi­pale : refacerea întreprinderilor avariate, a gospodăriilor perso­nale distruse și a culturilor de pe întinsele suprafețe care s-au aflat sub apă. Din discuțiile purtate cu unii dintre acești oameni, demn de reținut e faptul că hotărîrea lor nestrămutată de a recupera tot ce s-a pierdut are la bază soli­daritatea ce s-a manifestat în rîndurile întregii populații ale țării, grija părintească a parti­dului și statului, faptul că a­­ceastă grijă supremă a acționat în cele mai grele momente. Ne simțim datori să comuni­căm nenumăratele gînduri de re­cunoștință, pe care locuitorii a­­cestor meleaguri le-au transmis cetățenilor suceveni. Referindu-se la ultimul transport, la calitatea obiectelor pe care le conținea, la gestul omenesc pe care îl re­prezenta tovarășul Vaier Giurgiu, primarul municipiului Sighișoara, spunea : „Vă rog să transmiteți calde mulțumiri celor care, în aceste zile, s-au gîndit la noi, sînt alături de noi. Ne exprimăm recunoștința pentru ajutorul fră­țesc pe care l-am primit din ju­dețul Suceava, ca, de altfel, din toate colțurile patriei noastre". Un țăran cooperator din co­muna Cipău, căruia apele i-au devastat locuința, toate lucruri­le din casă, cerealele din maga­zie, ne spunea cu optimism : „Am trecut și trecem prin momente grele, dar sîntem copleșiți de grija ce ne-o poartă toți locu­itorii țării. Cetățeni pe care nu i-am văzut niciodată împart bu­nurile lor cu noi și lucrul acesta nu poate să-ți trezească în su­flet decît încredere. Mă gîndesc mereu că în oamenii patriei noastre există atîta respect pen­tru semenii lor, atîta bunătate, încît e prea greu să le cuprinzi în cuvinte. Cea mai potrivită ex­primare a recunoștinței față de ei este să le dovedești că ges­tul lor i-a îmbărbătat pe cei a­flați în suferință. Acestor oameni inimoși de pe meleagurile suce­vene le aduc cea mai caldă mulțumire “. Exprimînd aceleași sentimente, soții Chirilă și Valeria Mare, din comuna Morăreni, mulțumeau cetățenilor Țării de Sus, „fraților lor suceveni", spunînd că „pri­etenul la nevoie se cunoaște și că ei, cetățenii sinistrați, nu sînt cuprinși de disperare pentru avu­tul pierdut, deoarece au convin­gerea că vor reface totul printr-o muncă ce nu va cunoaște odih­na, a cărei dîrzenie se trage din izvorul de apă vie al solidarită­ții tuturor cetățenilor patriei". Ascultînd asemenea cuvinte, ai convingerea fermă că sub conducerea înțeleaptă a partidu­lui și cu sprijinul statului și al întregului nostru popor, oame­nii ținuturilor calamitate vor re­face tot ce a fost distrus într-un timp atît de scurt, că viața și ac­tivitatea vor pulsa din nou, la fel de viguros ca înainte de apariția calamităților. JEAN LAZAR secretarul Consiliului județean Suceava al Frontului Unității Socialiste ^ Coloana viitoarelor recolte de cartofi leri, de pe meleagurile su­cevene, a plecat cu destinația județul Mureș, o altă coloa­nă alcătuită din 11 autocami­oane ce transportă peste 41 tone de cartofi necesari însă­­mînțărilor în cooperativele a­­gricole de producție calamita­te de inundațiile din luna tre­cută. Această coloană a viitoa­relor recolte de cartofi, la care și-au adus contribuția coope­ratorii din Moara (11,5 tone), Rădășeni (10,2 tone), Plopeni (8,5 tone), Bosanci (5 tone), Rotunda (3,2 tone), Zvoriștea (3 tone), reprezintă încă un gest cu profunde semnificații­­ umane. Cantitatea de cartofi pentru sămînță trimisă în ultimul timp din­ județul nostru spre zonele calamitate se apropie de 250 tone. Muncind cu abnegație pen­tru obținerea de recolte spo­rite, cooperatorii suceveni a­­jută efectiv unitățile agricole din Transilvania să se înscrie, la toamnă, printre acelea care au depășit planul de produc­ție. Exemplul la care ne re­ferim este elocvent în acest sens. n Prin muncă patriotică, pentru frumusețea orașelor și satelor Sîntem martorii și părtașii unor febrile eforturi pe care oamenii acestor locuri înțeleg să și le dăruie refacerii și re­intrării în ritm normal a vieții și activității, greu­­ puse la în­cercare în săptămînile ce-au trecut. Peste tot se lucrează cu forțe sporite, ziua și noaptea, fiecare loc de muncă fiind, în aceste zile un avanpost al da­toriei patriotice. Paralel cu activitatea obiș­nuită, de lucru în abataje, pe ogoare sau în ateliere, oame­nii redau o nouă înfățișare satelor, orașelor în care tră­iesc. In majoritatea localități­lor din județ se continuă, prin muncă voluntară, împăduririle, se execută canale pentru scur­gerea apei­­ acolo unde te­renurile agricole au fost inun­date­­, se lucrează la întă­rirea digurilor, la amenajarea și întreținerea spațiilor verzi. Mobilizați de comuniști, de de­putați, sute de cetățeni, tineri și vîrstnici, își aduc contribuția la această amplă acțiune civică. Numai duminică, străzile și parcurile orașelor noastre au cunoscut participarea activă a peste 2.000 de cetățeni. 500 de tineri din Vatra Dornei au plantat pomi în raza ocolulu silvic Coșna, 100 de cetățeni din Gura Humorului au lucrat la întărirea digului de pe pîrîul Humor, care trece prin mar­ginea orașului, la Cîmpulung alți 200 de localnici au luat par­te la amenajarea pieței cen­trale. Asemenea acțiuni ob­ștești au avut loc și la Siret, Fălticeni, Rădăuți, precum și în numeroase comune din ju­deț. Sunt fapte obișnuite, pornite din dorința de a face totul pentru ca rănile pricinuite de ploi să fie șterse cât mai re­pede, pentru ca orașele, sate­le, cîmpiile noastre să capete înfățișarea care au avut-o. _____ Atelierul de mase plastice al secției din Gura Humorului a I.I.L. „Producția" a pregătit pentru expediere - duminica, 31 mai - un lot de produse destinat Uzinelor „Steagul roșu" din Brașov : 300 filtre de aer, 1.500 bidoane pentru lichid de frîna, minere pentru uși, numeroase alte repe­re . Foto : D. VINTILA MEMENTO • MEMENTO TELEVIZIUNE = MIERCURI 3 IUNIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Fot­bal . Aspecte de la întâlnirea din­tre echipele reprezentative ale Ro­mâniei și Angliei din cadrul Tur­neului final al Campionatului mondial. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Universal șotron — Enciclo­pedie pentru copii. Litera M. 18.25 Pe cărările cîntecului. Recital Ro­­dica Bujor. 18.45 Actualitatea în economie. 19.20 — 1001 de seri. Pe­­hacek, prietenul animalelor (film). 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca. „Stația terminus“. 21.15 Marie Laforet — film. 21.45 George Enescu în conștiința po­porului nostru. 22.15 Documentar. 22.30 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. SPORT • SPORT • SPORT CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL Echipa României, învinsă la limită de Anglia : 1-0 (0-0) Astă noapte, pe stadionul Mo­numental Jalisco­, din Guadala­jara s-a disputat primul meci din cadrul grupei C. Echipa României și-a disputat întîietatea cu selec­ționata Angliei, deținătoarea ti­tlului mondial. La capătul unui joc de bună factură tehnică, me­ciul s-a terminat cu victoria e­­chipei engleze, cu scorul de 1-0, prin golul înscris de Hurst în mi­nutul 65. Echipa României a făcut un joc bun și a avut câteva ocazii care, cu mai multe șanse, puteau fi fructificate. Amintim două din­tre acestea : în minutul 5 Dem­­brovschi a ratat cu puțin inter­cepția balonului, la o fază în careul de 6 metri al Angliei. Cu numai cinci minute înainte de sfîrșitul meciului în careul echi­pei Angliei s-a produs din nou panică, mingea expediată de Lu­­cescu fiind respinsă cu greu de apărătorii echipei campioane mondiale. Deși învinsă, echipa României a lăsat o bună impresie specta­torilor mexicani, aceștia aplau­­dînd-o și încurajînd-o în tot cursul partidei. Au jucat : România - Adama­­che, Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Mocanu, Dumitru, Nunweiller, Dembrovschi, Tătaru, (min. 73 Neagu), Dumitrache, Lucescu, Anglia - Banks, Newton, (min. 60 Wright), Labone, Moore, Cooper, Mullery, Bobby Charlton, Ball, Peters, Lee, (min. 78 Os­good), Hurst. In celelalte partide disputate astp noapte : Uruguay , Israel 2-0 (Toluca, Grupa B) , Peru - Bulgaria 3-2 (Leon, Grupa D). Etapa următoare a diviziei C de fotbal Petrolul Moinești - Con­structorul Piatra Neamț; Ni­­colina Iași - Foresta Fălti­ceni; Victoria Roman-C.F.R. Pașcani; Minerul Comănești - Rarăul Cîmpulung; Textila Botoșani — Minerul Gura Hu­morului; Textila Buhuși - Le­­tea Bacău; Minobradul Va­tra Dornei — Fulgerul Doro­­hoi. Penicilina Iași stă. Sprijin acordat României pentru înlăturarea urmărilor inundației Președintele Uniunii Industria­șilor din Austria, dr. Franz Josef Mayer - Gunthef, adresîndu-se ambasadei României la Viena,a transmis hotărîrea Consiliului U­niunii de a oferi, prin interme­diul Crucii Roșii, un ajutor de 200.000 șilingi. De asemenea, Uniunea Sindicatelor din Austria va pune la dispoziția U. G. S. R. 52.000 șilingi. ★ Organizația „Caritas interna­­ționalis" din Italia a trimis pe a­­dresa Ministerului Sănătății din România 4.000 de pături, pre­cum și o importantă cantitate de antibiotice și produse pentru pu­rificarea apei. ★ Reprezentanți ai Organizației Tineretului Comunist Austriac au colectat 10.500 șilingi, pentru a veni în sprijinul victimelor ca­lamității naturale din România. ★ Pe adresa întreprinderii „Rom­­agricola" s-a primit o scrisoare prin care firma iugoslavă „Pro­gres" face cunoscută donarea u­­nei cantități de 15 tone substan­ță concentrată pentru furajarea animalelor. ★ Intr-o telegramă adresată Con­siliului de Stat, reprezentantul firmei italiene „Tehnoceram", Antonio Piva, anunță că a depus la Ambasada română din Roma suma de 100.000 lire italiene, în ajutorul sinistraților din Româ­nia. Firma „Fiat" a mai pus la dis­poziția Crucii Roșii italiene, pen­tru a fi donate cetățenilor ro­mâni afectați de inundații, 1.000 pături, importante cantități de suc de fructe, dulceață, carne, cafea, lapte condensat, precum și 4 jeep-uri „Fiat". O altă firmă italiană­­ „Mo­­neta" s-a oferit să trimită piese de schimb, pentru instalațiile li­vrate României și care au fost avariate de inundații, precum și tehnicieni, care să ajute la re­punerea în funcțiune a instala­țiilor respective. ★ Cetățeanul francez Noel Ma­­ssicard a anunțat donarea a doi berbeci de reproducție, iar un grup de cetățeni francezi, su­ma de 3.420 franci. ★ Guvernatorul burg din Belgia a provinciei Lim­bonat 5.000 franci belgieni. ★ Firme și cetățeni englezi au mai făcut donații în valoare de 2.774 lire sterline. ★ Misiunea economică italiană, condusă de dr. Virgilio Dagnino, care se află în România, a de­pus suma de 188.000 lire italiene și 700 dolari în sprijinul popu­lației lovite de inundații. ★ Studentul brazilian Pedro Au­gusto, admirator al țării noastre și care a învățat limba română, a donat 79 obiecte de îmbră­căminte . * Exprimindu-și regretul în le­gătură cu calamitatea care a lovit țara noastră, reprezentanții firmei „Luigi" din R.F. a Germa­niei, Kretzdorm și Schlegemilch, care coordonează unele lucrări la Combinatul petrochimic Pitești, au depus în contul CEC 2.000, sumele de 30.000 și respectiv 20.000 lei. ★ Fiii scriitorului Lascarov Mol­­dovanu au adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu­­ în numele unui grup de români din Vene­zuela, o telegramă în care se spune, printre altele . In aceste grele momente, sîntem alături de dor de frații noștri care sînt în suferință. Am dispus trimite­rea telegrafică a unui ajutor bă­nesc, iar prin Ambasada româ­nă din Caracas, un ajutor în efecte, în favoarea sinistraților din România. ★ Cetățenii suedezi de origine română Elisabeta Ciocan și W. Schuster au colectat de la lo­cuitorii din orașul Tumba 10 saci cu îmbrăcăminte și suma de 629 coroane suedeze. ★ Un grup de persoane de ori­gine română din Paris, cărora li s-au alăturat diverși cetățeni francezi, au dăruit pentru sinis­trații din țara noastre 26 colete cu îmbrăcăminte și 3 colete cu medicamente. ★ Din Belgia, Aurelia Bărbier și alți cetățeni de origine română au donat 25 colete cu îmbrăcă­minte, încălțăminte și pături, pre­cum și 8.000 franci belgieni. Sute de obiecte de îmbrăcă­minte, importante cantități de alimente și medicamente colec­tate de cetățenii de origine ro­mână din Brazilia, urmează să fie expediate pe adresa Crucii Roșii române, cu un avion al Compa­niei „Air France“, care s-a ofe­rit să transporte gratuit ajutoa­rele pentru sinistrați. Printre do­natori se numără Ștefan Chiți­­mia, din Sao Paulo, care a ofe­rit 100 de pulovere bărbătești, o mașină de cusut și medicamen­te, Faur Zeno, din aceeași locali­tate, și alții au donat alimente, medicamente, rechizite pentru școlari. ★ In afara unor importante contribuții bănești, în valută și în lei, membrii Oficiului diplomatic român din Brazilia, ai Agenției comerciale și corespondentul „A­­gerpres“ au donat pentru con­frații sinistrați 220 obiecte de îm­brăcăminte. ★ Ștefan Pop, de origine româ­nă, din Stuttgart, a trimis spre țară un vagon încărcat cu me­dicamente, 80 tatoare de damă, 50 paltoane, 100 cămăși, 50 cos­tume pentru copii, 80 pulovere de lină, 10 costume bărbătești, 25 perechi pantofi și un autotu­rism. ★ Muncitorii, inginerii și tehnicie­nii români, din industria lemnu­lui, aflați în Ceylon pentru acor­darea de asistență tehnică, au hotărit să contribuie la ajutora­rea sinistraților cu o parte din salariul lunar, pînă la sfîrșitul a­­nului. (Agerpres) Meciuri amicale de fotbal Astăzi, 3 iunie, și mîine, orele 17,00, pe trei stadi­oane din județul Suceava sînt programate partide a­­micale de fotbal. La aces­tea vor evolua cinci echi­pe din divizia C și una din campionatul județean. Gura Humorului : „Mine­rul" - „Foresta" Fălticeni , Vatra Dornei ; „Minobra­­dul" - „Rarăul" Cîmpu­lung. Mîine, 4 iunie, la Rădăuți ; „Avîntul“ - „Ful­gerul" Dorohoi. O altă echipă, „Ceta­tea Sucevei", din divizia B, va juca mîine, 4 iu­nie, la Botoșani, cu „Tex­tila" care activează în di­vizia C. Toate meciurile consti­tuie revanșa întîlnirilor ce au avut loc săptămîna­­ trecută în orașele echipe­lor ce joacă acum în plasare. de- CLASAMENTUL DIVIZIA C "1. Nicolina Iași 25 14 5 6 58-25 33 2. C.F.R. Pașcani 24 14 4 6 52-25 32 3. Victoria Roman­i 25 13 5 7 58—25 31 4. Textila Botoșani 24 13 4 7 38-24 30 5. Foresta Fălticeni 25 12 3 10 38-29 27 6. Minobradul Vatra Dorn­ei 25 10 6 9 21-32 26 7. Petrolul Moinești­­ 25 9 7-9 35-31 25 8. Letea Bacău­­ ■ 26 11 2 13 39-33 24 9. Minerul Comănești­­ 25 10 4 11 26-41 24 10. Rarăul Cîmpulung 26 9 5 12 38—49 23 11. Fulgerul Dorohoi 25 11 1 13 40-65 23 12. Textila Buhuși­­ 25 9 2 14 38-41 20 13. Minerul Gura Humorului 25 9 2 14 36-41 20 14. Penicilina Iași 26 7­6 13 22—50 20 15. Constructorul Piatra Negriț 25 6 6 13 26-54 18 / 1 ■ . . . 1­­ ) . Minerul Gura Humorului - Textila Buhuși: 4-1 (2-0) Oaspeții au început meciul ho­­tărîți să încline în favoarea lor disputa cu „Minerul". Nu trec, însă, decît 5 minute și Bondoc șutează de la 18 metri, înscriind. La scorul de 1—0, cei care dau tonul sunt gazdele. Al doilea gol este opera exclusivă a lui Socra­­te, care a driblat pe apărătorii echipei din Buhuși și a trimis mingea în plasă, printre picioa­rele portarului. Pînă la sfîrșitul reprizei, același Socrate pierde o altă bună ocazie (min. 41)­ . Humorenii încep repriza se­cundă mai siguri pe ei. Joacă de contractat, controlează terenul. Și, în minutul 58, după un schimb de pase între I. Stroe, Josep, Vi­­covan și Rusu, ultimul înscrie sus­, la păianjen. Deci, 3-0. Nae, este autorul ultimului gol înscris de­­ echipa din Gura Humorului (min. 77). Conduși la acest scor sever, oaspeții luptă pentru în­scrierea golului de onoare. Reu­șesc aceasta în minutul 84, prin Scînteie. Meciul a plăcut numeroșilor spectatori, Atît prin scor, cit și datorită fazelor create la ambe­le părți. Deși au pierdut, oaspe­ții au lăsat o bună impresie. A­­ceștia, la rîndul lor, prin antre­norul echipei, au apreciat jocul curat, spectaculos, în viteză, practicat de „­Minerul". A condus bine Constantin Pru­sac, din Botoșani. (De la DUMITRU BOLOHAN) ' . P. S. De cele petrecute dumi­nică, 24 mai, la Cîmpulung, se fac vinovați, tovarășii din condu­cerea asociației sportive „Mine­rul" din Gura Humorului. Necu­noașterea regulamentului, nepri­ceperea în alea sportului au dus la retragerea echipei de pe te­ren, la pierderea meciului prin 3-0. Foresta Fălticeni — Minerul Comănești: 1-0 (1-0) Partidele mai slabe făcute, în ultimul timp, de fotbaliștii de la „Foresta" au determinat o scă­dere simțitoare a numărului spectatorilor. Duminică, doar vreo 400 de fălticeneni au fost prezenți pe stadion. Meciul nu s-a ridicat la un ni­vel deosebit. S-a jucat mult pe sus și astfel se explică de ce gazdele, care au dominat majo­ritatea timpului, nu au putut în­scrie decît un gol. Faza și golul s-au petrecut în minutul 7. Ba­lonul venea pe sus și Luncașu, atent, sare, îl lovește cu capul și înscrie. Fălticenenii au avut alte multe ocazii, ratate de Lonț­­covschi, Lind­enștein, Luncașu. Dacă spectatorii nu au fost prea încîntați de scorul strîns, au asistat, în schimb, la un meci curat, ce nu a depășit limitele regulamentului. Faptul se expli­că prin situația în clasament a celor două echipe. Nu aspira nici una la șefie, dar nici nu sunt amenințate de ultimul loc. „Foresta" a folosit următorul unsprezece: Tacamaș, Pavel, Ian­cu, Fodor, Constantin, Zăvoaie, Liebenștein, Vasilovici (min. 70, Filip), Tudor, Lontcovschi, Lunca­șu (min. 50, Iancu). A arbitrat Ion Orghidan, din Piatra Neamț. (De la CRISTOFOR CIOBANU) Liderul seriei, înfrînt categoric la Cîmpulung RARĂUL - NICOLINA IAȘI: 4-0 (1-0) Trebuie s-o spunem, puțini sperau în victoria echipei „Rară­ul". Un meci nul era pronos­ticul majorității, ținînd cont de evoluția „Nicolinei" în acest campionat. Zicala că „balonul este rotund" s-a adeverit în a­­cest meci. " " . " Gazdele încep partida hotărât și atacă dezlănțuit. Apărarea ieșenilor este obligată să fau­l­teze. De la 18 m., Brinzan op­­tează peste zid, balonul șterge fruntea lui Constantinescu („Ni­­­colina") și intră în colțul părții, sus. Este minutul 2 și scorul de­vine 1 - 0 prin acest autogol. Pînă la sfîrșitul reprizei, cîm­­pulungenii ratează alte patru mari ocazii de a înscrie. (Kiș, în minutele 5, 34 și 44, Măgu­­reanu, în min. 3)).­ După primirea golului, oaspe­ții devin foarte periculoși și sînt pe punctul de a­­ înscrie în mi­­­nutul 13, dar,Surpat, în formă bună, blochează , sigur. La reluare, ieșenii joacă des­chis și la ofsaid. Aceasta i-au costat încă trei goluri înscrise prin contraatacuri. Brîhzan, în min. 48, trimite peste portar, apoi Măgureanu înscrie în min. 85 și Strugaru în min. 87. In afară de portar, căruia îi punem în culpă două goluri, ju­cătorii „Nicolinei" au dovedit o bună tehnică individuală și un frumos joc colectiv. Ei s-au re­marcat prin șuturi puternice de la distanță și din orice poziție. Partida, desfășurată în limite­le sportivității, a fost condusă autoritar de Iancu Frasin, din Bacău. (De la AURELIAN ROTARU) BUCUREȘTI JOI 4 IUNIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii ro­mâne. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Am îndrăgit o melodie — mu­zică ușoară. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din țările socialiste. Reporta­je din U.R.S.S. și R. P. Polonă. 11.30 Pagini simfonice de mare popularitate. 11.45 Sfatul medicu­lui. 12.00 Recital de operă. 12.15 Din repertoriul orchestrei Manto­­vani. 12.25 Știința la zi. 12.30 Din cele mai îndrăgite melodii popu­lare. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avan­premieră cotidiană. 13.22 Melodii. 13.45 Muzică populară. 14.00 Ca­leidoscop muzical. 14.50 Cîntece populare. 15.00 — 100­ de legende românești. 15.30 Compozitorul săp­­tămînii — Francois Couperin. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică populară. 16.30 Muzică de estradă. 16.50 Cîn­­tece de brigadieri. 17.05 Antena ti­neretului. 17.30 Nestemate folclo­rice. 18.10 Orizont științific. Știin­ța în pragul celui de-al III-lea mi­leniu. 18.30 Muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Muzică de es­tradă. 19.45 Mici piese instrumen­tale. 20.05 Tableta de seară de Ște­fan Pascu. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. Secera. 20.25 Me­lodii de pretutindeni. 21.00 Con­vorbirile de joi. 21.20 Muzică u­­șoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Johnny Dorelli. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 22.50 Serenade. 23.10 Con­cert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Program muzical de dimi­neață. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți — Da­vid Oistrach. 9.00 Melodii populare. 9.10 Curs de limba rusă. 9.30 Co­rul Ansamblului de cîntece jocuri din Baia Mare. 9.45 Fran­și­mente din opera „Isteața“ de Carl Orff. 11.10 Cîntece și jocuri. 11.40 Muzică ușoară. 12.03 Avanpremie­ră cotidiană. 12.15 Concertul or­chestrei simfonice a studenților Conservatorului „Ciprian Porum­­bescu“. 13.15 Din­ muzica popoare­lor. 13.30 Cine știe cîștigă (reluare). 14.03 Album de muzică populară. 14.30 Lexiconul compozitorilor ro­mâni. 14.55 Știința la zi. 15.00 Al­manah sonor. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Lucrări de George Dima. 16.40 Cronica lirică. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Șlagăre de pretu­tindeni. 17.35 Dicționar de litera­tură universală. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba rusă. 18.50 Varietăți muzica­le. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noap­te bună, copii. 20.00 Concertul or­chestrei simfonice a Filarmonicii din Brașov de joi 28 mai. 21.20 Muzică de cameră. 22.00 Jazz. 22.30 Fonoteca de aur. 22.50 Piese cora­le pe versuri de St. O. Iosif. 23.05— 1.00 Opera secolului nostru. „Dia­logul carmelitelor“ de Francis Poulenc (fragmente). PE ECRANE MIERCURI 3 IUNIE SUCEAVA : „Modern“: Film de cinematecă : Henric V­. „Tineretului“ : Un cuib de nobili ; „Burdujeni“ : Fan­tomele se grăbesc; „Arta“ : Testamentul dr. Mabuse CÎMPULUNG: „Moldova“: Re­­­publica fetelor ; „Luceafărul“ : în fiecare seară la ora 11 . RĂDĂUȚI : „Flacăra“: Fecioa­ră care-mi place ; „Uni­rea“ : Al 8-lea ; FĂLTI­CENI : „Doina“ : Helga ; „Popular“: Sherlock Holmes : VATRA DORNEI : „Dorna“ : Cînd se arată cucuveaua; GU­RA HUMORULUI : „Lumina“: Noapte cu ceață ; SOLCA : „Solca“ : Ultima noapte a co­pilăriei ; ȘIRET: „Șiretul“ : Păpușa; DOLHASCA: „Dolhas­­ca“ : Prieteni fără grai; FRA­SIN : „Frasin“ : Răutăciosul a­­dolescent; FALCÂU: „Falcău“ : încotro, omule; IACOBENI „Minerul“: Prea mic pentru un război atît de mare; VAMA : „Vama“: Căsătorie pripită ; MOLDOVIȚA: „Moldovița“: Am două mame și doi tați. Astăzi, se deschide, la ci­nematograful „Modern“ din Suceava, ciclul de filme de cinematecă „Literatura și cinematografia“, cu produc­ția engleză „Henric al V-lea“ — ecranizare după W. Shakespeare, ca protagonist pe avindu-l marele actor Laurence Oliver. Fondurile ce se realizea­ză sunt destinate pentru zo­nele sinistrate. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile. Vre­mea va fi în general instabilă. Ce­rul va fi mai mult noros. Vor scă­­dea ploi sub formă de averse, în­soțite de descărcări electrice. Vîn­­tul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura aerului, în scădere ușoară, minimele vor fi cuprinse între 6 și 11 grade, iar maximele, între 16 și 21 grade. IMPORTANT­A, întreprinderea comerțului cu ridicata metalo - chimice și materiale de construcție, cu sediul în strada Ștefan cel Mare nr. 10 Suceava. SE ANGAJEAZĂ URGENTA gestionari pentru produse metalo - chimice Condițiile de angajare sunt cele prevă­zute de legile în vigoare. Remunerația se va stabili în funcție de pregătirea profesională și de vechimea in timpul muncii. Informații suplimentare se pot obține zilnic la telefoanele 10683 — 10748. V / > \

Next