Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)
1970-08-02 / nr. 7036
ZORI NOI IN PAGINA 2 SE IMPUN ACȚIUNI CARE SĂ ÎNCLINE BALANȚA ÎN FAVOAREA EFICIENȚEI ECONOMICE (Urmare din paging I) producție, în loc de economii, cum s-a preconizat, există depășiri, generate în cea mai mare parte de nerespectarea consumurilor specifice la repararea capitală a autocamioanelor și la piesele de schimb. In timp ce la producția industrială și la repararea generală a motoarelor, prin interesul manifestat de muncitori și maiștri, s-au realizat economii, la repararea autocamioanelor prețul de cost a fost depășit cu 406.000 lei, iar la piesele de schimb cu 145.000 lei. In total, la reparațiile capitale, prin depășirea consumului de piese de schimb, s-a pierdut peste 1 milion de lei. S-a amintit, în adunare, de o modificare a prețurilor, care a generat anumite pierderi. S-a vorbit, însă, și de o anume dezordine, mai cu seamă la dezechipare, dezmembrare, sortare — triere, unde, deși s-au întreprins unele măsuri, procesul de producție nu se desfășoară încă normal. Se mai folosesc, aici, procedee de lucru depășite, al căror rezultat constă, în deteriorarea multor piese de schimb, care, altfel, ar putea fi întrebuințate. In această situație este nevoie de remedierea anumitor piese, consumîndu-se timp valoros, ori, în cazul unor deteriorări pronunțate, piesele trebuie înlocuite cu altele noi. Nicolae Dura, muncitor, președintele comitetului sindicatului, arăta, în cuvîntul său, că „nu am reușit să devenim buni gospodari, risipim multe piese, trecem pe lingă ele, fără să luăm vreo măsură. Ne distrugem mai rău“. Iată cauze care au determinat ca, la beneficii peste plan, care atinseseră la un moment dat cîteva sute de mii de lei, nivelul să scadă, la încheierea primului semestru, la 14.000 lei. La rîndul său, Dumitru Corocăescu, muncitor, arăta : „Văd la vecinii mei de muncă, cei de la bene, că împrăștie piesele peste tot, le deteriorează. Eu mă întreb : de ce tolerează asemenea fapte mai mrii, conducătorii locurilor de muncă ?" Răspunsul ar consta în aceea că unii dintre ei, după cum sublinia și maistrul Constantin Beclea, nu-și îndeplinesc, așa cum se cuvine, rolul pe care il au, și, am adăuga noi, că inactivitatea lor este tolerată de către conducătorii secțiilor, de către comitetul de direcție. După dezmembrare, piesele nu sunt transportate imediat la locurile stabilite prin procesul de producție. Multe rămîn prin curte, la tunelul de decapare, peste multe se trece cu mașinile și, iarăși, multe sunt transportate la boxele de deșeuri, luînd drumul fierului vechi. La triere - sortare, punct principal în procesul de producție, nu există preocuparea cuvenită, nici din partea muncitorilor, nici a maiștrilor, pentru trierea corectă a pieselor, parte dintre acestea luînd destinații cu totul inverse , piese bune ajung la deșeuri, iar piese cu uzură avansată sunt trimise la montaj. Am insistat asupra acestor aspecte negative - cum a făcut-o, de altfel, și adunarea generală - tocmai fiindcă existența lor, amînarea aplicării unor măsuri concrete au urmări nefavorabile asupra eficienței economice, pentru a sublinia încă o dată că este nevoie de intervenții prompte și eficiente. Asupra eficienței economice a uzinei a influențat negativ, în această perioadă, volumul mare de imobilizări. Urmare existenței acestora, viteza de rotație a mijloacelor circulante a fost micșorată, față de plan, cu 17 zile. Stocuri mari există la materiale, dar și la producția neterminată, autocamioanele poposind mai mult decît este prevăzut la finisare și recepție. La crearea stocurilor a participat și personalul de la aprovizionare, care a procurat și adus în uzină piese și materiale ce, de fapt, nu erau necesare producției. Și, în timp ce producția a resimțit acut lipsa unor piese, uzina s-a transformat în bază de desfacere, vînzînd, din stocuri, piese valorînd milioane de lei. Este un aspect căruia se cuvine să i se acorde, de acum înainte, o atenție mai mare. In cuvîntul său, Dragoș Bolocan, contabilul șef al uzinei, sublinia că, pentru prevenirea în viitor a imobilizărilor, care au determinat penalizări de aproape 90.000 lei, să se urmărească, de către fiecare salariat, dar în primul rînd de către cadrele tehnice, executarea în termen a producției. Or, constatăm că există și acum containere nevîndute, că la sfîrșit de perioadă nu este terminată repararea lotului de mașini stabilit. Producția neterminată, cheltuielile suplimentare sînt favorizate și de calitatea nu întotdeauna corespunzătoare a reparațiilor, aceasta implicînd un volum mare de remedieri. Apreciind că în ultima vreme a slăbit disciplina de producție, că timpul nu este utilizat integral, că se neglijează preocuparea pentru calitate, inginerul Mihai Șestac, șeful serviciului tehnologic, insista asupra adoptării unor măsuri care să determine îmbunătățirea conducerii activității la fiecare loc de muncă. Trebuie întărită răspunderea personală, iar față de indolență, față de acei care o tolerează să se adopte cele mai potrivite măsuri. Abordarea exigentă, de către adunare, a principalelor probleme ale uzinei, insistarea cu precădere asupra laturii economicofinanciare (se pare, scăpată din mîini în ultima vreme) au indicat direcția în care trebuie să se acționeze în viitor spre a înlătura deficiențele existente și a asigura permanenta sporire a eficienței economice. II I I I I i I I III Ssssii I I II i I8 IIIuI fi fi 5fi I I II I III 8118 II fi I 1fi fi --------------1 Contra 1 punct HAI, COȘAR, COȘAR ! . . . De data aceasta, sensul cântecului cu homarul a fost întors pe dos. Nistor Simionescu, coșar la I.G.O. Cîmpulung, a adus celor de la filiala locală a T.A.P.L. numai necazuri. De pe urma burlanelor înfundate a stors alimentației publice 82.335 lei ! Se prezenta șefilor de unități cu adeverințe în alb, spunîndu-le că va trece ulterior reperele curățate. Și a trecut el în hîrtii atîtea coșuri cîte nu există în oraș. Antonovici Ciprian, administratorul filialei, a semnat cu ochii închiși. Din încasări, la capitolul coșerii, I.G.O. și-a făcut planul pe un deceniu, iar homarul a fost încărcat de premii. Matrapazlîcurile astea prea au scos fum ca să nu se descopere. Mulți vor trebui să fie curățați de funinginea abuzurilor și falsurilor ! UN ESCROC Prin comuna Stulpicani și-a făcut apariția un individ bun de gură : Dragoș Horga, din Iacobeni. A găsit mai mulți naivi : Toader Aramă, Vasile Reuț, Gh. Popa, Elena Popa, Vasile Gemănar, Gavril și Vasile Flocea. Le-a luat o tașcă de bani, promițîndu-le că le vinde porumb. Bineînțeles, i-a lăsat cu buzele umflate. Ancheta a stabilit biografia escrocului : are la activ peste 51 de ani de închisoare , s-a angajat de formă la exploatarea minieră Leșu Ursului și a început să „opereze“. La Frasin a mai înșelat alți cetățeni. In prezent e dat dispărut. Dacă-1 aflați, dați-1 pe mina miliției, că e mai periculos decît calamitatea naturală. MOTO . Pe șoseaua din comuna Forăști circula un autocamion de mare tonaj. Gheorghe Nicolau a apreciat distanța și a considerat că poate traversa. Dar a țîșnit brusc, în fața . . . autoturismului 1 N. — 1981, care se afla mai în față și era condus corect de Ioan Pintilie. In urma loviturii, pietonul a fost rănit grav și a decedat în spitalul din Fălticeni. • De la intrarea în vigoare a noii legislații privind circulația, organele de miliție de pe raza județului au reținut 145 de permise de conducere pentru diverse abateri. Conducerea sub influența alcoolului constituie 50 la sută din numărul cauzelor acestor contravenții. Cu alte cuvinte, condamnabila iresponsabilitate a unora a devenit pericol de . . . drumul mare ! Rubrica realizata de VICTOR MICU ___i SPORT - SPORT FOTBAL ÎN MECI AMICAL. LA CERNĂUȚI, „CETATEA SUCEVEI“ A OBȚINUT REZULTAT DE EGALITATE Partida, la care au asistat circa 13.000 de spectatori, a plăcut prin dinamism, prin fazele create la cele două porți. Ambele echipe au avut perioade egale de dominare, cum, de altfel, cu un rezultat de egalitate (0-0) s-a terminat și întîlnirea. S-a jucat curat, în viteză, sucevenii, mai ales, făcînd dovada unei bune pregătiri fizice. „Cetatea Sucevei" a folosit următorii jucători : Petcu, Buzoianu, Gheghe, Candăruș, Selymes, Borcău, Danileț, Roșu Nicolau, Teodosiu, Goran. In repriza a doua au fost introduși pe teren Armeanca, Caprioale și Moroșan în locul lui Roșu, Barcău și, respectiv, Danileț. De la „Cetatea Sucevei", Petcu a jucat foarte bine, apreciați fiind și Danileț și Gheghe. Dintre tinerii introduși în lot, o comportare bună au avut Căldăruș și Capmoale. Miercuri, 29 iulie, echipa de fotbal „Cetatea Sucevei" a susținut, la Cernăuți (R.S.S. Ucraineană), un meci amical în compania echipei locale „Bucovina“. Intreprinderea „Rarăul“ din Cîmpulung : aspect de muncă în secția lapte praf Foto : I. MIHOVEANU Popasuri la „oazele“ cronofagilor (Urmare din pagina I) fruntă arșița de afară pentru a strînge grabnic griul care s-a copt, respectivii s-au retras aici, la răcoare, și se. . . înfierbîntă cu alcool. V. Coca are în comună și o funcție de răspundere obștească. In acest moment, limba i se împleticește și oricine își poate închipui că pe ziua respectivă nu mai e bun de muncă. C. Coca are tupeul de a ne înfrunta : „Dar ce, n-are omul dreptul să bea un rachiu ?. . . Țăranii lucrează și singuri !“. Mentalitatea aceasta la unii oameni care trebuie să ofere exemplu prin felul de a munci ni se pare foarte dăunătoare. Credem că vor fi chemați în fața consiliului de conducere al C.A.P., unde se va discuta despre retribuția pentru ziua respectivă. „Tovarășul șef e pe teren“ (la... „Central“! n.n.) Mulți sînt aceia care, solicitînd o convorbire telefonică urgentă cu un salariat dintr-o instituție de deservire a populației, primesc un răspuns devenit refren , că este pe teren ! E firesc să se deplaseze, dar justificarea nu trebuie să devină un prilej de a lipsi de la programul de lucru. Am depistat un asemenea caz la o masă a restaurantului „Central" din același oraș. Se afla prezent, amețit, în jurul paharelor cu rom, un adevărat, „buchet" al s chiulului, reprezentat prin: Dimitrie Lazăr, inginer, Victor Tincu, economist principal, Leopold Moldovan, șeful serviciului personal, toți de la I.G.O. din localitate. Am fi curioși să știm , ci timp productiv prestaseră acești salariați, cărora li se plătește o zi întreagă de lucru ? Cum au justificat absențele in fața directorului întreprinderii, Mihai Fodor ? Cite lucrări neefectuate ii așteptau la birou sau pe . . . adevăratul teren ?... La grădina de vară din centrul orașului, ne-am oprit la masa tinerilor Orest I. Grigoreanu loan Ciobîcă. Sunt ajutori de șoieri, repartizați în practică la autobaza locală. Șoferii titulari, Gh. Fundu și Clement Rușui, i-au trimis la plimbare. Dar școala plătește salarii acestor conducători auto. In loc să viitori se afle la volan, pentru a se perfecționa în conducerea autovehiculelor, sau la garaj, pentru a învăța tehnica motoarelor, stau la băutură. Nu o dată, cadrele unor unități cu parcuri auto au criticat slaba pregătire practică a acestor șoferi începători. Dar de cite ori nu s-o fi repetat scena de acum ! Dorim ca șeful autobazei respective să ne răspundă prompt, prin măsuri concrete, în fața acestei constatări. Alți adepți ai chiulului, pontați la serviciu, dar prezenți în localuri : Marin Grigore, dulgher la șantierul fabricii de spirt — lot I.S.C.M. (Grădina de vară) ; Alexandru Bulboacă, tehnician la șantierul cooperativei „Constructorul" (Ospătărie) ; Miroslav Recec, merceolog la O.C.L. produse industriale („Doina"). Timpi morți sub pași pierduți E greu să calculezi câ timp folositor e masacrat, într-o zi, pe sălile instanțelor de judecată, de către unii oameni. Dumitru Anastasiu, calculator de salarii la I.M.I.L., s-a învoit pentru un proces de partajare. Azi a plecat din întreprindere pentru a-și vedea dosarul. Mîine mai pierde o zi pentru că are procesul, împreună cu el s-a învoit și maistrul Mihai Trofin, pe motiv că „are el un prieten procuror, care îi arată dosarul". Șeful secției, Petru Duca, a fost foarte darnic. A scos învoirea ca din buzunar. Bineînțeles, ziua învoită este plătită de întreprindere. Și pentru că nu au de ce se sinchisi, cei doi au terminat treaba la judecătorie, în citeva minute, și au venit la ospătărie să bea. Apare situația ciudată cînd unii cetățeni sunt plătiți de stat ca să-și rezolve diverse treburi personale, legate de unele procese în care, de cele mai multe ori, apar chiar vinovați în fața societății. Considerăm că factorii competenți trebuie să promoveze soluțiile cele mai eficiente, astfel ca citația instanței să nu devină in mina unora încă un instrument de a eluda legea disciplinei producției ! Inapt pentru muncă, apt pentru alcool Am întîlnit și cazuri cind frustrarea timpului productiv se face la adăpostul certificatului medical. La bufetul „Moldova", Alexandru Fusa, tractorist la șantierul de desecări, se afla beat, cu certificatul medical în buzunar. Gavril Vataman, normator la serviciul producție al I.M.I.L., avea concediu medical pentru o . . . pneumonie virotică, dar se afla tot la restaurant. Constantin Curelar primește medicamente gratuite pentru o veche boală ulceroasă. El se trata cu rachiu ! Nu este o nedreptate faptul că aceștia primesc ajutor medical ? Considerăm că trebuie să fie supuși unei expertize medicale, pentru a se stabili și ușurința cu care unii medici își pun parafa pe asemenea certificate. In sfîrșit, menționăm și o situație asupra căreia doar conștiința individului poartă răspunderea : la cele mai matinale ore, prin bufete și restaurante erau prezenți salariați aflați în concediu de odihnă. Imaginați-vă cit de paradoxală apare mentalitatea acestora : pentru a te odihni, să fii plătit a-ți reface forțele de muncă, dar să te uzezi în încăperile bufetelor, în tăria alcoolului. Cel puțin două exemple ni s-au prezentat ca ieșite din comun : un tehnician de la fabrica de mobilă (secția investiții), împreună cu un alt cetățean, grădinar la aceeași întreprindere. Erau toropiți de beție în bufetul „Moldova". Primul a exclamat arțăgos : „Ce, n-am voie ? Fac ce vreau cu banii și cu concediul meu !“ ... Desigur, ai voie. Dar ca să vii cu trupul vlăguit de băutură, după o perioadă de timp oferită (și plătită) pentru odihnă, nu mai e normal. Pentru că nu-i exclus ca, după aceea, să urmeze un concediu medical pentru. . . o refacere" I. . . Secvențele pe care le-am prezentat s-au derulat în cîteva ore matinale. Să ne gîndim, însă, la ce proporții se repetă zilnic, putîndu-ne astfel imagina cu timp folositor, productiv, se pierde în gol. Dacă mentalitatea chiulangiilor indică conștiințe înapoiate, răspunderea pentru dispariția ei revine unor factori sociali complecși, între care un rol important îl au organizațiile sindicale. Vedere parțială a fabricii de mobilă din Rădăuți MECIURI AMICALE DE FOTBAL Astăzi, pe trei terenuri de fotbal se dispută tot atîtea intîlniri amicale, la care evoluează cele cinci divizionare C din juși deț. La Cîmpulung este programată partida „Rarăul“ - „Minobradul" Vatra Dornei ; la Gura Humorului vor juca „Minerul" și „Foresta“ Fălticeni. Pe stadionul Arini, „Cetatea Sucevei" urma să întîlnească, în cadrul cupei de vară, echipa „Gloria" Bîrlad. Intrucît prezentarea acesteia a devenit incertă, „Cetatea Sucevei“ va juca în compania echipei „Străduința" din campionatul județean de fotbal. FOLOSIREA DEPLINA A TUTUROR REZERVELOR, PREMISA REALIZĂRII PLANULUI ECONOMIC-FINANCIAR AL UNITĂȚILOR AGRICOLE COOPERATISTE (Urmare din pagina I) nerealizării producției globale in sectorul zootehnic. La acestea se adaugă și mortalitatea ridicată la bovine, ovine și porcine. Desigur, rezultatele obținute la producția globală se reflectă în volumul și structura veniturilor bănești, în nivelul cheltuielilor pentru producții și investiții din această perioadă. Astfel, din cele 95 de cooperative agricole din județ, 49 și-au realizat veniturile, între acestea situiîndu-se cele din Reuseni, Ipotești, Burdujeni, Bălcăuți și altele. Este necesar, de asemenea, să subliniem că, la producția vegetală, veniturile bănești au fost realizate doar în proporție de 60,1 la sută, ceea ce indică o neîndeplinire de 1.420.000 lei. La aceasta a contribuit în bună măsură nevalorificarea legumelor planificate. Principala sursă de venituri bănești, în acest sector, fiind valorificarea produselor vegetale contractate cu statul, se impune, pe viitor, din partea organelor de partid comunale și din cooperativele agricole, din partea conducerilor C.A.P. maximă răspundere pentru îndeplinirea integrală și la timp a tuturor obligațiilor față de stat. în zootehnie, un fapt pozitiv este că, deși la venituri planul a fost realizat doar de 28 unități, la produsul carne, planul a fost depășit cu 52 tone, livrîndu-se la export 780 capete tineret taurin, obținîndu-se astfel în plus peste 800.000 lei. In această privință, fermele zootehnice din C.A.P. Reuseni, Bosanci, Verești, Rădășeni, Dumbrăveni, Boroaia, Calafindești ș.a. au vădit un interes deosebit, in urma investigării cauzelor care au dus la neindeplinirea valorică a planului producției animaliere a reieșit că o contribuție negativă și-au adus-o și unele unități contractante, care nu au respectat clauzele stabilite, nepreluînd la timp animalele și pretinzînd cooperativelor transportul gratuit al produselor pînă la depozitul beneficiarului. Un alt sector din cooperativele agricole aducător de venituri substanțiale este acela al activităților anexe și prestări de servicii. Pe județ, realizările s-au situat la 138 la sută față de plan. Din analiza succintă făcută pînă aici reiese că neajunsurile semnalate au la bază încălcarea cerințelor ordinii și disciplinei cooperatiste, a regulilor agrotehnice, că tocmai acolo unde s-a tolerat indisciplina, iar forța de muncă a fost organizată necorespunzător, rezultatele economice s-au dovedit a fi mai slabe. Ceea ce nu se poate trece cu vederea este că, contrar prevederilor statutare, cât și prevederilor recentei Legi pentru organizarea muncii și a producției, pagubele pricinuite cooperativelor de nesocotirea obligațiilor de muncă nu au fost suportate întotdeauna de cei vinovați. Organizațiile de partid nu au luat în toate cazurile o poziție hotărîtă, intransigentă față de aceste neajunsuri. Rolul determinant pe care trebuie să-l aibă organizația de partid, consiliul de conducere și specialiștii din C.A.P. în cunoașterea și punerea în acțiune a tuturor factorilor de care depinde în mod hotărîtor îmbunătățirea activității economice a unităților cooperatiste, trebuie să se materializeze în organizarea rațională a muncii, nu înlăturarea cu desăvirșire a „calamităților" de ordin subiectiv, în împămîntenirea unui climat de ordine și disciplină. Ținînd seama de aprecierea făcută de secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara C. C. al P.C.R. din 8-9 iulie a.c., că „sînt toate posibilitățile pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe 1970 în toate sectoarele", se impune să ne concentrăm eforturile pentru îndeplinirea riguroasă, în termen și de calitate, a principalelor acțiuni de campanie : terminarea întreținerii culturilor, grăbirea recoltării cerealelor, a furajelor, realizarea efectivelor de animale prin urgentarea cumpărărilor de vaci, îmbunătățirea întreținerii și furajării animalelor. Toate acestea vor avea rezultate imediate în achitarea obligațiilor către stat, pregătind, astfel, condițiile pentru înfăptuirea planului de producție și financiar pe 1970. Comitetele comunale de partid au datoria să exercite un control permanent (fără a neglija nici o problemă, oricît de mică ar părea la prima vedere) asupra modului în care sînt duse la îndeplinire sarcinile trasate agriculturii de către organele superioare de partid și de stat, precum și propriile lor hotârîri. In același timp, lucrătorii direcției agricole, ai uniunii județene a cooperativelor agricole, trebuie să înlăture superficialitatea din munca de teren și să abordeze problemele economice în întregul lor, punînd, totodată, efectiv umărul la mai buna organizare a muncii, la asigurarea asistenței tehnice necesare în timpul lucrărilor agricole. Dezvoltarea necontenită a agriculturii județului presupune să se acționeze cu mai multă fermitate, pe căi multiple, pentru creșterea producțiilor vegetale și animale. Recent, biroul executiv al uniunii județene a cooperativelor agricole de producție analizat situația economico - financiară a C.A.P. pe semestrul I a.c. Cu acest prilej s-au adoptat și măsuri concrete, care trebuie aplicate imediat în toate sectoarele productive, în vederea recuperării în cel mai scurt timp a tuturor restanțelor, pentru îndeplinirea exemplară a planului și a angajamentelor luate. Consiliile de conducere, specialiștii, îndrumați zi de zi de organele și organizațiile de partid, antrenînd întreaga masă de cooperatori, trebuie să dezvolte experiența acumulată, să-și perfecționeze stilul de muncă, în scopul sporirii potențialului economic și organizatoric al fiecărei unități, asigurînd, pe această cale, creșterea nivelului de viațăi al celor ce muncesc. PE ECRANE DUMINICA 2 AUGUST SUCEAVA : „Modern“: Sub semnul lui Monte Crista; „Tineretului“: Domnișoara doctor; „Arta“: Mireasa era în negru; „Burdujeni“: Taina leului; CÎMPULUNG: „Moldova“: Dansind sirtaky; „Luceafărul“: Un cuib de nobili ; FĂLTICENI : „Doina“ : Marile vacanțe ; „Popular“: Testamentul dr. Mabuse ; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Freddy și cintecul preriei; „Unirea“ : Lupii albi ; VATRA DORNEI : „Dorna“: Splendoare In iarbă ; GURA HUMORULUI : „Lumina“: Moll Flanders ; ȘIRET : „Șiretul“: Comisarul X și „Panterele albastre“: SOLCA: „Solea“: In împărăția Leului de argint; DOLHASCA : „Dolhasca“ : Bătălia pentru Roma ; FRASIN : „Frasin": Visul domnului Gentil ; FALCAU : „Falcău“: Păcatul dragostei ; IACOBENI : „Minerul“: Comisarul X și „Panterele albastre“; VAMA : „Vama“ : Mai periculoase decit bărbații; MOLDOVIȚA : „Moldovița“ , Simpaticul domn „R“. MEMENTO • MEMENTO MEMENTO BUCUREȘTI PROGRAMUL I LUNI 3 AUGUST 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 6.05 -- 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 0.30 Revista literară radio. 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Opera Mélisande“ de Debussy „Pelleas și fragmente. 11.05 Radio - Prichindei. 11.15 Suită din muzica baletului „Licuriciul“ de Zeno Vancea. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Gintă Angela Zilia. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii. 13.35 Cîntece populare. 14.05 File de poveste : Zîna cea mică, de Hans Christian Andersen. 14.30 Te apăr, te laude te cint — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Muzică ușoară 15.12 Compozitorul săptămânii: Johannes Brahms. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Nestemate folclorice. 16.30 Revista economică. In sincronul acestei perioade , planul semestrului II — 1970 și pregătiri pentru realizarea obiectivelor anilor ce vin. 16.45 Album de madrigale. 17.05 Antena tineretului 17.30 Muzică populară. 17.50 Poșta radio de IM. Mihăescu. 18.00 Muzică ușoară. 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă. 18.30 Melodii de pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică ușoară. 19.35 La izvoarele Mioriței — folclor muzical. 20.05 Tableta de seară de Mircea Mailița. 20.10 Muzică ușoară. 20.20 Argheziană. Din balcon. 20.25 Solista serii : Lili Ivanova. 20.45 Teatru radiofonic. Premiera. „Copaci numărați“ de Codos István. 21.45 Cîntă Manole Escobar. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică ușoară. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. MARTI 4 AUGUST PROGRAMUL 1 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Atlas cultural 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.05 Prime audiții ale stagiunii 1969 — 1970 : „Muzică de concert“ de Dumitru Bughici. 11.20 Soliști și formații artistice de amatori. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Melodii populare. 14.00 Mari cîntăreți români de operă : Petre Ștefănescu Goangă. 14.25 Succese ieri . . . succese azi. 14.50 Piese folclorice. 1500 Cași set de lecturi particulare. „David Copperfield“ de Charles Dickens. 15.25 Compozitorul săptămînii — Johannes Brahms. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică populară. 16.50 Program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Muzică ușoară. 18.10 Radiosimpozion. Caracteristici majore ale perfecționării raporturilor sociale. 18.30 Melodii. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Șlagăre. 19.35 Dim pîlnna gramofonului : interpreți de odinioară ai muzicii populare. 20.05 Tableta de seară de loan Grigore seu. 20.10 Muzică ușoară. 20.20 Argheziană. Scrisoare. 20.25 Zece melodii preferate. românesc. 21.00 Memoria pămîntului 21.30 Solistul serii Jean Păunescu. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. IAȘI LUNI 3 AUGUST Program de dimineață : 6.00 Bulletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.30 Cu cintecul și jocul pe planuril moldovene. 7.00 Informații și muzică. 7.59 Închiderea emisiunii. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.00 Pe traseul știință — producție. 17.45 Cîntece patriotice. 18.00 File din istoria României. 18.20 Pe portativul undelor — melodia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Jocuri populare românești. 1930 Agendă muzicală săptămînală. 20.00 Odă limbii române. 20.30 Enciclopedie muzicală. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Sport. 21.15 Melodii de pretutindeni. 21.30 Revista revistelor literare. 21.40 Continuarea programului „Melodii de pretutindeni“. 21.59 închiderea emisiunii. MARȚI 4 AUGUST Program de dimineață : 6.00 Buletin de știri: 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea in agricultură. 6.40 Zi-i lăută, cîntă-n strună. 7.00 Informații și muzică. 7.59 închiderea emisiunii. Program de seară : 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme cetățenești: 17.45 Program prezentat de soliști și formații de amatori. 18.00 Descripție Moldavia — oameni și locuri. 18.20 Cîntecul care mi-e drag — muzică populară la cerere. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Soliști români de operă : Marina Krilovici și Ladislasu Konya. 19.30 Teatru la microfon s „Passacaglia“ de Titus Popovici. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Voci din fonoteca de aur î George Căliiescu. 21.20 Jazz . . . concert. 21.30 Cinemeridian. 21.40 Concertul de jazz — continuă. 21.59 închiderea emisiunii. _______T17555__ _TELEVIZIUNE = DUMINICA 2 AUGUST 9.00 Deschiderea emisiunii. Vatra copiilor. 10.00 Viața satului. 11.15 In reluare la cererea telespectatorilor Carnaval cu Harry Belafonde. Microrecital, Luminița Dobrescu. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Concert simfonic. Pagini cunoscute din muzica lui W. A. Mozart. 13.15 Emisiune în limba maghiară 14.45 Tele vacanță. 15.30 Duminică sportivă. Campionatele mondiale de caiac - canoe. Transmisiune directă de la Copenhaga. 17.30 Atletism. „Cupa Europei“ — semifinale. Participă : Austria, Cehoslovacia, Elveția, Italia, Polonia, URSS și România. Transmisiune directă de la stadionul Republicii. 19.40 Telejurnalul de seară. 20.15 Film artistic : „Heidi“. 22.00 Marea. Reportaj filmat de la serbările marine. 22.10 Invitații noștri : Nina Liszel, An Primera, I Mihaela Mihai. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport 23.20 Închiderea emisiunii programului 1. LUNI 3 AUGUST 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18.05 „Minitechnicus ’70“. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea în economie. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Agendă politică. 20.00 Roman foileton. Iluzii pierdute. (III). 21.00 Selecțiuni din Festivalul internațional de muzică ușoară — Sopot 1969. 21.30 Rampa. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Fotbal. Retrospectivă IMexic ’70. Meciul România — Anglia, recomentat,la rece, după 62 de zile de la disputarea lui, 23.40 închiderea emisiunii. I Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vremea va fi frumoasă și călduroasă în prima parte a intervalului, apoi va deveni ușor instabilă și se va răci ușor. Cerul va fi schimbător. Vor cădea averse locale de ploaie. Însoțite de descărcări electrice. Vintul va sufla potrivit, la început din sectorul sudic, apoi din nordvest. Temperaturile minime vor oscila între 14 și 18 grade, iar maximele, între 25 și 29 grade. (Urmare din pagina I per, cuișoare ) și diferite minereuri sunt descărcate în porturile românești. Acordurile de cooperare economică și tehnică cu Zambia și Republica Populară Congo, cu Africa Centrală și cu Republica Democratică Congo prevăd acțiuni concrete în domeniile industrial, hidroenergetic și al civile, precum și în construcțiilor prospectarea și exploatarea unor resurse miniere. Participarea unor specialiști români la elaborarea și traducerea în viață a diferitelor proiecte de dezvoltare economică și tehnică în Algeria, Tunisia, Libia, Maroc, Congo (Kinshasa), Burundi, precum și aco Tarea a peste 400 de burse unor tineri din țările africane, ce își desăvîrșesc calificarea în institutele de învățămînt superior din România, concretizează sprijinul activ pe care țara noastră îl acordă statelor Africii în eforturile lor îndreptate spre consolidarea independenței economice. Recenta călătorie a ministrului de externe român intr-o serie de state ale Africii și convorbirile angajate cu înalte personalități din țările respective, semnarea de noi acorduri și protocoale marchează un pas înainte în extinderea cooperării cu statele africane și confirmă încă o dată evoluția ascendentă a relațiilor de prietenie cu tinerele state ale continentului african.