Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)

1970-08-02 / nr. 7036

ZORI NOI IN PAGINA 2 SE IMPUN ACȚIUNI CARE SĂ ÎNCLINE BALANȚA ÎN FAVOAREA EFICIENȚEI ECONOMICE (Urmare din paging I) producție, în loc de economii, cum s-a preconizat, există de­pășiri, generate în cea mai mare parte de nerespectarea consu­murilor specifice la repararea capitală a autocamioanelor și la piesele de schimb. In timp ce la producția industrială și la repa­rarea generală a motoarelor, prin interesul manifestat de mun­citori și maiștri, s-au realizat e­­conomii, la repararea autoca­mioanelor prețul de cost a fost depășit cu 406.000 lei, iar la piesele de schimb cu 145.000 lei. In total, la reparațiile capitale, prin depășirea consumului de piese de schimb, s-a pierdut pes­te 1 milion de lei. S-a amintit, în adunare, de o modificare a prețurilor, care a generat anumi­te pierderi. S-a vorbit, însă, și de o anume dezordine, mai cu sea­mă la dezechipare, dezmembra­re, sortare — triere, unde, deși s-au întreprins unele măsuri, pro­cesul de producție nu se desfă­șoară încă normal. Se mai folo­sesc, aici, procedee de lucru de­pășite, al căror rezultat constă, în deteriorarea multor piese de schimb, care, altfel, ar putea fi întrebuințate. In această situație este nevoie de remedierea anu­mitor piese, consumîndu-se timp valoros, ori, în cazul unor dete­riorări pronunțate, piesele tre­buie înlocuite cu altele noi. Ni­­colae Dura, muncitor, președinte­le comitetului sindicatului, ară­ta, în cuvîntul său, că „nu am reușit să devenim buni gospo­dari, risipim multe piese, trecem pe lingă ele, fără să luăm vreo măsură. Ne distrugem mai rău“. Iată cauze care au determinat ca, la beneficii peste plan, care atinseseră la un moment dat cî­­teva sute de mii de lei, nivelul să scadă, la încheierea primului se­mestru, la 14.000 lei. La rîndul său, Dumitru Corocăescu, mun­citor, arăta : „Văd la vecinii mei de muncă, cei de la bene, că împrăștie piesele peste tot, le de­teriorează. Eu mă întreb : de ce tolerează asemenea fapte mai m­­rii, conducătorii locurilor de mun­că ?" Răspunsul ar consta în a­­ceea că unii dintre ei, după cum sublinia și maistrul Constantin Beclea, nu-și îndeplinesc, așa cum se cuvine, rolul pe care il au, și, am adăuga noi, că inac­tivitatea lor este tolerată de că­tre conducătorii secțiilor, de că­tre comitetul de direcție. După dezmembrare, piesele nu sunt transportate imediat la locurile stabilite prin procesul de pro­ducție. Multe rămîn prin curte, la tunelul de decapare, peste multe se trece cu mașinile și, iarăși, multe sunt transportate la boxele de deșeuri, luînd drumul fierului vechi. La triere - sortare, punct principal în procesul de producție, nu există preocuparea cuvenită, nici din partea mun­citorilor, nici a maiștrilor, pentru trierea corectă a pieselor, par­te dintre acestea luînd destinații cu totul inverse , piese bune a­­jung la deșeuri, iar piese cu uzu­ră avansată sunt trimise la mon­taj. Am insistat asupra acestor aspecte negative - cum a fă­cut-o, de altfel, și adunarea ge­nerală - tocmai fiindcă existen­ța lor, amînarea aplicării unor măsuri concrete au urmări ne­favorabile asupra eficienței eco­nomice, pentru a sublinia încă o dată că este nevoie de inter­venții prompte și eficiente. Asupra eficienței economice a uzinei a influențat negativ, în a­­ceastă perioadă, volumul mare de imobilizări. Urmare existenței acestora, viteza de rotație a mij­loacelor circulante a fost micșo­rată, față de plan, cu 17 zile. Stocuri mari există la materiale, dar și la producția neterminată, autocamioanele poposind mai mult decît este prevăzut la fini­sare și recepție. La crearea stocurilor a partici­pat și personalul de la aprovi­zionare, care a procurat și adus în uzină piese și materiale ce, de fapt, nu erau necesare pro­ducției. Și, în timp ce producția a resimțit acut lipsa unor piese, uzina s-a transformat în bază de desfacere, vînzînd, din stocuri, piese valorînd milioane de lei. Este un aspect căruia se cuvine să i se acorde, de acum înainte, o atenție mai mare. In cuvîntul său, Dragoș Bolocan, contabilul șef al uzinei, sublinia că, pen­tru prevenirea în viitor a imo­bilizărilor, care au determinat penalizări de aproape 90.000 lei, să se urmărească, de către fie­care salariat, dar în primul rînd de către cadrele tehnice, execu­tarea în termen a producției. Or, constatăm că există și acum containere nevîndute, că la sfîrșit de perioadă nu este terminată repararea lotului de mașini sta­bilit. Producția neterminată, chel­tuielile suplimentare sînt favori­zate și de calitatea nu întotdea­una corespunzătoare a repara­țiilor, aceasta implicînd un vo­lum mare de remedieri. Apreci­ind că în ultima vreme a slă­bit disciplina de producție, că timpul nu este utilizat integral, că se neglijează preocuparea pentru calitate, inginerul Mihai Șestac, șeful serviciului tehnolo­gic, insista asupra adoptării u­­nor măsuri care să determine îmbunătățirea conducerii acti­vității la fiecare loc de muncă. Trebuie întărită răspunderea personală, iar față de indolen­ță, față de acei care o tolerea­ză să se adopte cele mai potri­vite măsuri. Abordarea exigentă, de către adunare, a principalelor proble­me ale uzinei, insistarea cu pre­cădere asupra laturii economico­­financiare (se pare, scăpată din mîini în ultima vreme) au indicat direcția în care trebuie să se ac­ționeze în viitor spre a înlătura deficiențele existente și a asigu­ra permanenta sporire a eficien­ței economice. II I I I I i I I III Ssssii I I II i I8 IIIuI fi fi 5fi I I II I III 8118 II fi I 1fi fi --------------1 Contra 1 punct HAI, COȘAR, COȘAR ! . . . De data aceasta, sensul­­ cântecului­­ cu homarul a fost întors pe dos. Nistor Simionescu, coșar la I.G.O. Cîmpulung, a adus celor de la filiala locală a T.A.P.L. numai necazuri. De pe ur­ma burlanelor înfundate a stors alimentației publice 82.335 lei ! Se prezenta șe­filor de unități cu adeve­rințe în alb, spunîndu-le că va trece ulterior reperele curățate. Și a trecut el în hîrtii atîtea coșuri cîte nu există în oraș. Antonovici Ciprian, administratorul fi­lialei, a semnat cu ochii în­chiși. Din încasări, la capi­tolul coșerii, I.G.O. și-a fă­cut planul pe un deceniu, iar homarul a fost încărcat de premii. Matrapazlîcurile astea prea au scos fum ca să nu se descopere. Mulți vor trebui să fie curățați de funinginea abuzurilor și falsurilor ! UN ESCROC Prin comuna Stulpicani și-a făcut apariția un in­divid bun de gură : Dragoș Horga, din Iacobeni. A gă­sit mai mulți naivi : Toa­­der Aramă, Vasile Reuț, Gh. Popa, Elena Popa, Va­sile Gemănar, Gavril și Va­sile Flocea. Le-a luat o tașcă de bani, promițîn­­du-le că le vinde porumb. Bineînțeles, i-a lăsat cu buzele umflate. Ancheta a stabilit biografia escrocu­lui : are la activ peste 51 de ani de închisoare , s-a angajat de formă la ex­ploatarea minieră Leșu Ur­sului și a început să „ope­reze“. La Frasin a mai în­șelat alți cetățeni. In pre­zent e dat dispărut. Dacă-1 aflați, dați-1 pe mina mili­ției, că e mai periculos de­cît calamitatea naturală. MOTO . Pe șoseaua din comu­na Forăști circula un au­tocamion de mare tonaj. Gheorghe Nicolau a apre­ciat distanța și a considerat că poate traversa. Dar a țîșnit brusc, în fața . . . au­toturismului 1 N­. — 1981, care se afla mai în față și era condus corect de Ioan Pintilie. In urma loviturii, pietonul a fost rănit grav și a decedat în spitalul din Fălticeni.­­ • De la intrarea în vi­goare a noii legislații pri­vind circulația, organele de miliție de pe raza județu­lui au reținut 145 de per­mise de conducere pentru diverse abateri. Conduce­rea sub influența alcoolului constituie 50 la sută din numărul cauzelor acestor contravenții. Cu alte cuvin­te, condamnabila irespon­sabilitate a unora a devenit pericol de . . . drumul ma­re ! Rubrica realizata de VICTOR MICU ___i SPORT - SPORT FOTBAL ÎN MECI AMICAL. LA CERNĂUȚI, „CETATEA SUCEVEI“ A OBȚINUT REZULTAT DE EGALITATE Partida, la care au asistat circa 13.000 de spectatori, a plăcut prin dinamism, prin fazele create la cele două porți. Ambele e­­chipe au avut perioade egale de dominare, cum, de altfel, cu un rezultat de egalitate (0-0) s-a terminat și în­tîlnirea. S-a jucat curat, în viteză, sucevenii, mai ales, făcînd dovada unei bune pregătiri fizice. „Cetatea Sucevei" a folosit ur­mătorii jucători : Petcu­­, Bu­­zoianu, Gheghe, Candăruș, Sely­mes­­­, Borcău, Danileț, Roșu Nicolau, Teodosiu, Goran. In re­priza a doua au fost introduși pe teren Armeanca, Caprioale și Moroșan în locul lui Roșu, Bar­cău și, respectiv, Danileț. De la „Cetatea Sucevei", Pet­cu a jucat foarte bine, apreciați fiind și Danileț și Gheghe. Din­tre tinerii introduși în lot, o com­portare bună au avut Căldăruș și Capmoale. Miercuri, 29 iulie, echipa de fotbal „Cetatea Sucevei" a sus­ținut, la Cernăuți (R.S.S. Ucrai­neană), un meci amical în com­pania echipei locale „Bucovina“. Intreprinderea „Rarăul“ din Cîmpulung : aspect de muncă în secția lapte praf Foto : I. MIHOVEANU Popasuri la „oazele“ cronofagilor (Urmare din pagina I) fruntă arșița de afară pentru a strînge grabnic griul care s-a copt, respectivii s-au retras aici, la răcoare, și se. . . înfierbîntă cu alcool. V. Coca are în comu­nă și o funcție de răspundere obștească. In acest moment, lim­ba i se împleticește și oricine își poate închipui că pe ziua res­pectivă nu mai e bun de muncă. C. Coca are tupeul de a ne în­frunta : „Dar ce, n-are omul dreptul să bea un rachiu ?. . . Țăranii lucrează și singuri !“. Mentalitatea aceasta la unii oa­meni care trebuie să ofere e­­xemplu prin felul de a munci ni se pare foarte dăunătoare. Cre­dem că vor fi chemați în fața consiliului de conducere al C.A.P., unde se va discuta des­pre retribuția pentru ziua res­pectivă. „Tovarășul șef e pe teren“ (la... „Central“! n.n.) Mulți sînt aceia care, solicitînd o convorbire telefonică urgentă cu un salariat dintr-o instituție de deservire a populației, pri­mesc un răspuns devenit refren , că este pe teren ! E firesc să se deplaseze, dar justificarea nu trebuie să devină un prilej de a lipsi de la programul de lucru. Am depistat un asemenea caz la o masă a restaurantului „Cen­tral" din același oraș. Se afla prezent, amețit, în jurul pahare­lor cu rom, un adevărat, „bu­chet" al s chiulului, reprezentat prin: Dimitrie Lazăr, inginer, Victor Tincu, economist principal, Leo­pold Moldovan, șeful serviciului personal, toți de la I.G.O. din lo­calitate. Am fi curioși să știm , ci­ timp productiv prestaseră a­­cești salariați, cărora li se plă­tește o zi întreagă de lucru ? Cum au justificat absențele in fața directorului întreprinderii, Mihai Fodor ? Cite lucrări ne­efectuate ii așteptau la birou sau pe . . . adevăratul teren ?... La grădina de vară din centrul orașului, ne-am oprit la masa ti­nerilor Orest I. Grigoreanu loan Ciobîcă. Sunt ajutori de șo­­i­­eri, repartizați în practică la autobaza locală. Șoferii titulari, Gh. Fundu și Clement Rușui, i-au trimis la plimbare. Dar școala plătește salarii acestor conducători auto. In loc să viitori se afle la volan, pentru a se per­fecționa în conducerea autove­hiculelor, sau la garaj, pentru a învăța tehnica motoarelor, stau la băutură. Nu o dată, cadrele unor unități cu parcuri auto au criticat slaba pregătire practică a acestor șoferi începători. Dar de cite ori nu s-o fi repetat sce­na de acum ! Dorim ca șeful autobazei respective să ne răs­pundă prompt, prin măsuri con­crete, în fața acestei constatări. Alți adepți ai chiulului, pontați la serviciu, dar prezenți în loca­luri : Marin Grigore, dulgher la șantierul fabricii de spirt — lot I.S.C.M. (Grădina de vară) ; Ale­xandru Bulboacă, tehnician la șantierul cooperativei „Construc­torul" (Ospătărie) ; Miroslav Re­­cec, merceolog la O.C.L. pro­duse industriale („Doina"). Timpi morți sub pași pierduți E greu să calculezi câ­ timp folositor e masacrat, într-o zi, pe sălile instanțelor de judeca­tă, de către unii oameni. Du­mitru Anastasiu, calculator de salarii la I.M.I.L., s-a învoit pen­tru un proces de partajare. Azi a plecat din întreprindere pentru a-și vedea dosarul. Mîine mai pierde o zi pentru că are pro­cesul, împreună cu el s-a învoit și maistrul Mihai Trofin, pe mo­tiv că „are el un prieten procu­ror, care îi arată dosarul". Șeful secției, Petru Duca, a fost foar­te darnic. A scos învoirea ca din buzunar. Bineînțeles, ziua în­voită este plătită de întreprinde­re. Și pentru că nu au de ce se sinchisi, cei doi au terminat treaba la judecătorie, în citeva minute, și au venit la ospătărie să bea. Apare situația ciudată cînd unii cetățeni sunt plătiți de stat ca să-și rezolve diverse tre­buri personale, legate de unele procese în care, de cele mai mul­te ori, apar chiar vinovați în fața societății. Considerăm că facto­rii competenți trebuie să promo­veze soluțiile cele mai eficiente, astfel ca citația instanței să nu devină in mina unora încă un instrument de a eluda legea disciplinei producției ! Inapt pentru muncă, apt pentru alcool Am întîlnit și cazuri cind frus­trarea timpului productiv se face la adăpostul certificatului medi­cal. La bufetul „Moldova", Ale­xandru Fusa, tractorist la șan­tierul de desecări, se afla beat, cu certificatul medical în buzu­nar. Gavril Vataman, normator la serviciul producție al I.M.I.L., a­­vea concediu medical pentru o . . . pneumonie virotică, dar se afla tot la restaurant. Constan­tin Curelar primește medicamen­te gratuite pentru o veche boa­lă ulceroasă. El se trata cu ra­chiu ! Nu este o nedreptate fap­tul că aceștia primesc ajutor medical ? Considerăm că trebuie să fie supuși unei expertize me­dicale, pentru a se stabili și u­­șurința cu care unii medici își pun parafa pe asemenea certi­ficate. In sfîrșit, menționăm și o si­tuație asupra căreia doar con­știința individului poartă răspun­derea : la cele mai matinale ore, prin bufete și restaurante erau prezenți salariați aflați în concediu de odihnă. Imaginați-vă cit de paradoxală apare menta­litatea acestora : pentru a te odihni, să fii plătit a-ți reface forțele de muncă, dar să te uzezi în încăperile bufetelor, în tăria alcoolului. Cel puțin două exem­ple ni s-au prezentat ca ieșite din comun : un tehnician de la fabrica de mobilă (secția inves­tiții), împreună cu un alt cetă­țean, grădinar la aceeași între­prindere. Erau toropiți de beție în bufetul „Moldova". Primul a exclamat arțăgos : „Ce, n-am voie ? Fac ce vreau cu banii și cu concediul meu !“ ... Desi­gur, ai voie. Dar ca să vii cu trupul vlăguit de băutură, după o perioadă de timp oferită (și plătită) pentru odihnă, nu mai e normal. Pentru că nu-i exclus ca, după aceea, să urmeze un concediu medical pentru. . . o re­facere" I. . . Secvențele pe care le-am pre­zentat s-au derulat în cîteva ore matinale. Să ne gîndim, însă, la ce proporții se repetă zilnic, pu­­tîndu-ne astfel imagina cu­ timp folositor, productiv, se pierde în gol. Dacă mentalitatea chiulan­giilor indică conștiințe înapoiate, răspunderea pentru dispariția ei revine unor factori sociali com­plecși, între care un rol impor­tant îl au organizațiile sindicale. Vedere parțială a fabri­cii de mobilă din Rădăuți MECIURI AMICALE DE FOTBAL Astăzi, pe trei terenuri de fot­bal se dispută tot atîtea intîlniri amicale, la care evoluează cele cinci divizionare C din ju­și deț. La Cîmpulung este progra­mată partida „Rarăul“ - „Mino­­bradul" Vatra Dornei ; la Gura Humorului vor juca „Minerul" și „Foresta“ Fălticeni. Pe stadionul Arini, „Cetatea Sucevei" urma să întîlnească, în cadrul cupei de vară, echipa „Gloria" Bîrlad. In­­trucît prezentarea acesteia a de­venit incertă, „Cetatea Sucevei“ va juca în compania echipei „Străduința" din campionatul județean de fotbal. FOLOSIREA DEPLINA A TUTUROR REZERVELOR, PREMISA REALIZĂRII PLANULUI ECONOMIC-FINANCIAR AL UNITĂȚILOR AGRICOLE COOPERATISTE (Urmare din pagina I) ne­realizării producției globale in sectorul zootehnic. La acestea se adaugă și mortalitatea ridicată la bovine, ovine și porcine. Desigur, rezultatele obținute la producția globală se reflectă în volumul și structura venituri­lor bănești, în nivelul cheltuieli­lor pentru producții și investiții din această perioadă. Astfel, din cele 95 de cooperative agricole din județ, 49 și-au realizat veni­turile, între acestea situiîndu-se cele din Reuseni, Ipotești, Burdu­­jeni, Bălcăuți și altele. Este ne­cesar, de asemenea, să subli­niem că, la producția vegetală, venituri­l­e bănești au fost reali­zate doar în proporție de 60,1 la sută, ceea ce indică o neînde­­plinire de 1.420.000 lei. La a­­ceas­ta a contribuit în bună mă­sură nevalorificarea legumelor planificate. Principala sursă de venituri bănești, în acest sector, fiind valorificarea produselor ve­getale contractate cu statul, se impune, pe viitor, din partea or­ganelor de partid comunale și din cooperativele agricole, din partea conducerilor C.A.P. ma­ximă răspundere pentru îndepli­nirea integrală și la timp a tu­turor obligațiilor față de stat. în zootehnie, un fapt pozitiv este că, deși la venituri planul a fost realizat doar de 28 unități, la produsul carne, planul a fost depășit cu 52 tone, livrîndu-se la export 780 capete tineret tau­rin, obținîndu-se astfel în plus peste 800.000 lei. In această pri­vință, fermele zootehnice din C.A.P. Reuseni, Bosanci, Verești, Rădășeni, Dumbrăveni, Boroaia, Calafindești ș.a. au vădit un in­teres deosebit, in urma investi­gării cauzelor care au dus la nein­deplini­rea valorică a planu­lui producției animaliere a re­ieșit că o contribuție negativă și-a­u adus-o și unele unități con­tractante, care nu au respectat clauzele stabilite, nepreluînd la timp animalele și pretinzînd coo­perativelor transportul gratuit al produselor pînă la depozitul be­neficiarului. Un alt sector din cooperative­le agricole aducător de venituri substanțiale este acela al acti­vităților anexe și prestări de ser­vicii. Pe județ, realizările s-au situat la 138 la sută față de plan. Din analiza succintă făcută pînă aici reiese că neajunsuri­le semnalate au la bază încăl­carea cerințelor ordinii și disci­plinei cooperatiste, a regulilor a­­grotehnice, că tocmai acolo un­de s-a tolerat indisciplina, iar forța de muncă a fost organi­zată necorespu­nzător, rezultate­le economice s-au dovedit a fi mai slabe. Ceea ce nu se poate trece cu vederea este că, con­trar prevederilor statutare, cât și prevederilor recentei Legi pentru organizarea muncii și a produc­ției, pagubele pricinuite coope­rativelor de nesocotirea obliga­țiilor de muncă nu au fost su­portate întotdeauna de cei vino­vați. Organizațiile de partid nu au luat în toate cazurile o po­ziție hotărîtă, intransigentă față de aceste neajunsuri. Rolul determinant pe care tre­buie să-l aibă organizația de partid, consiliul de conducere și specialiștii din C.A.P. în cunoaș­terea și punerea în acțiune a tuturor factorilor de care de­pinde în mod hotărîtor îmbună­tățirea activității economice a u­­nităților cooperatiste, trebuie să se materializeze în organizarea rațională a muncii, nu înlătura­rea cu desăvirșire a „calamită­ților" de ordin subiectiv, în îm­­pămîntenirea unui climat de or­dine și disciplină. Ținînd seama de aprecierea făcută de secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara C. C. al P.C.R. din 8-9 iulie a.c., că „sînt toate posibilitățile pentru realizarea integrală a sar­cinilor de plan pe 1970 în toate sectoarele", se impune să ne concentrăm eforturile pentru în­deplinirea riguroasă, în termen și de calitate, a principalelor ac­țiuni de campanie : terminarea întreținerii culturilor, grăbirea recoltării cerealelor, a furajelor, realizarea efectivelor de animale prin urgentarea cumpărărilor de vaci, îmbunătățirea întreține­rii și furajării animalelor. Toate acestea vor avea rezultate ime­diate în achitarea obligațiilor către stat, pregătind, astfel, con­dițiile pentru înfăptuirea planu­lui de producție și financiar pe 1970. Comitetele comunale de partid au datoria să exercite un con­trol permanent (fără a neglija nici o problemă, oricît de mică ar părea la prima vedere) asu­pra modului în care sînt duse la îndeplinire sarcinile trasate a­­griculturii de către organele su­perioare de partid și de stat, precum și propriile lor hotârîri. In același timp, lucrătorii direc­ției agricole, ai uniunii jude­țene a cooperativelor agricole, trebuie să înlăture superficialita­tea din munca de teren și să abordeze problemele economice în întregul lor, punînd, totodată, efectiv umărul la mai buna orga­nizare a muncii, la asigurarea asistenței tehnice necesare în timpul lucrărilor agricole. Dezvoltarea necontenită a a­­griculturii județului presupune să se acționeze cu mai multă fer­mitate, pe căi multiple, pentru creșterea producțiilor vegetale și animale. Recent, biroul executiv al uniunii județene a coopera­tivelor agricole de producție analizat situația economico - fi­n­­anciară a C.A.P. pe semestrul I a.c. Cu acest prilej s-au adop­tat și măsuri concrete, care tre­buie aplicate imediat în toate sectoarele productive, în vederea recuperării în cel mai scurt timp a tuturor restanțelor, pentru în­deplinirea exemplară a planului și a angajamentelor lu­ate. Consiliile de conducere, spe­cialiștii, îndrumați zi de zi de or­ganele și organizațiile de partid, antrenînd întreaga masă de coo­peratori, trebuie să dezvolte ex­periența acumulată, să-și perfec­ționeze stilul de muncă, în scopul sporirii potențialului eco­nomic și organizatoric al fiecărei unități, asigurînd, pe această cale, creșterea nivelului de viațăi al celor ce muncesc. PE ECRANE DUMINICA 2 AUGUST SUCEAVA : „Modern“: Sub semnul lui Monte Crista; „Ti­neretului“: Domnișoara doctor; „Arta“: Mireasa era în negru; „Burdujeni“: Taina leului; CÎMPULUNG: „Moldova“: Dan­­sind sirtaky; „Luceafărul“: Un cuib de nobili ; FĂLTICENI : „Doina“ : Marile vacanțe ; „Popular“: Testamentul dr. Ma­buse ; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Freddy și cintecul preriei; „U­­nirea“ : Lupii albi ; VATRA DORNEI : „Dorna“: Splendoa­re In iarbă ; GURA HUMORU­LUI : „Lumina“: Moll Flan­ders ; ȘIRET : „Șiretul“: Co­misarul X și „Panterele albas­tre“: SOLCA: „Solea“: In îm­părăția Leului de argint; DOL­­HASCA : „Dolhasca“ : Bătălia pentru Roma ; FRASIN : „Fra­sin": Visul domnului Gentil ; FALCAU : „Falcău“: Păcatul dragostei ; IACOBENI : „Mine­rul“: Comisarul X și „Pantere­­le albastre“; VAMA : „Vama“ : Mai periculoase decit bărbații; MOLDO­VIȚA : „Moldovița“ , Simpaticul domn „R“. MEMENTO • MEMENTO MEMENTO BUCUREȘTI PROGRAMUL I LUNI 3 AUGUST 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 6.05 -- 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 0.30 Revista lite­rară radio. 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Opera Mélisande“ de Debussy „Pelleas și­­ frag­mente. 11.05 Radio - Prichindei. 11.15 Suită din muzica baletului „Licuriciul“ de Zeno Vancea. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Gintă An­gela Zilia. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.10 Avanpremieră cotidia­nă. 13.22 Melodii. 13.35 Cîntece populare. 14.05 File de poveste : Zîna cea mică, de Hans Christian Andersen. 14.30 Te apăr, te laude te cint — emisiune muzicală pen­tru ostași. 15.00 Muzică­ ușoară 15.12 Compozitorul săptămânii: Jo­hannes Brahms. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Nestemate folclorice. 16.30 Revista economică. In sincronul a­­cestei perioade , planul semestru­lui II — 1970 și pregătiri pentru realizarea obiectivelor anilor ce vin. 16.45 Album de madrigale. 17.05 Antena tineretului 17.30 M­u­­zică populară. 17.50 Poșta radio de IM. Mihăescu. 18.00 Muzică ușoară. 18.10 Prezent și viitor în știința a­­gricolă. 18.30 Melodii de pretutin­deni. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Mu­zică ușoară. 19.35 La izvoarele Mi­oriței — folclor muzical. 20.05 Ta­bleta de seară de Mircea Mail­ița. 20.10 Muzică ușoară. 20.20 Arghe­ziană. Din balcon. 20.25 Solista se­rii : Lili Ivanova. 20.45 Teatru ra­diofonic. Premiera. „Copaci numă­rați“ de Cod­os István. 21.45 Cîntă Manole Escobar. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică ușoară. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. MARTI 4 AUGUST PROGRAMUL 1 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Atlas cultural 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.05 Prime audiții ale stagiunii 1969 — 1970 : „Muzică de concert“ de Dumitru Bughici. 11.20 Soliști și formații artistice de amatori. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Mu­zică ușoară. 13.45 Melodii populare. 14.00 Mari cîntăr­eți români de o­­peră : Petre Ștefănescu Goangă. 14.25 Succese ieri . . . succese azi. 14.50 Piese folclorice. 15­00 Ca­și set de lecturi particulare. „David Copperfield“ de Charles Dickens. 15.25 Compozitorul săptămînii — Johannes Brahms. 16.00 Radiojur­nal. 16.20 Muzică populară. 16.50 Program de cîntece. 17.05 Radio­­enciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Muzică u­­șoară. 18.10 Radiosimpozion. Ca­racteristici majore ale perfecțio­nării raporturilor sociale. 18.30 Melodii. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Șlagăre. 19.35 Dim pîlnna gramofo­nului : interpreți de odinioară ai muzicii populare. 20.05 Tableta de seară de loan Grigore­ seu. 20.10 Muzică ușoară. 20.20 Argheziană. Scrisoare. 20.25 Zece melodii pre­ferate. românesc. 21.00 Memoria pămîntului 21.30 Solistul serii Jean Păunescu. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de sea­ră. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. IAȘI LUNI 3 AUGUST Program de dimineață : 6.00 Bulletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sa­te. 6.30 Cu cintecul și jocul pe plan­uril moldovene. 7.00 Informații și muzică. 7.59 Închiderea emisiu­nii. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estra­da zilei. 17.00 Pe traseul știință — producție. 17.45 Cîntece patriotice. 18.00 File din istoria României. 18.20 Pe portativul undelor — me­lodia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Jocuri populare românești. 19­30 Agendă muzicală săptămîna­­lă. 20.00 Odă limbii române. 20.30 Enciclopedie muzicală. 21.00 Bule­tin de știri. 21.05 Sport. 21.15 Me­lodii de pretutindeni. 21.30 Revis­ta­ revistelor literare. 21.40 Conti­nuarea programului „Melodii de pretutindeni“. 21.59 închiderea e­­misiunii. MARȚI 4 AUGUST Program de dimineață : 6.00 Buletin de știri: 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea in agri­cultură. 6.40 Zi-i lăută, cîntă-n strună. 7.00 Informații și muzică. 7.59 închiderea emisiunii. Program de seară : 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estra­da zilei. 17.30 Pe teme cetățenești: 17.45 Program prezentat de soliști și formații de amatori. 18.00 Des­cripție Moldavia­ — oameni și locuri. 18.20 Cîntecu­l care mi-e drag — muzică populară la cere­re. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Soliști români de operă : Marina Krilo­­vici și Ladislasu Konya. 19.30 Tea­tru la microfon s „Passacaglia“ de Titus Popovici. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Voci din fonoteca de aur î George Călii­escu. 21.20 Jazz . . . concert. 21.30 Cinemeri­­dian. 21.40 Concertul de jazz — continuă. 21.59 închiderea emisiu­nii. _______T17555__ _TELEVIZIUNE = DUMINICA 2 AUGUST 9.00 Deschiderea emisiunii. Vatra copiilor. 10.00 Viața satului. 11.15 In reluare la cererea telespectato­rilor Carnaval cu Harry Belafon­­de. Microrecital, Luminița Dobres­­cu. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Concert simfonic. Pagini cunoscu­te din muzica lui W. A. Mozart. 13.15 Emisiune în limba maghiară 14.45 Tele­­ vacanță. 15.30 Duminică sportivă. Campionatele mondiale de caiac - canoe. Transmisiune di­rectă de la Copenhaga. 17.30 Atle­tism. „Cupa Europei“ — semifina­le. Participă : Austria, Cehoslova­cia, Elveția, Italia, Polonia, URSS și România. Transmisiune directă de la stadionul Republicii. 19.40 Telejurnalul de seară. 20.15 Film artistic : „Heidi“. 22.00 Marea. Re­portaj filmat de la serbările ma­rine. 22.10 Invitații noștri : Nina Liszel, An­ Primera, I Mihaela Mihai. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport 23.20 Închiderea emisiunii progra­mului 1. LUNI 3 AUGUST 18.00 Deschiderea emisiunii. Mi­­croav­an­premieră. 18.05 „Minitechni­­cus ’70“. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea în economie. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Agendă politică. 20.00 Roman foileton. Iluzii pierdute. (III). 21.00 Selecțiuni din Festiva­lul internațional de muzică ușoară — Sopot 1969. 21.30 Rampa. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Fot­bal. Retrospectivă IMexic ’70. Me­ciul România — Anglia, recomen­­tat­­,la rece, după 62 de zile de la disputarea lui, 23.40 închiderea emisiunii. I Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vre­mea va fi frumoasă și călduroasă în prima parte a intervalului, apoi va deveni ușor instabilă și se va răci ușor. Cerul va fi schimbător. Vor cădea averse locale de ploaie. Însoțite de descărcări electrice. Vintul va sufla potrivit, la început din sectorul sudic, apoi din nord­­vest. Temperaturile minime vor os­cila între 14 și 18 grade, iar maxi­mele,­ între 25 și 29 grade. (Urmare din pagina I­­ per, cuișoare ) și diferite minere­uri sunt descărcate în porturile ro­mânești. Acordurile de cooperare econo­mică și tehnică cu Zambia și Re­publica Populară Congo, cu Afri­ca Centrală și cu Republica De­mocratică Congo prevăd acțiuni concrete în domeniile industrial, hidroenergetic și al civile, precum și în construcțiilor prospectarea și exploatarea unor resurse minie­re. Participarea unor specialiști români la elaborarea și traduce­rea în viață a diferitelor proiecte de dezvoltare economică și tehni­că în Algeria, Tunisia, Libia, Ma­roc, Congo (Kinshasa), Burundi, precum și ac­o­ Tar­ea a peste 400 de burse unor tineri din țările a­­fricane, ce își desăvîrșesc califica­rea în institutele de învățămînt su­perior din România, concretizează sprijinul activ pe care țara noas­tră îl acordă statelor Africii în e­­forturile lor îndreptate spre con­solidarea independenței economi­ce. Recenta călătorie a ministrului de externe român intr-o serie de state ale Africii și convorbirile an­gajate cu înalte personalități din țările respective, semnarea de noi acorduri și protocoale marchează un pas înainte în extinderea coo­perării cu statele africane și con­firmă încă o dată evoluția ascen­dentă a relațiilor de prietenie cu tinerele state ale continentului a­­frican.

Next