Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)
1970-08-07 / nr. 7040
> y Proletari din toate țările, uniți-vă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7040 vineri 7 august 1970 4 pagini 30 bani SUB SEMNUL ENTUZIASMULUI ȘI ELANULUI CREATOR Preocupări pentru valorificarea superioară a masei lemnoase Unul din principalele obiective ale colectivului de muncă de la U.E.i.L. Vatra Damei îl constituie valorificarea cât mai bună a masei lemnoase. Preocupările de zi cu zi ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la această unitate dovedesc că între gînduri și fapte este statornicită o strînsă și concludentă legătură. Ea e pusă în evidență de multe cifre semnificative. Consemnăm doar cîteva dintre ele. Din lemnul de foc, spre exemplu, s-au sortat aproape 2.000 m.st. lobde pentru celuloză și peste 2.100 m.c. lobde de rășinoase pentru talaj. Volumul de clăci de rășinoase pentru producția de plăci fibrolemnoase a crescut, în primul semestru al anului, cu 450 m.c. față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Cu mai multă grijă sunt valorificate și deșeurile de fabricație. Prin resortarea lor, cantitatea de lemn destinată producției de plăci fibrolemnoase a crescut cu peste 2.300 m.c. Tot din deșeuri s-au sortat, pentru producția de panouri podina, 233 m.c. cherestea subscurtă și 177 m.c. lăturoaie. Consumul de cherestea pentru acest produs a fost redus, astfel, cu 23 la sută față de anul 1969. Realizări de prestigiu . Pentru folosirea cu eficacitate maximă a bazei tehnico - materiale în scopul intensificării producției, s-au constituit în județ 65 de ferme cu gestiune economică internă din care 53 zootehnice și 12 legumicole pomicole. Primele rezultate au și început să se arate. Față de media de 660 de litri de lapte pe cap de vacă furajată obținută în primul semestru al anului trecut, fermele zootehnice ale cooperativelor agricole din Bălcăuți, Ilișești, ..Reușeni,Mitoc,Pătrăuți, Bosanci, Salcea au obținut o medie de 985—1.120 litri pe cap de vacă furajată. • Pentru îndeplinirea indicatorilor de plan pe 1970, ultimul am al cincinalului, cooperativele agricole de producție din județul nostru dispun de o puternică bază tehnico - materială. Prin cele 6 întreprinderi de mecanizare a agriculturii sunt puse la dispoziția unităților agricole cooperatiste 1.475 tractoare întreprinderea pentru piese de schimb din Suceava. Gh. Cojocaru, absolvent al școlii profesionale, a obținut recent un merituos loc doi la concursul pe ramură care a avut loc la Brăila fizice, 805 semănători mecanice, 459 combine pentru păioase, 508 mașini de plantat și recoltat cartofi, precum și un însemnat număr de alte mașini și utilaje agricole. De asemenea, anul acesta au fost repartizate cooperativelor agricole 31.000 tone de îngrășăminte chimice și credite în valoare de 9.580.000 lei. • Până în prezent, cooperativele agricole din județul nostru au depășit planul la livrări de carne cu aproape 100 de tone, au livrat la export circa 900 de capete tineret taurin în greutate de aproape 250 tone și au realizat beneficii suplimentare de peste un milion lei. Cele mai frumoase realizări la acest capitol le-au obținut cooperativele din Reuseni, Bosanci,Caldifindești, Dumbrăveni, Boroaia, Moara, Horodnicu de jos, Verești și altele. TELEX . La Mamaia s-a deschis o interesantă expoziție filatelică organizată de filialele Arad, Bacău și Constanța ale Asociației Filateliștilor din România. Expoziția cuprinde 86 de panouri cu peste 1a.ooo de mărci poștale românești și 46o de ilustrate de maximafilie, grupate pe mai multe teme : floră, faună, cosmonautică, artă, sport, turism. Cu acest prilej a fost emis un plic filatelic ocazional și un catalog al expoziției în limbile română, franceză și germană. • Nomenclatorul Fabricii de mobilă din Sf. Gheorghe s-a îmbogățit cu încă 8 sortimente. Specialiștii întreprinderii au realizat noi tipuri de mobilier care poate fi adaptat ușor la orice încăpere. Printre acestea sunt camere combinate, sufragerii, canapele pat și biblioteci formate din piese diferite. In fabricația de serie a acestei unități industriale se află peste 20 tipuri de mobilă, in mai multe variante. • La Fabrica chimică „Sintofarm“ din Capitală a intrat în producție înainte de termen secție pentru producerea unui valoros sortiment de coloranți, denumit în termeni tehnici azonaftor destinat vopsirii bumbacului și celofibrei. Acest colorant se remarcă prin rezistență deosebită, în special la lumină și spălare, și datorită calităților sale, este foarte solicitat de industria textilă. Prin intrarea în funcțiune a instalațiilor moderne ale noii secții, producția de coloranți a fabricii bucureștene crește cu 275 tone anual. Pe baza cercetărilor întreprinse de specialiștii Institutului de cercetări chimice (ICECHIM) din București, tot în cadrul întreprinderii „Sintofarm“ au fost realizați de curînd și noi coloranți reactivi, care se caracterizează prin rezistența sporită la lumină, spălat și călcat intens. A Funtuiiá din Fălticeni. Muncitoarea fruntașă Leontina Vicentz lucrează cu rezultate bune la unia din mașinile pentru prelucrarea fibrelor de in în amestec cu poliesteri IN ACEST NUMĂR SECVENȚE IN CENUȘIU ! » orizont pe Întinsul patriei CONTRAPUNCT în pag. 2 I ! • DIN NOU DESPRE DIFUZAREA PRESEI in pag. 3J Vhmwm m mmmm m mmmm m mmm m mmm m mmm m mmm m m MUNCA-cea mai înaltă cotă valorică a tinereții Alături de ritmicitatea deosebită, vîrsta constituie una dintre caracteristicile revelatorii ale industriei sucevene. Imaginea tinereții e reprezentată în modul cel mai convingător de o nouă întreprindere industrială suceveană — fabrica de tricotaje „Zimbrul“. Anul apariției acesteia pe harta industrială a Sucevei e cunoscut — 1969. Vîrsta medie, postadolescentină (22 ani), conferă colectivului de aici virtuți aparte, înscrise în perimetrul entuziasmului, al emulației și setei de dăruire. Dimensiunile tinereții, avîntul se întind de la cele mai tinere mîini, pricepute în mînuitul mașinilor, și pînă la oamenii din conducerea fabricii, a căror „maturizare“ s-a produs, totuși, în datele ei majore, aici, în truda și entuziasmul semnării proaspătului act de naștere al noii întreprinderi. „Gustul reînnoirilor“, „crearea nucleului tehnic al noii unități“ constituie pentru inginerul șef de aici, tovarășul Mihai Iordache, „parametrii“ de bază ai programului de lucru. Discuția cu tinerele muncitoare am purtat-o, apoi, de fapt sub obsesia firească a unei fraze de încheiere, rostită de inginerul șef : „Cînd am venit la Suceava, pe locurile astea creșteau lucernă și mazăre. E de prisos, cred, să mai spun că am crescut și noi odată cu fabrica de aici...“ La intrarea în întreprindere, am reținut numele câtorva „fruntași în producție“ (afișate la panoul de onoare) cu intenția de a-i urmări, apoi, la lucru. Ne-am oprit îndeosebi asupra celor din secția „confecții“. Inginerul Eugen Cojocaru, șeful secției, ne-a relatat: „Cred că în efortul colectivului nostru, două sunt liniile de direcționare a succesului: în primul rînd, am avut foarte multe greutăți — ca întotdeauna într-o întreprindere nouă, de altfel — greutăți care nu puteau fi depășite decit prin unirea strînsă, într-un front colectiv, a cărui coeziune s-a desăvîrșit cu timpul; apoi, se cere menționată dorința de afirmare a fiecărui muncitor, explicabilă prin vîrsta specifică formării personalității tînărului cetățean“. Căutînd o exprimare sintetică, la REPORTAJ pictară, ecuația succesului s-ar reprezenta astfel: elanul și vigoarea celor 22 de ani, alături de dorința de autodepășire a fiecăruia. Deși începători în ale meseriei, oamenii tineri ai fabricii, prezenți cu întreaga lor capacitate de muncă într-un spațiu al efortului intensificat, au înțeles de la început că „orice colțișor din incinta unității înseamnă muncă susținută, efort colectiv perseverent, cărora li se adaugă interesul crescut și puterea de dăruire, cum observa Elena Cosma, inginer stagiar. Cîteva chipuri de muncitori s-au impus atenției noastre. Spusele lor fac dovada conștiinței cetățenești, a înțelegerii necesității intensificării eforturilor într-o perioadă cînd avuția țării — afectată de ION LAZAR (Continuare in pagina a lll-a) IN AGRICULTURĂ ÎN FIECARE CEAS, IN FIECARE MINUT Cu toate forțele pentru efectuarea lucrărilor la zi! Pînă în prezent, recoltatul s-a efectuat în proporție de peste 75 la sută din suprafața însămînțată cu grîu. In numai o zi s-au recoltat aproape 3.000 hectare, ritm mulțumitor, dar care, din păcate,n-a fost atins în zilele precedente. Ultimele 9.500 de hectare cu grîu așteaptă să fie recoltate pînă simbătă seara cînd, după cum ne spunea ing. Eduard Gafițeanu, director adjunct la direcția agricolă, va fi terminată campania de recoltare a griului. Pînă acum, din cele 98 de cooperative agricole din județ au terminat recoltatul zece : Liteni — Fălticeni, Rotunda, Calafindești, Grămești, Zamostea, Moara, Zvoriștea, Bilca, Forăști și Manolea. Dacă este mulțumitor, că în cursul unei singure zile, 5 august, s-au recoltat 3.000 de hectare, ne miră totuși cum unele cooperative agricole din zona Fălticenilor au avut un ritm nesatisfăcător, neterminînd pină în prezent recoltatul. Cooperatorii din Reuseni ar fi putut încheia recoltatul cu o zi, două in urmă, dar media pe două zile, de 7 hectare, surprinde. Pe aceiași cooperatori i-am întîlnit acum cîteva zile pînă la căderea serii cu secerea în mină, iar, astăzi, cînd mai au doar 12 hectare de recoltat, ritmul este cu totul nesatisfăcător. O situație necorespunzătoare am întîlnit și la cooperativa agricolă din Chilișeni, unde trei zile s-a bătut pasul pe loc, iar miercuri nu s-a recoltat nimic. Să nu știe cumva președintele cooperativei și inginerul șef că fiecare zi întîrziată la recoltat duce la diminuarea producției ? Cooperatorii din Dolhasca, de altfel unitate puternică, au reușit „performanța“ să recolteze într-o zi... 5 hectare. Or, în acest ritm, cele 70 hectare care le-au mai rămas de recoltat pot fi terminate în... două săptămini HI în aceeași zonă agricolă, cooperatorii din Fîntînele ST. ARDELEANU (Continuat» in pagina a U-a) Pînă ieri, a fost recoltat griul de pe mai mult de 75 la sută din suprafața insămîntată in jude( • Duminică, 16 august, Prislop, loc de vecinătate a județelor Maramureș și Suceava, va avea loc cea de a treia ediție a festivalului folcloric „Hora la Prislop". La tradiționala manifestare cultural - artistică participă județele Maramureș, Suceava și Bistrița - Năsăud; program : parada portului, exîn poziții de artă populară, spectacole folclorice, petrecere câmpenească. • în momentul de față pe toate cursurile de apă ce străbat teritoriul județului nostru se efectuează lucrări de apărare a malurilor împotriva eroziunii; în acest scop, oficiul de cadastru pentru proiectare și gospodărire a apelor a întocmit devizele necesare care au fost înaintate consiliilor populare. Cele mai importante lucrări se execută pe cursurile durilor Siret, Suceava, Moldova, Bistrița. De asemenea, continuă activitatea pe șantierele de desecări de la Rădăuți și Baia-Sasca. • De la Industria morăritului și panificației Suceava am fost informați de măsurile luate în vederea sporirii capacității de producție a morilor. La Suceava, echipe de montori lucrează în prezent la montarea utilajelor pentru o nouă linie de măcinare a griului. Datorită noilor utilaje, actuala linie de grîu își va dubla capacitatea. De asemenea, la moara bloc din Rădăuți (Dornești), s-a terminat sistematizarea procesului tehnologic și s-au introdus noi utilaje. Măsura luată va permite fabricarea a două sortimente de mălai , superior și extra. PSEUDO Foarte bine apreciată piață (de ochii noștri, că pe frumoasă, — de picioarele noastre, că e comodă, — de buzunarul nostru, că e ieftină), încălțămintea produsă la „Străduința“ este așteptată totdeauna, cu nerăbdare, de către cumpărători. Aflăm această îmbucurătoare veste de la bucureșteni, timișoreni, constănțeni, clujeni și alți concetățeni, din cît mai îndepărtate județe ale țării , de la suceveni mai puțin, deoarece fabrica, aflată chiar în mijlocul lor, n-a reușit să livreze fondului pieței locale — în pofida contractelor pe care le-a încheiat și cu toate că și-a depășit masiv planul fizic și pe cel valoric — o bagatelă de 96.400 perechi încălțăminte cu fețe din p.v.c., încă vreo 5.100 perechi cu fețe din piele, încă 6.000 cu fețe din pluș. . . Gurile rele spun că de aceea, cînd dau ochii cu rafturile magazinelor, conducătorii fabricii fac fețe-fete . NOTES COASTA DE FILDEȘ LA UN DECENIU DE LIBERTATE NAȚIONALĂ De pe punțile corăbiilor, care ajunseseră în secolul al XV-lea în apele golfului Guineea, au descins pe țărmul crestat de lagune primii europeni. Portughezii s-au instalat aici pentru o bună bucată de timp. Locuitorii Coastei de Fildeș au împărtășit apoi soarta tuturor africanilor, traversînd o lungă perioadă de dominare, stăpînirea portugheză fiind înlocuită în 1900 cu cea franceză. Dar schimbările produse de cel de-al doilea război mondial au avut un puternic răsunet în Africa. Anul 1960 a însemnat pentru un mare număr de state africane, printre care și Coasta de Fildeș, anul independenței. Cei peste 3 milioane de ivorieni, răspîndiți pe o suprafață de 322.500 km.p., și-au ciștigat dreptul la autodeterminare. Coasta de Fildeș moștenise de la colonialism binecunoscutele tare de ordin economic — agricultura bazată pe monocultură, absența industriei, exploatarea nerațională a bogățiilor subsolului, în special a diamantelor —, și de ordin social și cultural — lipsa cadrelor cu pregătire superioară, analfabetismul. Cetățenii acestei țări au pornit, însă, o susținută campanie de înlăturare a tuturor neajunsurilor. Deoarece țara dispune de imense suprafețe cultivabile, primele eforturi au fost făcute în domeniul agriculturii. Țelul general al planului de dezvoltare inițiat de guvernul țării — dobîndirea independenței economice — va fi atins, în această ramură a economiei, în primul rînd prin diversificarea culturilor. In acest sens, culturilor tradiționale de cafea și cacao li s-au adăugat cele de banane, ananas și bumbac și, recent, cele de orez. Se încearcă rezolvarea problemei discrepanțelor dintre regiuni prin extinderea producției de orez și bumbac și EUGENIA DAMIENESCU (Continuare în pagina a lll-a) 1