Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)

1970-08-07 / nr. 7040

> y Proletari din toate țările, uniți-vă­­ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7040 vineri 7 august 1970 4 pagini 30 bani SUB SEMNUL ENTUZIASMULUI ȘI ELANULUI CREATOR Preocupări pentru valorificarea superioară a masei lemnoase Unul din principalele obiective ale colec­tivului de muncă de la U.E.i.L. Vatra Damei îl constituie valorificarea cât mai bună a ma­sei lemnoase. Preocupările de zi cu zi ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la această unitate dovedesc că între gînduri și fapte este statornicită o st­rînsă și concludentă legătură. Ea e pusă în evidență de multe cifre semnificative. Consemnăm doar cîteva dintre ele. Din lemnul de foc, spre exemplu, s-au sor­tat aproape 2.000 m.st. lobde pentru celulo­ză și peste 2.100 m.c. lobde de rășinoase pen­tru talaj. Volumul de clăci de rășinoase pen­tru producția de plăci fibrolemnoa­se a crescut, în primul semestru al anului, cu 450 m.c. față de perioada corespunzătoare a anului tre­cut. Cu mai multă grijă sunt valorificate și deșeurile de fabricație. Prin resortarea lor, cantitatea de lemn destinată producției de plăci fibrolemnoase a crescut cu peste 2.300 m.c. Tot din deșeuri s-au sortat, pentru pro­ducția de panouri podina, 233 m.c. cherestea subscurtă și 177 m.c. lăturoaie. Consumul de cherestea pentru acest produs a fost redus, astfel, cu 23 la sută față de anul 1969. Realizări de prestigiu . Pentru folosirea cu e­­ficacitate maximă a bazei tehnico - materiale în scopul intensificării producției, s-au constituit în județ 65 de fer­me cu gestiune economică internă din care 53 zooteh­nice și 12 legumicole­­ pomi­cole. Primele rezultate au și început să se arate. Față de media de 660 de litri de lap­te pe cap de vacă furajată obținută în primul semestru al­ anului trecut, fermele zoo­tehnice ale cooperativelor a­­gricole din Bălcăuți, Ilișești, ..Reușeni,­Mitoc,Pătrăuți, Bo­­sanci, Salcea au obținut o medie de 985—1.120 litri pe cap de vacă furajată. • Pentru îndeplinirea in­dicatorilor de plan pe 1970, ultimul am al cincinalului, cooperativele agricole de pro­ducție din județul nostru dis­­­pun de o puternică bază teh­nico - materială. Prin cele 6 întreprinderi de mecaniza­re a agriculturii sunt puse la dispoziția unităților agricole cooperatiste 1.475 tractoare întreprinderea pentru pie­se de schimb din Suceava. Gh. Cojocaru, absolvent al școlii profesionale, a obținut recent un merituos loc doi la concursul pe ramură ca­re a avut loc la Brăila fizice, 805 semănători meca­nice, 459 combine pentru pă­­ioase, 508 mașini de plantat și recoltat cartofi, precum și un însemnat număr de alte mașini și utilaje agricole. De asemenea, anul acesta au fost repartizate cooperative­lor agricole 31.000 tone de îngrășăminte chimice și cre­dite în valoare de 9.580.000 lei. • Până în prezent, coope­rativele agricole din jude­țul nostru au depășit planul la livrări de carne cu aproa­pe 100 de tone, au livrat la export circa 900 de capete tineret taurin în greutate de aproape 250 tone și au rea­lizat beneficii suplimentare de peste un milion lei. Cele mai frumoase realizări la acest capitol le-au obținut cooperativele din Reuseni, Bosanci,­­Caldifindești, Dum­brăveni, Boroaia, Moara, Ho­­rodnicu de jos, Verești și al­­tele. TELEX . La Mamaia s-a deschis o in­teresantă expoziție filatelică orga­nizată de filialele Arad, Bacău și Constanța ale Asociației Filateliș­­tilor din România. Expoziția cu­prinde 86 de panouri cu peste 1a.ooo de mărci poștale românești și 46o de ilustrate de maximafilie, grupate pe mai multe teme : flo­ră, faună, cosmonautică, artă, sport, turism. Cu acest prilej a fost emis un plic filatelic ocazio­nal și un catalog al expoziției în limbile română, franceză și ger­mană. • Nomenclatorul Fabricii de mobilă din Sf. Gheorghe s-a îm­bogățit cu încă 8 sortimente. Spe­cialiștii întreprinderii au realizat noi tipuri de mobilier care poate fi adaptat ușor la orice încăpere. Printre acestea sunt camere com­binate, sufragerii, canapele pat și biblioteci formate din piese dife­rite. In fabricația de serie a aces­tei unități industriale se află pes­te 20 tipuri de mobilă, in mai mul­te variante. • La Fabrica chimică „Sinto­­farm“ din Capitală a intrat în producție înainte de termen secție pentru producerea unui va­­­loros sortiment de coloranți, de­numit în termeni tehnici azonaf­­tor destinat vopsirii bumbacului și celofibrei. Acest colorant se re­marcă prin rezistență deosebită, în special la lumină și spălare, și datorită calităților sale, este foar­te solicitat de industria textilă. Prin intrarea în funcțiune a in­stalațiilor moderne ale noii secții, producț­ia de coloranți a fabricii bucureștene crește cu 275 tone a­­nual. Pe baza cercetărilor întreprinse de specialiștii Institutului de cer­cetări chimice (ICECHIM) din Bu­curești, tot în cadrul întreprin­derii „Sintofarm“ au fost realizați de curînd și noi coloranți reactivi, care se caracterizează prin rezis­tența sporită la lumină, spălat și călcat intens. A Funtuiiá din Fălticeni. Munci­toarea fruntașă Leontina Vicentz lucrează cu rezultate bune la unia­­ din mașinile pentru prelu­crarea fibrelor de in în amestec cu poliesteri IN ACEST NUMĂR SECVENȚE IN CENUȘIU ! » orizont pe Întinsul patriei CONTRAPUNCT în pag. 2 I ! • DIN NOU DESPRE DIFUZAREA PRESEI in pag. 3J Vhmwm m mmmm m mmmm m mmm m mmm m mmm m mmm m m MUNCA-cea mai înaltă cotă valorică a tinereții Alături de ritmicitatea deosebită, vîrsta constituie una dintre caracteristicile revelatorii ale industriei sucevene. Imaginea tinere­ții e reprezentată în modul cel mai convingător de o nouă întreprindere indus­trială suceveană — fabri­ca de tricotaje „Zimbrul“. Anul apariției acesteia pe harta industrială a Suce­vei e cunoscut — 1969. Vîrsta medie, postadoles­­centină (22 ani), conferă colectivului de aici virtuți aparte, înscrise în perime­trul entuziasmului, al e­­mulației și setei de dăru­ire. Dimensiunile tinereții, avîntul se întind de la ce­le mai tinere mîini, pri­cepute în mînuitul mașini­lor, și pînă la oamenii din conducerea fabricii, a că­ror „maturizare“ s-a pro­dus, totuși, în datele ei majore, aici, în truda și entuziasmul semnări­i proaspătului act de naștere al noii între­prinderi. „Gustul reînnoi­rilor“, „crearea nucleului tehnic al noii unități“ con­stituie pentru inginerul șef de aici, tovarășul Mi­­hai Iordache, „parame­trii“ de bază ai programu­lui de lucru. Discuția cu tinerele muncitoare am purtat-o, apoi, de fapt sub obsesia firească a unei fraze de încheiere, rosti­tă de inginerul șef : „Cînd am venit la Suceava, pe locurile astea creșteau lu­­cernă și mazăre. E de pri­sos, cred, să mai spun că am crescut și noi odată cu fabrica de aici...“ La intrarea în întreprin­dere, am reținut numele câtorva „fruntași în pro­ducție“ (afișate la panoul de onoare) cu intenția de a-i urmări, apoi, la lucru. Ne-am oprit îndeosebi a­­supra celor din secția „confecții“. Inginerul Eu­gen Cojocaru, șeful secției, ne-a relatat: „Cred că în efortul colectivului nostru, două sunt liniile de direcți­onare a succesului: în pri­mul rînd, am avut foarte multe greutăți — ca întot­deauna într-o întreprinde­re nouă, de altfel — gre­utăți care nu puteau fi de­pășite decit prin unirea strînsă, într-un front co­lectiv, a cărui coeziune s-a desăvîrșit cu timpul; apoi, se cere menționată dorința de afirmare a fie­cărui muncitor, explicabi­lă prin vîrsta specifică for­mării personalității tînă­­rului cetățean“. Căutînd o exprimare sintetică, la­ REPORTAJ pictară, ecuația succesului s-ar reprezenta astfel: e­­lanul și vigoarea celor 22 de ani, alături de dorința de autodepășire a fiecă­ruia. Deși începători în ale meseriei, oamenii tineri ai fabricii, prezenți cu întrea­ga lor capacitate de mun­că într-un spațiu al efor­tului intensificat, au înțe­les de la început că „orice colțișor din incinta unită­ții înseamnă muncă susți­nută, efort colectiv perse­verent, cărora li se adau­gă interesul crescut și pu­terea de dăruire, cum ob­serva Elena Cosma, ingi­ner stagiar. Cîteva chipuri de mun­citori s-au impus atenției noastre. Spusele lor fac do­vada conștiinței cetățe­nești, a înțelegerii necesi­tății intensificării efortu­rilor într-o perioadă cînd avuția țării — afectată de ION LAZAR (Continuare in pagina a lll-a) IN AGRICULTURĂ ÎN FIECARE CEAS, IN FIECARE MINUT Cu toate forțele pentru efectuarea lucrărilor la zi! Pînă în prezent, recoltatul s-a efectuat în proporție de peste 75 la sută din su­prafața însămînțată cu grîu. In numai o zi s-au recoltat a­­proape 3.000 hectare, ritm mul­țumitor, dar care, din păcate,­n-a fost atins în zilele precedente. Ul­timele 9.500 de hectare cu grîu așteaptă să fie recoltate pînă simbătă seara cînd, după cum ne spunea ing. Eduard Gafițea­nu, director adjunct la direcția agricolă, va fi terminată campa­nia de recoltare a griului. Pînă acum, din cele 98 de cooperati­ve agricole din județ au termi­nat recoltatul zece : Liteni — Făl­ticeni, Rotunda, Calafindești, Grămești, Zamostea, Moara, Zvoriștea, Bilca, Forăști și Ma­­nolea. Dacă este­ mulțumitor, că în cursul unei singure zile, 5 august, s-au recoltat­­ 3.000 de hectare, ne miră totuși cum unele cooperative agricole din zona Fălticenilor au avut un ritm ne­satisfăcător, neterminînd pină în prezent recoltatul. Cooperatorii din Reuseni ar fi putut încheia recoltatul cu o zi, două in urmă, dar media pe două zile, de 7 hectare, surprinde. Pe aceiași cooperatori i-am întîlnit acum cî­teva zile pînă la căderea serii cu secerea în mină, iar, astăzi, cînd mai au doar 12 hectare de recoltat, ritmul este cu totul ne­satisfăcător. O situație necorespunzătoare am întîlnit și la cooperativa agri­colă din Chilișeni, unde trei zile s-a bătut pasul pe loc, iar miercuri nu s-a recoltat nimic. Să nu știe cumva președintele cooperativei și inginerul șef că fiecare zi întîrziată la recoltat duce la diminuarea producției ? Cooperatorii din Dolhasca, de altfel unitate puternică, au re­ușit „performanța“ să recolteze într-o zi... 5 hectare. Or, în acest ritm, cele 70 hectare care le-au mai rămas de recoltat pot fi terminate în... două săptă­­mini HI în aceeași zonă agri­colă, cooperatorii din Fîntînele ST. ARDELEANU (Continuat» in pagina a U-a) Pînă ieri, a fost recoltat gr­iul de pe mai mult de 75 la su­tă din suprafața insămîntată in jude( • Duminică, 16 august, Prislop, loc de vecinătate a ju­­­­dețelor Maramureș și Suceava, va avea loc cea de a treia edi­ție a festivalului folcloric „Hora la Prislop". La tradiționala ma­nifestare cultural - artistică par­ticipă județele Maramureș, Su­ceava și Bistrița - Năsăud; program : parada portului, ex­în poziții de artă populară, specta­cole folclorice, petrecere câmpe­­nească. • în momentul de față pe toa­te cursurile de apă ce străbat teritoriul județului nostru se e­­fectuează lucrări de apărare a malurilor împotriva eroziunii; în acest scop, oficiul de cadastru pentru proiectare și gospodărire a apelor a întocmit devizele ne­cesare care au fost înaintate consiliilor populare. Cele mai importante lucrări se execută pe cursurile durilor Si­ret, Suceava, Moldova, Bistrița. De asemenea, continuă activita­tea pe șantierele de desecări de la Rădăuți și Baia-Sasca. • De la Industria morăritului și panificației Suceava am fost informați de măsurile luate în vederea sporirii capacității de producție a morilor. La Sucea­va, echipe de montori lucrează în prezent la montarea utilaje­lor pentru o nouă linie de mă­cinare a griului. Datorită noilor utilaje, actuala linie de grîu își va dubla capacitatea. De ase­menea, la moara bloc din Ră­dăuți (Dornești), s-a terminat sistematizarea procesului tehno­logic și s-au introdus noi utilaje. Măsura luată va permite fabri­carea a două sortimente de mă­lai , superior și extra. P­SEUDO Foarte bine apreciată piață (de ochii noștri, că pe frumoasă, — de picioarele noas­­­tre, că e comodă, — de buzu­narul nostru, că e ieftină), în­călțămintea produsă la „Stră­duința“ este așteptată totdea­una, cu nerăbdare, de către cumpărători. Aflăm această îmbucurătoare veste de la bucu­­reșteni, timișoreni, constănțeni, clujeni și alți concetățeni, din cît mai îndepărtate județe ale țării , de la suceveni mai pu­țin, deoarece fabrica, aflată chiar în mijlocul lor, n-a reu­șit să livreze fondului pieței lo­cale — în pofida contractelor pe care le-a încheiat și cu toate că și-a depășit masiv planul fizic și pe cel valoric — o bagatelă de 96.400 perechi în­călțăminte cu fețe din p.v.c., încă vreo 5.100 perechi cu fețe din piele, încă 6.000 cu fețe din pluș. . . Gurile rele spun că de aceea, cînd dau ochii cu rafturile magazinelor, conducătorii fa­bricii fac fețe-fete . NOTES COASTA DE FILDEȘ LA UN DECENIU DE LIBERTATE NAȚIONALĂ De pe punțile corăbiilor, care a­­junseseră în secolul al XV-lea în apele golfului Guineea, au descins pe țărmul crestat de lagune pri­mii europeni. Portughezii s-au in­stalat aici pentru o bună bucată de timp. Locuitorii Coastei de Fil­deș au împărtășit apoi soarta tutu­ror africanilor, traversînd o lun­gă perioadă de dominare, stăpîni­­rea portugheză fiind înlocuită în 1900 cu cea franceză. Dar schim­bările produse de cel de-al doilea război mondial au avut un puter­nic răsunet în Africa. Anul 1960 a însemnat pentru un mare număr de state africane, printre care și Coasta de Fildeș, anul indepen­denței. Cei peste 3 milioane de ivo­­rieni, răspîndiți pe o suprafață de 322.500 km.p., și-au ciștigat drep­tul la autodeterminare. Coasta de Fildeș moștenise de la colonialism binecunoscutele ta­re de ordin economic — agricultu­ra bazată pe monocultură, absen­ța industriei, exploatarea nerațio­nală a bogățiilor subsolului, în special a diamantelor —, și de or­din social și cultural — lipsa ca­drelor cu pregătire superioară, a­­nalfabetismul. Cetățenii acestei țări au pornit, însă, o susținută cam­panie de înlăturare a tuturor ne­ajunsurilor. Deoarece țara dispu­ne de imense suprafețe cultivabile, primele eforturi au fost făcu­te în domeniul agriculturii. Țelul gene­ral al planului de dezvoltare ini­țiat de guvernul țării — dobîndi­­rea independenței economice — va fi atins, în această ramură a economiei, în primul rînd prin di­versificarea culturilor. In acest sens, culturilor tradiționale de ca­fea și cacao li s-au adăugat cele de banane, ananas și bumbac și, recent, cele de orez. Se încearcă rezolvarea problemei discrepanțe­lor dintre regiuni prin extinderea producției de orez și bumbac și EUGENIA DAMIENESCU (Continuare în pagina a lll-a) 1

Next