Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)
1970-09-17 / nr. 7074
Factorii dinamizatori ai activității comuniștilor de zi ce trece, pe măsură ce se înfăptuiesc noi obiective, apare tot mai limpede că forța și influența organizațiilor de bază din cadrul unității, a organizației de partid în ansamblul său, sînt cu atît mai mari cu cit fiecare comunist manifestă mai multă preocupare pentru a se afirma, la locul său de muncă, printr-o prezență mereu mai activă. Gradul de responsabilitate și receptivitate al comuniștilor, inițiativa și perseverența lor în întreaga activitate ce se desfășoară pentru îndeplinirea sarcinilor economice și creșterea conștiinței socialiste a maselor largi de salariați sînt însă strîns legate de felul în care organul de partid, respectiv birourile organizațiilor de bază și comitetul de partid, îi antrenează să pună în valoare toată energia și capacitatea de care dispun pentru intensificarea muncii politico - educative și ridicarea continuă a prestigiului și autorității organizației de partid în rîndul colectivului. Pornind de la aceste considerente, a căror temeinicie e pusă în evidență de numeroase fapte pline de semnificație, comitetul de partid de la U.E.S.S. Moldovița, biroul său, acordă, cum e și firesc, o mare atenție mobilizării tuturor comuniștilor aleși în organele conducătoare de partid pentru a participa efectiv la elaborarea hotărîrilor, la organizarea și controlul îndeplinirii lor și a se achita, astfel, câ mai bine de mandatul ce li s-a încredințat. Animat de dorința de a determina pe toți membrii birourilor organizațiilor de bază să aplice cu consecvență și fermitate principiul muncii colective, principiu suprem al conducerii de partid, și să acționeze întotdeauna ca neobosiți dinamizatori ai activității comuniștilor salariați, comitetul și a celorlalți nostrii de partid se preocupă ca, mai întîi, să asigure sporirea aportului membrilor săi la ridicarea nivelului și eficienței muncii de partid. Constituirea probleme, ca nouă comisiilor pe expresie a grijii partidului nostru pentru perfecționarea cadrului necesar în vederea participării tuturor membrilor organelor de partid la conducerea întregii activități, orientarea lor pentru a-și îndrepta atenția spre cele mai esențiale aspecte ale muncii organizatorice și politico-educative, urmărirea sistematică a felului cum ele își fac datoria constituie principalele căi de activizare a membrilor comitetului de partid, împărțiți pe comisii în funcție de pregătirea lor politică și profesională, de domeniul în care lucrează, de aptitudinile și posibilitățile pe care le au pentru a contribui la intensificarea muncii de partid, avînd concretizate foarte exact responsabilitățile și fiind puși în situația de a-și dovedi prin fapte propria activitate, membrii comitetului de partid, în totalitatea lor, manifestă acum un plus de interes pentru ca munca lor politicoeducativă și pe linie profesională să se finalizeze în rezultate mereu mai bune. Prin repartizarea membrilor comitetului de partid pe comisii pe probleme și măsurile luate pentru ca acestea să se transforme în puternice nuclee de gîndire și acțiune s-a asigurat nu numai o mai rațională organizare și o mai judicioasă diviziune a muncii în cadrul organului, ci și o mai bună cuprindere a multitudinii de sectoare în sfera controlului și îndrumării. Deși domeniile de care trebuie să se ocupe sînt delimitate, intr-un anume fel, prin titulatura cu care au făcut primii pași pe calea afirmării, comisiile pe probleme nu lucrează totuși la întîmplare. Fiecare comisie își desfășoară activitatea pe baza unor cuprinzătoare programe de lucru. Aceste programe, fiind întocmite în lumina obiectivelor cuprinse în planurile de muncă ale comitetului de partid, fac parte integrantă din timpul vizual al organului pe care îl sprijină și în numele căruia acționează. Studiile și controalele întreprinse de membrii comitetului de partid prin comisiile pe probleme, ajutorul practic acordat pentru înlăturarea deficiențelor constatate, viziunea mai largă de care dau dovadă în activitatea pe care o desfășoară se reflectă pozitiv în creșterea rolului comitetului de partid în viața unității, în perfecționarea stilului și metodelor de muncă ale birourilor organizațiilor de bază. Avînd grijă ca orice intervenție s-o facă prin organizațiile de bază și împreună cu membrii birourilor acestora, membrii comitetului de partid contribuie îndeaproape atît la dezvoltarea inițiativei și exigenței tuturor celor aleși să conducă munca de partid, cit și a tuturor comuniștilor. Găsirea posibilităților pentru dublarea angajamentelor inițiale la producția globală și producția marfă vîndută și încasată, substanțialele suplimentări ale angajamentelor la ceilalți indicatori de plan, concentrarea eforturilor organizațiilor de bază și ale masei largi de muncitori, ingineri tehnicieni pentru valorificarea sași periodră și integrală a masei lemnoase, respectarea și depășirea graficelor de fasonare a doboriturilor de vînt, folosirea utilajelor și mecanismelor la întreaga lor capacitate, realizarea planului de export și investiții, succesele obținute pînă în prezent sunt confirmări concludente ale felului în care organizația de partid înțelege și reușește să-și exercite rolul său de conducător politic. Spre a permite cititorului să-și formeze o imagine mai edificatoare privind modul în care membrii comitetului de partid se preocupă să imprime muncii de partid exigența și mobilitatea care trebuie s-o caracterizeze în orice moment, voi ilustra afirmațiile făcute și cu citeva exemple mai recente de intervenții, înainte de a le aminti, țin însă să precizez că ele au fost determinate de temeinica cunoaștere a realității și de necesitatea de a asigura sporirea eforturilor pentru îmbunătățirea muncii în domeniile vizate. Comisia economică a luat în studiu felul în care sunt utilizate capacitățile de producție și cum este organizată și stimulată munca pentru reducerea consumurilor specifice. Comisia pentru problemele muncii organizatorice și ale vieții interne de partid și-a axat un studiu pe pregătirea, desfășurarea și urmările adunărilor generale, îndreptîndu-și atenția îndeosebi spre organizația de bază de la sectorul de exploatare Argel. Nu de mult, pe agenda ei de lucru a fost înscrisă și analiza stilului și metodelor de muncă ale birourilor organizațiilor de bază pentru întărirea disciplinei și creșterea combativității membrilor de partid. La rîndul său, comisia de propagandă a fost îndrumată să se ocupe mai îndeaproape de legarea muncii politice de sarcinile economice, popularizarea și explicarea legilor, asigurarea informării politice a salariaților, intensificarea educației ateist-științifice, îmbunătățirea activității brigăzii de agitație și a gazetei volante. Ca și cu alte prilejuri, concluziile desprinse au fost discutate în comitetul de partid și în adunări generale ale comuniștilor și au fost folosite pentru luarea unor noi măsuri organizatorice și politice. Progresele înregistrate în creșterea răspunderii membrilor comitetului de patid și ai birourilor organizațiilor de bază, cu toate că sunt evidente și incontestabile, nu ne dau însă dreptul la automulțumire. De aceea, sintem hotărîți ca, în întîmpinarea aniversării semicentenarului partidului, să ne îmbunătățim stilul și metodele de muncă, să facem ca întreaga noastră activitate să se desfășoare sub semnul avîntului continuu pentru înfăptuirea programului, stabilit de Congresul al X-lea al partidului. Un bun prilej pentru aceasta îl va forma pregătirea și desfășurarea apropiatelor adunări de dare de seamă și alegeri ce vor avea loc în organizațiile de partid. GEORGE SIRETEANU secretarul comitetului de partid de la U.E.S.S. Moldovița VIATA DE PARTID MEMENTO A MEMENTO MEMENTO • MEMENTO BUCUREȘTI VINERI 18 SEPTEMBRIE Programul 1 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Ateneu. 10.10 Curs de limba spaniolă. 10.30 Muzică ușoară. 11.05 Arii din operete. 11.15 Suita a IlI-a pentru orchestră de Eugen Cuteanu. 11.30 De toate pentru toți... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din folclorul muzical al popoarelor. 12.15 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlniire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu. 13.45 Rarități discografice : cîntece populare interpretate de George Folescu. 14.00 Roza viaturilor. 14.25 Selection din opereta „Frumoasa mea“ de Loewe. 14.50 Orchestra Ansamblului de cîntece și dansuri din Tîrgu Mureș. 13.00 Concursul și festivalul internațional „George Enescu“. 13.30 Duet din opera „Madame Butterfly“ de Puccini. 15.45 Melodii din filme. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Din repertoriul taragotistului Iosif Milu. 16.30 Melodii de curînd lansate. 16.45 Muzică de promenadă. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Concert de muzică populară. 18.00 Recital de operetă. 18.10 Revista economică. In centrul atenției : obiectivele cincina OfUliUi 1971 — 1975. 18.30 Concertul nr. 2 în Re minor pentru pian și orchestră de Mendelssohn-Bartholdy. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din tezaurul folclorului nostru muzical. 20.05 Tableta de seară de Tancred Bănățeanu. 20.10 Microrecital Julie Driscoll. 20.20 Argheziană. Fetica. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți. 21.20 Cînstă Slawa Przybylska. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii : Aurelian Andreescu. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Jazz. 23.00 QV Muzică ușoară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. IAȘI VINERI 18 SEPTEMBRIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.40 De pe deal și de pe vale. 7.00 Informații și muzică. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme economice. 17.45 Muzică corală de compozitori moldoveni. 18.00 Itinerar culturalartistic. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Mari interpreți de operă : Florica Cristoforeanu și Neculai Rossi Lemeni. 19.30 Prezențe românești pe meridianele globului. 19.45 Recital de muzică ușoară John Rowles. 20.00 Seară de muzică simfonică. Festival Beethoven. In pauză : 21.00 Buletin de știri. 21.05 Atlas liric. Versuri ale poeților africani contemporani. 21.15 Seară de muzică simfonică (continuare). 21.55 Muzică de operetă. 22.20 De la muzica ușoară la jazz. . T Cadru din filmul : „Jurnalul unei cameriste" PE ECRANE JOI 17 SEPTEMBRIE SUCEAVA : „Modern“ : Mayerling ; „Tineretului“ : Operațiunea Leontine ; „Arta“ Joc dublu în serviciul secret : „Burdujeni“ : Răzbunătorul ; CÎMPULUNG : „Moldova“ : Dreptul de a te naște ; „Luceafărul“ : Jurnalul unei cameriste ; FILTICENI : „Doina“ : Această femeie ; „Popular“ : Cu dirijabilul spre Polul Nord ; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Vînătorrul de căprioare ; „Unirea“ : Urmărirea VATRA DORNEI „Dorna“ : Argoman superdiabolicul ; GURA HUMORULUI : „Lumina“ : Mireasa era în negru ; ȘIRET : „Șiretul“ : Stăpîn pe situație ; SOLCA : „Solca“ : Adio, Texas ; DOLHASCA : „Dolhasca“ : Mai periculoase decit bărbații ; FRASIN : „Frasin“ : Picioare lungi, degete lungi ; FALCAN : „Falcon“ : Moll Flanders ; IACOBENI : „Minerul“ : Mai periculoase decit bărbații ; VAMA : „Vama“ : Via Mala ; MOLDOVIȚA : „Moldovița“ : Domnișoara doctor. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile : Vremea va fi în general frumoasă și călduroasă, cu cerul schimbător. Vor cădea averse locale de ploaie însoțite de descărcări electrice, mai frecvente în nordul regiunii. Vîntul va sufla slab la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 și 15 grade, iar maximele între 23 și 28 grade. .TELEVIZIUNE JOI 17 SEPTEMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.00 Recitalul flautistului Rampal. Pianist Albert Jean-Pierre Guttman. 18.45 Cadran international. 19.15 Ansumțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seamă. Film seriale . Noile aventuri. 20.00 ale lui Huckleberry Finn. 22.30 Rapsodia română. Horă la Prislop. 20.50 Teatru scurt. Faleza de Aldo Nicolai. 21.30 Poșta TV. de Ion Bucuera. 21.30 Film artistic. De unul singur. Premieră pe țară. 22.55 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii programului I. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj C. F. R. 10413 Informații C.F.R. 10313 Agenția TAROM 10904 Autogara călători 10114 Comenzi ARAGAZ 11594 Miliția 10800 Pompieri *03 Policlinica 10415 Salvare 10000 Sect. mixt. energetic Deranjamente 11513 Spital 10024 Stația de taximetre 11920 La 16 septembrie 1960 a plecat în lumea umbrelor Nicu Enea, pictor al meleagurilor moldovenești. Avea 63 de ani și se afla la o răscruce a artei sale, vizînd topirea amănuntului nesemnificativ în sinteze în care accentul sa cada pe culoare. Dar și fără această împlinire completă, Nicu Enea râmîne unul dintre pictorii de valoare, a cărui operă, insuficient înmănuncheată și studiată, va trebui așezată ca parte componentă tezaurului nostru artistic. Opera — izvorîtă din legătura lui indisolubilă cu satul românesc, din dragostea neostentativă pentru truditorii gliei — s-a făurit în decursul unei activități de peste trei decenii de muncă încordată închinată exclusiv creației. Această legătură cu natura, precum și măiestria de a o interpreta potrivit propriului său temperament, în rezonanțele ei profund umane, sunt pe deplin explicabile. Nicu Enea a plecat de la brazda plugului și, trăind adesea lingă ea, a purtat Pe retină, mai mult decit orice culoare, culoarea pămîntului. La nici unul din contemporanii săi, culoarea pămîntului n-a căpătat mai multă viață, o valoare plastică mai mare ca la el. Pe de altă parte, el a avut o intuiție deosebit de justă a naturii sale, care s-a ferit de irosirea zadarnică a vremii in căutarea naturale a talentului, match ce a contribuit implicit ceea la timpuria lui consacrare. De la bun început, pictorul a păstrat un nedezmințit respect pentru viață, pentru motivele pe care le aborda, precum și pentru propria lui sensibilitate, urmărind frumusețile satului, viața acestuia în toate ipostazele ei și desprinzînd doar acele aspecte în care nevoia de echilibru putea fi pe deplin satisfăcută. Deși lipsit de vigoarea unui combatant social, Nicu Enea n-a ocolit adevărul, n-a încercat să ne prezinte viața de la țară în mod idilic și nu s-a refugiat în legenda romanțioasă sub influența curentelor idealist-decadente. Impermeabil la aceste influențe, credincios sieși, el s-a impus prin acuitatea observației și prin voluptatea materială a formelor pe care le-a realizat cu ajutorul unui desen neșovăitor și al unor impresionante acorduri cromatice. Expozițiile sale personale au relevat atît preocuparea pentru însușirea meșteșugului pictoricesc în cele mai mici amănunte, cît și pentru rigoarea imaginii plastice. Ele au fost salutate de prestigioși scriitori și critici de artă, ca Victor Ion Popa, Felix Aderca, Cicerone Teodorescu, N.N. Tonitza, G. Oprescu etc. Demn de remarcat este, de asemenea, faptul că, abordind motive asemănătoare cu cele din pînzele lui N. Grigorescu, Nicu Enea a rezistat fascinației exercitate de opera acestuia, in care a admirat marea lui măiestrie, dar în care n-a găsit acel adevăr semnificativ și crud de care era obsedat și pe care avea să ni-l înfățișeze în ZECE ANI DE LA MOARTEA LUI NICU ENEA scenele sale de muncă și odihnă. La arat, Cosași, Odihnă la cîmp, Bătrinul arind etc. Peisajul citadin l-a interesat mai puțin. Cu toate acestea, în 1934, cînd a fost invitat in Iugustovi Uiumu c i-a cunoscut și pe Ivan Mestrovici, Nicu Enea a lucrat, în Macedonia sîrbească, Muntenegru și Dalmația, priveliști citadine, atras, probabil, de tonurile calde, atenuate prin amestecul cenușiu, pe care le-a așternut pe un fond de la galben pînă la roșu. In schimb, figura umană și mai cu seamă nudul ocupă un loc deosebit de important în creația sa, fapt subliniat, de altfel, și de G,. Oprescu. Se poate afirma fără exagerare, că, în zugrăvirea figurii umane, Nicu Enea este într-attît preocupat de redarea volumelor, incit pînzele scule de acest fel se apropie de sculptură, cu care se înrudesc și prin faptul că sunt mai mult „patinate" decit „colorate". fie Ultima perioadă de creaa pictorului băcăuan (1948-1959) se caracterizează, pe de o parte, prin încercarea de a-și înnoi tematica cu scene din fabrici și uzine, iar pe de altă parte - prin croirea unui făgaș nou în artă, care nu s-a materializat, din păcate, decit în citeva lucrări și, îndeosebi, in Mama oarbă. Repus în circuitul artistic național prin retrospectiva de anii trecuți, Nicu Enea râmîne unul din pictorii noștri de valoare, a cărui operă trebuie mai întîi înmănuncheată și studiată, iar apoi selectată și restituită patrimoniului artistic național. GRIGORE V. COBAN Autoportret (Urmare din pagina Io rului cincinal — și ca număr, și ca dificultate, și ca nivel tehnic al conținutului lor, în raport direct cu creșterile de producție, fizice și de eficiență, scontate, înfăptuirea sarcinilor ce revin industriei sucevene — în strînsă și judicioasă corelare cu întreaga economie a țării — comportă, in mod obligatoriu, o cu totul altă atitudine și față de dotarea unităților, față de utilizarea capacităților de producție și a forței de muncă existente. Or, și sub acest aspect, sînt de semnalat suficiente rezerve, nu îndestul valorificate pînă acum și încă nu îndeajuns de frontal abordate în dezbaterile adunărilor generale. Un singur exemplu, cu totul edificator : peste 80 la sută din salariații aceluiași combinat, cel de exploatare și industrializare a lemnului, lucrează numai în schimbul întîi. Sintetic vorbind, aceasta echivalează cu utilizarea a numai o treime din forța mașinilor, dispozitivelor, mecanismelor sau, pe alt plan, cu prelungirea de peste două ori a timpului de staționare a materiilor prime, evident, ca premise de ordin general, fiindcă unitățile combinatului au dovedit, nu o dată și nu de prea multă vreme, că — atunci cînd e nevoie — știu să folosească 24 de ore din 24, știu să facă săptămîna de lucru de 7 zile, știu să smulgă dotării și capacităților tot ceea ce acestea pot da. Nu este singurul sector în care timpul e lăsat să treacă fără prea mult folos pentru indicatorii de plan : coeficientul de schimburi, încă destul de scăzut pe total județ, e concludent. In mod inexplicabil, unele materiale destinate dezbaterilor ocolesc și acest aspect, iar discuțiile — după cum dovedesc experiențele anterioare — se sfiesc să-l abordeze, in cei cinci ani care urmează avem de realizat — și vom realiza, mîndrindu-ne legitim cu aceasta — producții care egalează pe cele ale unor întregi decenii de altă dată, indicatori cu mult mai mari decit în cincinalul precedent; pe lingă noile investiții, sursa acestora râmîne tot în capacitățile existente și în creșterea productivității muncii, care, deci, trebuie să se bucure de mult mai mare atenție, de incomparabil mai calificate și mai oportune intervenții. Mutațiile de pondere, reprofilarea tehnologiilor, modernizarea procesului de producție sunt factori care determină reducerea efortului fizic, eliberarea unor importante forțe de muncă. „Eliberare“ în sensul creării disponibilităților pentru perfecționarea acestora, pentru orientarea lor către munci mai calificate, mai tehnice, lată încă o problemă care, după cite se pare, e menținută încă la periferia preocupărilor unora dintre consiliile de administrație și comitetele de direcție. Datoria acestor organisme, de a gîndi și a acționa o perspectivă, trebuie să se concretizeze, pe planul vizat, în temeinice și susținute acțiuni de policalificare, în instaurarea unui flux continuu de ridicare și perfecționare a pregătirii profesionale. Utilajele reprezentînd ultima expresie a tehnicii nu pot fi încredințate decit unor mîini — și, din ce în ce mai mult, unor minți care să reprezinte, și ele, cea mai înaltă expresie a profesionalizării , este o cerință esențială a etapei actuale, în perfectă concordanță cu implicațiile modernizării. Procedîndu-se așa, se creează condițiile optime și pentru abordarea cu și mai mult succes al altor laturi susceptibile de îmbunătățiri, cum ar fi — fără a epuiza — reexaminarea normelor de consum, rotunjirea indicelui de disciplinizare, stimularea inițiativei și contribuției maselor, implicarea și mai directă a acestora în conducerea și organizarea producției. Sunt, desigur, numai citeva repere. Lângă ele pot fi amintite nenumărate alte obiective, convergente pe pregătirea exemplară, încă de pe acum, a cincinalului următor. Stă între îndatoririle de bază ale organelor și organizațiilor de partid, să militeze pentru a se acorda unor asemenea probleme de fond, în dezbateri, locul cuvenit, ponderea pe care o merită. Fiecărui procent de creștere e necesar să-i corespundă un salt de concepție, uu cel puțin egal coeficient de perfecționare — și într-o asemenea înțelegere a menirii sale stă, de fapt, esența muncii politice în economie. RESPONSABILITATEA SI COMPETENTA, ÎN PERSPECTIVA VIITORULUI CINCINAL ZORI NOI IN PAGINA 3 Dominantă a peisajului fălticenean, ca și a vieții economice și sociale a orașului, moderna filatură de In și cinefil din localitate — care și-a îmbogățit, de curând, șirul realizărilor cu Înfăptuirea Înainte de termen a prevederilor actualului cincinal — se afirmă mereu mai pregnant ca una dintre unitățile consecvent fruntașe ale industriei sucevene. Foto : D. HUȘANU A apărut nr. 4/1970 al revistei „Terra“, publicație de informare geografică a Societății de științe geografice din R. S. România. Din cuprins : STUDII In întîmpinarea marii noastre aniversări, efort general pentru încheierea cu succes a cincinalului 1966-1970. Al. Savu: Dealurile, podișurile și cîmpiile în alcătuirea pămîntului românesc și în viața poporului nostru. Carmen D. Petrescu : Obiectul geografiei turismului. C. Rusu : Protecția calității apelor — o importantă problemă de actualitate. D. Cojocaru : Aspecte ale proceselor morfodinamice actuale în Dobrogea. Informații și peisaje geografice. DIN ȚARA : I. S. Gruescu : Județul Hunedoara — caracterizare geografică. C. Nedelcu : Pe valea Lotrului. I. D. Mic : Polia Bălții din podișul Mehedinți (schiță panoramică). Note și informații geografice din țară. De pe glob : C. Chițu : Marile deșertări de pe glob și perspectivele valorificării lor. I. Țugui : Bogățiile și tainele hidrocosmosului. îndrumări didactice I. Caraman : Activități pe terenul geografic al liceului din Făurei. C. Lupașcu : Agenda geografică școlară. I. Istrate, Gr. Sabău, D. Iacobescu: Geografie distractivă. Dicționar geografic B. Vulcu : Termeni geografici de origine populară din împrejurimile Orăștiei. Opinii. Discuții. P. Deică : Probleme de terminologie în geografia economică. Cronică S. Dragomirescu : Geografi străini în România. Ariadna Breier : Colocviul național de geografia lacurilor. I. Popescu Argeșel : Sesiunea științifică a institutului pedagogic Suceava. (Urmare din pagina I) te aparținind multor împărați care au tot mărit palatul și l-au îmbogățit. In puzderia de camere, pe măsură ce cunoști una, o elimini pe alta din memorie, deoarece una este mai frumoasă decit alta. Uiți cu greu de sala trandafirilor, în favoarea sălii gravurilor orientale și pe amîndouă ești in stare să le treci pe planul al doilea cînd cunoști marea sală a lui Napoleon și, apoi, marea galerie, acolo unde au răsunat valsurile lui Zierer și ale „dinastiei" Straussilor. Sălile cuprind tablouri și sculpturi executate în special de mari maeștri ce au lucrat în orașul de pe malurile Dunării albastre (Paul Troger, R. Donner, Rottmayr, Meytens). Dar, lucrări de artă sunt și scările interioare, balcoanele, tavanele, balustradele ornate cu figuri și cu vase, căminele pentru încălzit camerele, mobila. Impresia generală ce o lasă vizita camerelor palatului este cea a unei îmbinări de frumos, a unei supraaglomerări de valori estetice. Atmosfera epocilor trecute planează încă in interiorul Schönbrunnului, simțind doar lipsa personajelor care l-au populat, cu toate că chipurile multora din ei se văd pe tablouri Și pe fresce. Parcul palatului adăpostește grădinile botanică și zoologică, citeva fintîni excelent ornamentate, intre care și cea dedicată lui Neptun. Pe alei străjuiesc statui reprezentînd numeroase personaje mitologice: Caliopi - muza poeziei epice, Angerona - zeița discreției, Apolon - zeul artelor frumoase. Vizitatorul palatului vienez poate râmîne ceasuri întregi în aceste grădini, printre elefanții, bizonii, girafele și rinocerii stabiliți aici de multe decenii, dar și printre splendidele straturi de fiori cu parfumuri și colorituri felurite. Un singur palat poate să încerce a rivaliza Schönbrunnul. Este palatul Belvedere, o creație plină de fantezie, implintat și el într-o mare de verdeață, așa cum de altfel este împlîntatâ întreaga capitală austriacă.