Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-26 / nr. 7082

ZOR! NO! PAGINA 2 SFATUL SPECIALISTULUI E­tapa in carre ne aflăm pune pro­blema continuei perfecționări a tehnologiei grîulu­i. Acest lucru este cu atît mai necesar, cu cit recoltele ob­ținute la hectar, pînă acum, nu sunt co­respunzătoare potențialul­ui de producție existent în cooperativele agricole din ju­deț. Vom susține acest lucru cu cîteva argumente ce au în vedere datele ultimu­lui an agricol normal pentru grîu (1966/1967). Calculele efectuate ne-au permis să constatăm că, în cooperativele agricole de producție, recolta medie de grîu la ha. a sporit, pe seama îngrășămintelor, cu circa 47 la sută, respectiv, cu 547 kg., real­izîndu-se 1721 kg. în comparație cu producția medie de 1174 kg./ha., ca­re s-ar fi obținut în condițiile anului cercetat, dacă nu s-ar fi aplicat nici un fel de sub­stanță fertiliza­ntă. In felul acesta, cele a­­proximativ 10 milioane lei cheltuite cu procurarea îngrășămintelor pentru grîu au adus un spor de producție de 30.000.000 lei. Cu alte cuvinte, la îngrășăminte chi­mice de 1 leu s-a înregistrat un spor de producție de 3 lei. Calculele făcute ne conduc, de ase­menea, la concluzia că la o sporire a do­zelor de îngrășăminte cu 50 kg. (substan­ță brută) în medie la hectar, s-a obținut, în condițiile aceluiași an agricol, în me­die, un spor de producție de 102 kg. grîu. Acest lucru rezultă urmărind mediile sta­tistice de grupă precizate mai jos . Apare, astfel,­destul de clar ca pe mă­sură ce sporește doza de îngrășăminte la ha., în mod corespunzător crește și producția medie, în condițiile cînd ceilalți factori, care, de asemenea, influențează recolta (cum ar fi­­ solul, calitatea lucră­rilor, termenele agrotehnice, temperatura, apa etc.) acționează normal. Eficiența economică a îngrășămintelor aplicate la grîu, indicată de cifrele medii înregistrate pe județ, ne arată că rezul­tatele de pînă acum nu se situează la nivelul posibilităților. In anul de referință s-au realizat, pe 1 kg.o substanță activă, doar 5 kg. grîu, în timp ce datele consemnate de cercetarea științifică indică, pentru categoria de so­luri existente în județul nostru (cernozio­muri levigate, soluri brune de pădure, podzoluri), sporuri cuprinse între 8,5 și 10 kg. grîu. Cu alte cuvinte, cadrele teh­nice nu au reușit pînă în prezent să va­lorifice decit puțin peste jumătate din re­zervele potențiale ale îngrășămintelor chi­mice puse la dispoziție. Crescînd numai cu 1 kg. sporul de producție pe unitate de substanță activă (de la 5 la 6 kg.), s-ar fi putut obține, pe total județ, circa O CERINȚĂ IMPERIOASĂ: FERTILIZAREA RAIONALA ACRIULUI 500 vagoane de grîu, reprezentând o creș­tere a producției medii cu aproximativ 110 kg./ha. Analizind eficiența pe unități, se ob­servă o gamă largă de diferențieri în ceea ce privește rezultatele obținute pe linia dependenței dintre producția medie de grîu și cantitatea de îngrășăminte a­­plicate pe ha. Există unități care, deși au condiții naturale asemănătoare, la a­­proximativ aceleași cantități de îngrășă­minte aplicate obțin producții de grîu di­ferite. De pildă, C.A.P. Moara și C.A.P. Liteni Moara , în timp ce prima reali­zează 2400 kg./ha, a doua numai 1860, deși cantitatea de îngrășăminte a fost de 258 kg. și, respectiv, de 287 kg. substan­ță brută la hectar. Alte două unități, C.A.P. Cailasfindești și C.A.P. Bărcăuți, dis­­punînd și ele de condiții asemănătoare, prezintă rezultate mult diferite, atît sub as­pectul dozelor folosite, cit și al producțiilor de grîu la hectar. Astfel, deși C.A.P. Ca­­lafindești aplică la hectar cu 220 kg. în­grășăminte mai puțin decit C.A.P. Băl­­căuți, realizează, totuși, o producție me­die cu 400 kg. mai mare. Ceea ce se poate desprinde din exem­plele de mai sus este faptul că nu în ex­clusivitate nivelul dozei de îngrășăminte determină nivelul producției de grîu, și că norma de îngrășăminte e necesar să fie stabilită în corelație cu mulți alți fac­tori ce trebuie cunoscuți în prealabil. Știind că mai bine de jumătate din cooperativele agricole ale județului au posibilități limitate de plată a îngrășă­mintelor, creșterea dozelor trebuie privită ca atare. Cadrele tehnice din aceste uni­tăți vor trebui să practice doze moderate, căutînd ca, prin muncă de observare și chiar cercetare, să sporească coeficientul de utilizare a îngrășămintelor, in acest sens, auxiliarul fără de care nu se poate face o dozare corectă este evidența, in ea trebuie să fie trecute cu rigurozitate observațiile periodice pentru fiecare sară în parte, rezultatele prelucrării acestor in­formații asigurînd fundamentarea decizi­ilor asupra cantităților ce trebuie aplicate. Din păcate, nu este prea mare numă­rul cooperativelor agricole unde registre­le tehnice pot furniza date reale în a­­ceastă privință. Unele documente sunt completate doar parțial. Este știut că pe lângă mărirea dozei de îngrașă­minte la sporirea producției mai contribuie și struc­tura, pe sortimente, a îngrășămintelor a­­plicate, fiind necesar ca pe solurile să­race îndeosebi, raportul dintre azot fosfor să fie de minimum 1:1 cu scăderea și ponderii celor fosfatice, care în prezent sînt excedentare. Actuala campanie a însâmînțâirilor de toamnă a fost pregătită în mod deosebit. In privința fertilizării, consemnăm faptul că, deși timpul este înaintat, pe terenu­rile ce vor fi însămînțate cu cereale păioa­­se s-au aplicat îngrășăminte chimice doar pe 43,4 la sută din suprafață. Numeroa­se unități cooperatiste sînt abia la înce­putul acestei acțiuni. Se cere, de aceea, ca fiecare cadru tehnic, și-n primul rînd inginerii șefi, să găsească cele mai po­trivite modalități pentru aplicarea corectă a îngrășămintelor, în funcție de condițiile concrete din fiecare unitate. Este o da­torie impusă de necesitatea asigurării unor producții de grîu la nivelul posibi­lităților existente în județul nostru. Economist DRAGOȘ LUCHIAN, de la Direcția agricolă Doza medie de îngiră- Prod, medie de șăminte girîu kg./ha (su­bst. brută) (influențată numai kg./ha de îngrășăminte) 75 1326 125 1428­­ 175 1530 225 1632 275 1734 325 1836 375 1938 425 2040 fii . In această lună au intrat în dotarea secții­lor de mecanizare a agri­culturii din județ alte 39 Itractoare legumicole de 40 CP. „Zestrea" mecani­zatorilor s-a ridicat, astfel, la 84 tractoare de acest fel. In prezent ele sunt folosite cu randament foarte bun la tractarea mașinilor de recoltat car­tofi E 749. Sunt așteptate să so­sească, în curînd, pe o­­goarele cooperativelor a­­gricole, un prim lot de combine de recoltat car­tofi (CRC), de mare ran­dament, asimilate de u­­zina „Semănătoarea" din București. • Rețelei de desface­re a cooperației de con­sum din județul nostru i s-au adăugat, recent, noi unități. In a doua jumătate a lunii curente au fost date în folosin­ță magazinele din loca­litățile Crucea și Barnar. Un alt magazin sătesc a fost dat în folosință în comuna Horodnic. La Horodniceni, Bălcăuți și Șerbăuți, localurile maga­zinelor se află în stadiu de finisaj, iar la Capu Cîmpului va fi pusă, în cu­rînd, la dispoziția locui­torilor o nouă unitate de același fel. In comuna Broșteni se apropie de sfirșit lu­crările de construc­ție a unui modern complex comercial. Nu­mai suprafața afectată vinzărilor va fi de 747 m.p. Clădirea va cuprin­de, la etaj, magazine cu raioane pentru tricotaje, galanterie, articole spor­tive, menaj, confecții, în­călțăminte, țesături. Par­terul va fi destinat unui magazin alimentar cu autoservire. Tot aici se vor afla un restaurant, o cofetărie și un laborator de alimentație publică. Prin realizarea acestui complex se răspunde con­cret cerințelor locuitorilor comunei. • NOU • IMV.lliV Y? La Școala generală de 10 ani din Bucșoaia, dată în funcțiune la începutul actualului an școlar, am surprins a­­ceastă imagine intr-una din clasele I Foto : D. HUȘANU Recoltatul cartofilor brigada a ll-a a coopera­în tivei agricole de producție din Baia Foto: D. VINTU ÎN LUMEA ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII • D • In vatra satului Itești, din județul Bacău, a fost descoperit un tezaur de monede din argint, datind din perioada romană. Specialiștii au stabilit că acestea sunt emise in timpul împăra­ților Hadrian, Domițian și Traian. Vasul în care s-a găsit te­zaurul a fost lucrat la roată, dintr-o pastă cenușie avînd toate caracteristicile ceramicii dacice. Descoperirea dovedește, alături de alte documente și urme materiale, puternica influență roma­nă în viața populației autohtone, precum și existența unui schimb intens intre daci și romani. • 6 • Savanții japonezi au reușit, pentru prima dată în lume, să fotografieze molecule organice cu dimensiuni de 15-16 ang­­stromi (1 angstrom este de 10 milioane de ori mai mic decât un milimetru). Profesorii Eiji Suito, Natsu Ueda și Takashi Ko­­bayashi, de la Institutul de cercetări chimice al Universității din Kyoto, au folosit în acest scop un microscop electronic de 100 KW. Profesorul englez G. Brindley a construit o instalație electro­nică in miniatură care permite și nevăzătorilor lecturarea di­feritelor texte. Cu ajutorul unor electrozi speciali introduși in creier, centrul vederii primește semnale de la o cameră de televiziune. Cu ochiul electronic, asigură profesorul englez, orbii pot citi textele obișnuite din ziare. Ce-a văzut Ochilă la Moldova Sulița... Și cum mergeam așa pe drum, întrebînd pe cei care ii întîlneam ba de una, ba de alta, văd, pe înserate, o schimonositură de om care tot clipea dintr-un ochi u­­riaș —singurul pe care-l avea­­ împlîntat ca un reflector drept în mijlocul frunții.­­ Sunt Ochilă, mi se re­comandă acesta, frate cu Orbilă, văr primar cu Chio­­rilă, nepot de soră lui Pîn­­dilă ... — și-ar mai fi con­tinuat arborele genealogic dacă nu i-aș fi făcut semn să se oprească.­­ Te știu, amice, și mă bucur că te-am întîlnit. Am nevoie de tine, în calitate de colaborator, fiindcă le vezi pe toate : cum crește iarba din pămînt, și cum se ros­togolește soarele după deal, și cum se cufundă în mare­­ una și stelele. Acum e, însă, nevoie de altceva !­­ La ordinele tare, zise Ochilă. Poruncește ce tre­buie să spun. Și pentru că voiam să știu ce se mai întîmplă în munți, la Moldova Sulița, ne-am suit împreună pe Rarău. A­­colo, prietenul meu de drum își închise ochiul, iar eu mă grăbit să-mi deschid repor­tofonul. După un timp, O­­chiiă începu a grăi cu mîh­­nire în glas : — Multe am văzut de cînd colind lumea, dar oameni care să tragă la măsea ca la bufetul din Moldova Suli­ța, mai rar. Mă uit la mese și-l văd pe Toader Voiciuc, pe Atanasie Cobiliță, pe Toader Lazăr și alții de tea­pa lor, deșertînd paharele ca la un concurs „Cine bea cîștigă”. Vorba vine „cîștigă", pentru că pînă la urmă tot ei au pierdut cite 1.000, 1.500 și chiar 2.000 de lei — amenzi aplicate pentru scandaluri și purtări necuviincioase. Fără să mai vorbim de banii az­­vîrliți pe rachiu. — Ești sigur de cele ce-mi spui ? îl întrebai. — Să chiorăsc dacă te mint, făcu acesta. Și pentru că avea doar un singur ochi, mi-am dat sea­ma că spune adevărul și l-am rugat să continue. — Mai văd și niște femei ușuratice care, în loc să-și vadă de familie și de gos­podărie, se dau în vînt după distracții. Eudochia Perdei și-a părăsit soțul și doi copii mici și trăiește cînd cu Maxim Lazăr, cînd cu Vasile Țețic, oameni la fel de neserioși. Vasilena Ha­­rasemciuc nu face nici ea casă bună cu soțul. Ma­ria Pisariuc le ține hangul, cînd e vorba să se distreze, ca nimeni alta. Deodată, Ochilă­sări ars din locul unde stătea și își înfundă pumnii în urechi. Și-i scoase abia după un ceas. — Dar asta ce-a mai fost? îi întreb. — Trecea de la bufet spre casă Atanasie Voiciuc, des­pre care ți-am mai spus. Cînd e cherchelit are obi­ceiul să hăulească cit îl țin bojocii, trezind din somn oa­menii. Și pentru că locuiește la vreo 3 km. de bufet, tre­zește cu răcnetele sale, că­rora le spune „cîntecele", o groază de lume... MICROFOILETON — Și ce mai vezi, meștere Ochilă ? — Mai văd și un trîntor de vreo 20 de ani, pe nume Atanasie Maruseac. De muncit nu muncește, în schimb, bea de stinge, iar cînd e cu rachiul în cap or­ganizează niște scandaluri!... A promis că se va îndrepta, dar ce folos ! A fost amen­dat cu 2.000 lei. Poate îi va veni mintea la cap ! Brusc, Ochilă se ridică în picioare și-mi întinse mina­i bun rămas. — Mi-au ajuns cele văzute pe ziua de azi. Mă doare sufletul că oameni — de alt­fel, gospodari și cu scaun la cap — se prostesc în halul acesta. Poate că voi avea timp să trec și pe la forurile de cultură să le rog să or­ganizeze la Moldova Sulița mai multe manifestări pe teme de educație. — Lasă-mi adresa, priete­ne Ochilă. — La ce bun ? — Poate voi mai avea ne­voie de tine... Ochilă dispăruse, însă, de parcă-l înghițise pămîntul, decepționat de cele ce-mi povestise. MIHAI BINDEA 1 l CU PASIUNE I SI PRICEPERE ! In Gălănești, Gheorghe Bujdei e brigadier de cîmp. Are în seamă cea mai mare dintre cele 7 bri­găzi existente în C.A.P. de aici. Am auzit deseori vorbindu-se despre el. Nu­mele lui a devenit în loca­litate un laitmotiv al discuțiilor cînd e vorba despre pricepere, simț or­ganizatoric și gospodăresc, hărnicie, disciplină. Secre­tarul comitetului comunal de partid, Constantin Mi­­hăilă, ne vorbise despre Gheorghe Bujdei — co­munistul, care-și onorează într-un înalt grad calitatea ce o are și nu precupețește nimic pentru a-și îndeplini întocmai sar­cinile, răspun­­­derile. Ingi­nerul Săneanu Petru ne vorbise, la rîndul lui, despre Buj­dei — bri­gadierul, ca­re, întotdeau­na, are cea mai bună mo­bilizare în brigadă („pen­tru că-i apropiat de oa­meni și-i ascultat și ur­mat de ei“), a avut pro­ducția cea mai mare de grîu, a recoltat deja car­tofii de pe jumătate din suprafața afectată brigăzii și a însămînțat griul pe mai bine de 70 de hectare din cele 126 ha. planificate. Un cooperator din brigadă — Simion Sfichi — ni l-a prezentat pe scurt pe Buj­dei — omul, care știe să se poarte cu membrii brigăzii în așa fel, încît nimeni n-are ce-i l-ar refuza reproșa și nu cînd inițiază sau lansează o acțiune. „Bujdei — ne preciza in­terlocutorul — este și prie­tenos, dar și exigent. Iar cinstea lui cîntărește foar­te mult pentru noi“. Doream să-l cunoaștem personal pe Gheorghe Bujdei, eventual, pe tarla­le, în plină acțiune, acolo unde se hotăra soarta re­coltei. In ziua aceea însă, vremea era neprielnică pentru lucru în cîmp (ploua cu intermitențe), iar brigadierul nu era în apele lui. Mi-l închipuisem un om masiv, de vreo 50 de ani. Bujdei, însă, nu este nici înalt, nici scund și, după cum avea să ne măr­turisească mai tirziu, abia a împlinit 36 de ani, dar lucrează ca brigadier din 1965. — Lucrați și dumnea­voastră, efectiv ? l-am în­trebat. — Da, în vîrfurile de campanie. Nu poți sta deoparte, cînd vezi că oa­menii muncesc și cînd știi că o anumită lucrare tre­buie urgentată. — Un exemplu? — Chiar zilele acestea, împreună cu soția am re­coltat cartofii de pe toți cei 50 de ani pe care-i a­­vem noi în seamă. — Și cum găsiți timp? — Cînd se poate, îmi or­ganizez în­­tîi bine tre­burile in bri­gadă, iese cu stabi­șefii de echipe tot ce-i de făcut — în special în Toader Andrișan și Ion Molo­­cea am nădejde — și apoi... între două controale, mai fac și eu cîte ceva. — Cam cu­ stați pe cîmp? — Cît trebuie. Adică toată ziua, din zori pînă-n noapte. Nu-i ușor, dar tre­buie. Altfel nu se poate. — Aveți probleme cu mobilizarea oamenilor la lucru? — Nu. N-am avut nici­odată. Dacă cooperatorii știu din timp ce au de făcut, nu mai e nevoie de nici o mobilizare. — Cum reușiți ca briga­da dv. să iasă mereu pri­ma pe unitate? — Cum v-am spus, fa­cem totul la vreme: apli­carea îngrășămintelor, pre­gătirea terenului și semă­natul, întreținerea culturi­lor și, apoi, recoltatul. Da­că e nevoie, lucrăm și în zilele de sărbătoare. Co­operatorii vin. Știu că-i tot pentru ei. — Ați ajutat și celelalte brigăzi? — Da, de fiecare dată cînd a fost nevoie. E o plăcere să discuți cu acest om cam zgîrcit la vorbă, dar cu o viață in­terioară bogată, cu un om care se dăruie cu pasiune și pricepere muncii sale. DUMITRU TURTĂ­ ­ l..........I­ PROFIL 1____________________________________ I­n comuna Zamoste a mai stat, din picate, unii ti­neri care, spre deosebire de majoritatea celorlalți, ce muncesc cu tragere de ini­mă, fie în cooperativa agricolă, fie la alte unități, n-au­ înțeles încă să intre în rîndurile oame­nilor cinstiți, corecți. Dîndu-și „arama" pe față, la diverse în­truniri în public sau în rapor­turile de fiecare zi cu semenii lor, asemenea inși, certați cu elementare norme de conviețu­ire socială și acționînd, nu în puține cazuri, sub influența bă­uturilor alcoolice, pe care le consumă fără nici un discernă­­mtnt, ajung să comită infrac­țiuni pedepsite de legile în vi­goare. Am în vedere, spunînd aceasta, pe Andrei Perijoc din satul Nicani, ca­re, deși în vira­tă de numai 23 de ani, are nu­meroase abateri de la normele de comportare civilizată în so­cietate. Cu vreo trei ani în ur­mă, fiind la stare de ebrie­tate, s-a legat de Victor Ursa­­ciuc, un om in etate, pe care l-a lovit cu pa­rul, fracturîn­­du-i un picior. Chemat să dea socoteală în fa­ța legii, a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoare. Era timpul ca Andrei, analizîndu-și cu lucidi­tate faptele, să-și dea seama că drumul pe care a pornit nu este cel bun. Incăpățînîndu-se, însă, să-și creeze o tristă fai­mă de tîhăr „temut" în comu­nă, cel în cauză a continuat să-și facă mendrele, acompa­niat, nu de puține ori, de fra­tele său mai mic, Petru Peri­­joc, un tînăr pe același calapod. La Începutul acestui an, cu o­­cazia unei petreceri în sala că­minului cultural, cei doi frați au dat un „spectacol" de loc aplaudat de cei prezenți, în majoritate tineri , sub influen­ța băuturilor alcoolice, au pro­ferat cuvinte jignitoare, s-au dedat la gesturi care au stirnit indignarea celor prezenți, au adus pagube avutului obștesc. Este drept, pentru aceste fapte organele de stat le-au aplicat amenzi, dar ceea ce au pierdut asemenea elemente au fost sti­ma și respectul de care ar fi trebuit să se bucure din partea celorlalți tineri din comună. Dîndu-și seama cu cine au de-a face, cei mai mulți au început să-i ocolească pe frații Perijoc, exprimîndu-și, și în acest fel, tacit, oprobriul lor pentru ast­fel de fapte rușinoase, care nu au nimic comun cu comportă­rile unor adevărați fii ai satu­lui. Faptele lui A.P. nu s-au oprit aici, în februarie a.c., cu ocazia unui bal care a avut loc în satul Nicani,­­cel în­­ cau­ză nu s-a dezmințit nici de această dată , pentru­­ ca să se știe cine este și ce poate dum­nealui (deși do­vezi în acest sens existau) a insultat și lovit mai mulți ti­neri, fiind con­­­­damnat pentru ultraj la bunele moravuri la un an închisoare. Menționînd a­­semenea fapte ale unui tînăr care nu face comunei cinste — și trebuie să ară­tăm că mai sînt și alții, e drept, puțini la număr, care îi calcă pe urme, — nu putem tre­ce cu vederea că ele s-au da­torat și proastei educații pri­mite în familie, lipsei celor „șapte ani de acasă“. Pentru că, nu întotdeauna tatăl frați­lor Perijoc a fost un exemplu pozitiv pentru fiii săi, un călă­uzitor înțelept al pașilor pe ca­re aceștia îi făceau în viață. Asemenea atitudini sunt con­damnate cu hotărîre de opinia tinerilor din comuna Zamostea, iar trista „aureolă“ a unor ast­fel de elemente trebuie să dea de gîndit tuturor factorilor ca­re au răspunderi în munca cu tineretul. COSMA VICTOR CORDUNEANU Zamostea AU APUCAT PE UN DRUM GREȘIT ! -J Gestionara : „ - Ce să am, cei șapte ani de acasă ? !. Nu, așa ceva nu țin în magazin!" Caricatură de M. PÂNZARU J

Next