Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)
1970-09-26 / nr. 7082
ZOR! NO! PAGINA 2 SFATUL SPECIALISTULUI Etapa in carre ne aflăm pune problema continuei perfecționări a tehnologiei grîului. Acest lucru este cu atît mai necesar, cu cit recoltele obținute la hectar, pînă acum, nu sunt corespunzătoare potențialului de producție existent în cooperativele agricole din județ. Vom susține acest lucru cu cîteva argumente ce au în vedere datele ultimului an agricol normal pentru grîu (1966/1967). Calculele efectuate ne-au permis să constatăm că, în cooperativele agricole de producție, recolta medie de grîu la ha. a sporit, pe seama îngrășămintelor, cu circa 47 la sută, respectiv, cu 547 kg., realizîndu-se 1721 kg. în comparație cu producția medie de 1174 kg./ha., care s-ar fi obținut în condițiile anului cercetat, dacă nu s-ar fi aplicat nici un fel de substanță fertilizantă. In felul acesta, cele aproximativ 10 milioane lei cheltuite cu procurarea îngrășămintelor pentru grîu au adus un spor de producție de 30.000.000 lei. Cu alte cuvinte, la îngrășăminte chimice de 1 leu s-a înregistrat un spor de producție de 3 lei. Calculele făcute ne conduc, de asemenea, la concluzia că la o sporire a dozelor de îngrășăminte cu 50 kg. (substanță brută) în medie la hectar, s-a obținut, în condițiile aceluiași an agricol, în medie, un spor de producție de 102 kg. grîu. Acest lucru rezultă urmărind mediile statistice de grupă precizate mai jos . Apare, astfel,destul de clar ca pe măsură ce sporește doza de îngrășăminte la ha., în mod corespunzător crește și producția medie, în condițiile cînd ceilalți factori, care, de asemenea, influențează recolta (cum ar fi solul, calitatea lucrărilor, termenele agrotehnice, temperatura, apa etc.) acționează normal. Eficiența economică a îngrășămintelor aplicate la grîu, indicată de cifrele medii înregistrate pe județ, ne arată că rezultatele de pînă acum nu se situează la nivelul posibilităților. In anul de referință s-au realizat, pe 1 kg.o substanță activă, doar 5 kg. grîu, în timp ce datele consemnate de cercetarea științifică indică, pentru categoria de soluri existente în județul nostru (cernoziomuri levigate, soluri brune de pădure, podzoluri), sporuri cuprinse între 8,5 și 10 kg. grîu. Cu alte cuvinte, cadrele tehnice nu au reușit pînă în prezent să valorifice decit puțin peste jumătate din rezervele potențiale ale îngrășămintelor chimice puse la dispoziție. Crescînd numai cu 1 kg. sporul de producție pe unitate de substanță activă (de la 5 la 6 kg.), s-ar fi putut obține, pe total județ, circa O CERINȚĂ IMPERIOASĂ: FERTILIZAREA RAIONALA ACRIULUI 500 vagoane de grîu, reprezentând o creștere a producției medii cu aproximativ 110 kg./ha. Analizind eficiența pe unități, se observă o gamă largă de diferențieri în ceea ce privește rezultatele obținute pe linia dependenței dintre producția medie de grîu și cantitatea de îngrășăminte aplicate pe ha. Există unități care, deși au condiții naturale asemănătoare, la aproximativ aceleași cantități de îngrășăminte aplicate obțin producții de grîu diferite. De pildă, C.A.P. Moara și C.A.P. Liteni Moara , în timp ce prima realizează 2400 kg./ha, a doua numai 1860, deși cantitatea de îngrășăminte a fost de 258 kg. și, respectiv, de 287 kg. substanță brută la hectar. Alte două unități, C.A.P. Cailasfindești și C.A.P. Bărcăuți, dispunînd și ele de condiții asemănătoare, prezintă rezultate mult diferite, atît sub aspectul dozelor folosite, cit și al producțiilor de grîu la hectar. Astfel, deși C.A.P. Calafindești aplică la hectar cu 220 kg. îngrășăminte mai puțin decit C.A.P. Bălcăuți, realizează, totuși, o producție medie cu 400 kg. mai mare. Ceea ce se poate desprinde din exemplele de mai sus este faptul că nu în exclusivitate nivelul dozei de îngrășăminte determină nivelul producției de grîu, și că norma de îngrășăminte e necesar să fie stabilită în corelație cu mulți alți factori ce trebuie cunoscuți în prealabil. Știind că mai bine de jumătate din cooperativele agricole ale județului au posibilități limitate de plată a îngrășămintelor, creșterea dozelor trebuie privită ca atare. Cadrele tehnice din aceste unități vor trebui să practice doze moderate, căutînd ca, prin muncă de observare și chiar cercetare, să sporească coeficientul de utilizare a îngrășămintelor, in acest sens, auxiliarul fără de care nu se poate face o dozare corectă este evidența, in ea trebuie să fie trecute cu rigurozitate observațiile periodice pentru fiecare sară în parte, rezultatele prelucrării acestor informații asigurînd fundamentarea deciziilor asupra cantităților ce trebuie aplicate. Din păcate, nu este prea mare numărul cooperativelor agricole unde registrele tehnice pot furniza date reale în această privință. Unele documente sunt completate doar parțial. Este știut că pe lângă mărirea dozei de îngrașăminte la sporirea producției mai contribuie și structura, pe sortimente, a îngrășămintelor aplicate, fiind necesar ca pe solurile sărace îndeosebi, raportul dintre azot fosfor să fie de minimum 1:1 cu scăderea și ponderii celor fosfatice, care în prezent sînt excedentare. Actuala campanie a însâmînțâirilor de toamnă a fost pregătită în mod deosebit. In privința fertilizării, consemnăm faptul că, deși timpul este înaintat, pe terenurile ce vor fi însămînțate cu cereale păioase s-au aplicat îngrășăminte chimice doar pe 43,4 la sută din suprafață. Numeroase unități cooperatiste sînt abia la începutul acestei acțiuni. Se cere, de aceea, ca fiecare cadru tehnic, și-n primul rînd inginerii șefi, să găsească cele mai potrivite modalități pentru aplicarea corectă a îngrășămintelor, în funcție de condițiile concrete din fiecare unitate. Este o datorie impusă de necesitatea asigurării unor producții de grîu la nivelul posibilităților existente în județul nostru. Economist DRAGOȘ LUCHIAN, de la Direcția agricolă Doza medie de îngiră- Prod, medie de șăminte girîu kg./ha (subst. brută) (influențată numai kg./ha de îngrășăminte) 75 1326 125 1428 175 1530 225 1632 275 1734 325 1836 375 1938 425 2040 fii . In această lună au intrat în dotarea secțiilor de mecanizare a agriculturii din județ alte 39 Itractoare legumicole de 40 CP. „Zestrea" mecanizatorilor s-a ridicat, astfel, la 84 tractoare de acest fel. In prezent ele sunt folosite cu randament foarte bun la tractarea mașinilor de recoltat cartofi E 749. Sunt așteptate să sosească, în curînd, pe ogoarele cooperativelor agricole, un prim lot de combine de recoltat cartofi (CRC), de mare randament, asimilate de uzina „Semănătoarea" din București. • Rețelei de desfacere a cooperației de consum din județul nostru i s-au adăugat, recent, noi unități. In a doua jumătate a lunii curente au fost date în folosință magazinele din localitățile Crucea și Barnar. Un alt magazin sătesc a fost dat în folosință în comuna Horodnic. La Horodniceni, Bălcăuți și Șerbăuți, localurile magazinelor se află în stadiu de finisaj, iar la Capu Cîmpului va fi pusă, în curînd, la dispoziția locuitorilor o nouă unitate de același fel. In comuna Broșteni se apropie de sfirșit lucrările de construcție a unui modern complex comercial. Numai suprafața afectată vinzărilor va fi de 747 m.p. Clădirea va cuprinde, la etaj, magazine cu raioane pentru tricotaje, galanterie, articole sportive, menaj, confecții, încălțăminte, țesături. Parterul va fi destinat unui magazin alimentar cu autoservire. Tot aici se vor afla un restaurant, o cofetărie și un laborator de alimentație publică. Prin realizarea acestui complex se răspunde concret cerințelor locuitorilor comunei. • NOU • IMV.lliV Y? La Școala generală de 10 ani din Bucșoaia, dată în funcțiune la începutul actualului an școlar, am surprins această imagine intr-una din clasele I Foto : D. HUȘANU Recoltatul cartofilor brigada a ll-a a cooperaîn tivei agricole de producție din Baia Foto: D. VINTU ÎN LUMEA ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII • D • In vatra satului Itești, din județul Bacău, a fost descoperit un tezaur de monede din argint, datind din perioada romană. Specialiștii au stabilit că acestea sunt emise in timpul împăraților Hadrian, Domițian și Traian. Vasul în care s-a găsit tezaurul a fost lucrat la roată, dintr-o pastă cenușie avînd toate caracteristicile ceramicii dacice. Descoperirea dovedește, alături de alte documente și urme materiale, puternica influență romană în viața populației autohtone, precum și existența unui schimb intens intre daci și romani. • 6 • Savanții japonezi au reușit, pentru prima dată în lume, să fotografieze molecule organice cu dimensiuni de 15-16 angstromi (1 angstrom este de 10 milioane de ori mai mic decât un milimetru). Profesorii Eiji Suito, Natsu Ueda și Takashi Kobayashi, de la Institutul de cercetări chimice al Universității din Kyoto, au folosit în acest scop un microscop electronic de 100 KW. Profesorul englez G. Brindley a construit o instalație electronică in miniatură care permite și nevăzătorilor lecturarea diferitelor texte. Cu ajutorul unor electrozi speciali introduși in creier, centrul vederii primește semnale de la o cameră de televiziune. Cu ochiul electronic, asigură profesorul englez, orbii pot citi textele obișnuite din ziare. Ce-a văzut Ochilă la Moldova Sulița... Și cum mergeam așa pe drum, întrebînd pe cei care ii întîlneam ba de una, ba de alta, văd, pe înserate, o schimonositură de om care tot clipea dintr-un ochi uriaș —singurul pe care-l avea împlîntat ca un reflector drept în mijlocul frunții. Sunt Ochilă, mi se recomandă acesta, frate cu Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de soră lui Pîndilă ... — și-ar mai fi continuat arborele genealogic dacă nu i-aș fi făcut semn să se oprească. Te știu, amice, și mă bucur că te-am întîlnit. Am nevoie de tine, în calitate de colaborator, fiindcă le vezi pe toate : cum crește iarba din pămînt, și cum se rostogolește soarele după deal, și cum se cufundă în mare una și stelele. Acum e, însă, nevoie de altceva ! La ordinele tare, zise Ochilă. Poruncește ce trebuie să spun. Și pentru că voiam să știu ce se mai întîmplă în munți, la Moldova Sulița, ne-am suit împreună pe Rarău. Acolo, prietenul meu de drum își închise ochiul, iar eu mă grăbit să-mi deschid reportofonul. După un timp, Ochiiă începu a grăi cu mîhnire în glas : — Multe am văzut de cînd colind lumea, dar oameni care să tragă la măsea ca la bufetul din Moldova Sulița, mai rar. Mă uit la mese și-l văd pe Toader Voiciuc, pe Atanasie Cobiliță, pe Toader Lazăr și alții de teapa lor, deșertînd paharele ca la un concurs „Cine bea cîștigă”. Vorba vine „cîștigă", pentru că pînă la urmă tot ei au pierdut cite 1.000, 1.500 și chiar 2.000 de lei — amenzi aplicate pentru scandaluri și purtări necuviincioase. Fără să mai vorbim de banii azvîrliți pe rachiu. — Ești sigur de cele ce-mi spui ? îl întrebai. — Să chiorăsc dacă te mint, făcu acesta. Și pentru că avea doar un singur ochi, mi-am dat seama că spune adevărul și l-am rugat să continue. — Mai văd și niște femei ușuratice care, în loc să-și vadă de familie și de gospodărie, se dau în vînt după distracții. Eudochia Perdei și-a părăsit soțul și doi copii mici și trăiește cînd cu Maxim Lazăr, cînd cu Vasile Țețic, oameni la fel de neserioși. Vasilena Harasemciuc nu face nici ea casă bună cu soțul. Maria Pisariuc le ține hangul, cînd e vorba să se distreze, ca nimeni alta. Deodată, Ochilăsări ars din locul unde stătea și își înfundă pumnii în urechi. Și-i scoase abia după un ceas. — Dar asta ce-a mai fost? îi întreb. — Trecea de la bufet spre casă Atanasie Voiciuc, despre care ți-am mai spus. Cînd e cherchelit are obiceiul să hăulească cit îl țin bojocii, trezind din somn oamenii. Și pentru că locuiește la vreo 3 km. de bufet, trezește cu răcnetele sale, cărora le spune „cîntecele", o groază de lume... MICROFOILETON — Și ce mai vezi, meștere Ochilă ? — Mai văd și un trîntor de vreo 20 de ani, pe nume Atanasie Maruseac. De muncit nu muncește, în schimb, bea de stinge, iar cînd e cu rachiul în cap organizează niște scandaluri!... A promis că se va îndrepta, dar ce folos ! A fost amendat cu 2.000 lei. Poate îi va veni mintea la cap ! Brusc, Ochilă se ridică în picioare și-mi întinse minai bun rămas. — Mi-au ajuns cele văzute pe ziua de azi. Mă doare sufletul că oameni — de altfel, gospodari și cu scaun la cap — se prostesc în halul acesta. Poate că voi avea timp să trec și pe la forurile de cultură să le rog să organizeze la Moldova Sulița mai multe manifestări pe teme de educație. — Lasă-mi adresa, prietene Ochilă. — La ce bun ? — Poate voi mai avea nevoie de tine... Ochilă dispăruse, însă, de parcă-l înghițise pămîntul, decepționat de cele ce-mi povestise. MIHAI BINDEA 1 l CU PASIUNE I SI PRICEPERE ! In Gălănești, Gheorghe Bujdei e brigadier de cîmp. Are în seamă cea mai mare dintre cele 7 brigăzi existente în C.A.P. de aici. Am auzit deseori vorbindu-se despre el. Numele lui a devenit în localitate un laitmotiv al discuțiilor cînd e vorba despre pricepere, simț organizatoric și gospodăresc, hărnicie, disciplină. Secretarul comitetului comunal de partid, Constantin Mihăilă, ne vorbise despre Gheorghe Bujdei — comunistul, care-și onorează într-un înalt grad calitatea ce o are și nu precupețește nimic pentru a-și îndeplini întocmai sarcinile, răspunderile. Inginerul Săneanu Petru ne vorbise, la rîndul lui, despre Bujdei — brigadierul, care, întotdeauna, are cea mai bună mobilizare în brigadă („pentru că-i apropiat de oameni și-i ascultat și urmat de ei“), a avut producția cea mai mare de grîu, a recoltat deja cartofii de pe jumătate din suprafața afectată brigăzii și a însămînțat griul pe mai bine de 70 de hectare din cele 126 ha. planificate. Un cooperator din brigadă — Simion Sfichi — ni l-a prezentat pe scurt pe Bujdei — omul, care știe să se poarte cu membrii brigăzii în așa fel, încît nimeni n-are ce-i l-ar refuza reproșa și nu cînd inițiază sau lansează o acțiune. „Bujdei — ne preciza interlocutorul — este și prietenos, dar și exigent. Iar cinstea lui cîntărește foarte mult pentru noi“. Doream să-l cunoaștem personal pe Gheorghe Bujdei, eventual, pe tarlale, în plină acțiune, acolo unde se hotăra soarta recoltei. In ziua aceea însă, vremea era neprielnică pentru lucru în cîmp (ploua cu intermitențe), iar brigadierul nu era în apele lui. Mi-l închipuisem un om masiv, de vreo 50 de ani. Bujdei, însă, nu este nici înalt, nici scund și, după cum avea să ne mărturisească mai tirziu, abia a împlinit 36 de ani, dar lucrează ca brigadier din 1965. — Lucrați și dumneavoastră, efectiv ? l-am întrebat. — Da, în vîrfurile de campanie. Nu poți sta deoparte, cînd vezi că oamenii muncesc și cînd știi că o anumită lucrare trebuie urgentată. — Un exemplu? — Chiar zilele acestea, împreună cu soția am recoltat cartofii de pe toți cei 50 de ani pe care-i avem noi în seamă. — Și cum găsiți timp? — Cînd se poate, îmi organizez întîi bine treburile in brigadă, iese cu stabișefii de echipe tot ce-i de făcut — în special în Toader Andrișan și Ion Molocea am nădejde — și apoi... între două controale, mai fac și eu cîte ceva. — Cam cu stați pe cîmp? — Cît trebuie. Adică toată ziua, din zori pînă-n noapte. Nu-i ușor, dar trebuie. Altfel nu se poate. — Aveți probleme cu mobilizarea oamenilor la lucru? — Nu. N-am avut niciodată. Dacă cooperatorii știu din timp ce au de făcut, nu mai e nevoie de nici o mobilizare. — Cum reușiți ca brigada dv. să iasă mereu prima pe unitate? — Cum v-am spus, facem totul la vreme: aplicarea îngrășămintelor, pregătirea terenului și semănatul, întreținerea culturilor și, apoi, recoltatul. Dacă e nevoie, lucrăm și în zilele de sărbătoare. Cooperatorii vin. Știu că-i tot pentru ei. — Ați ajutat și celelalte brigăzi? — Da, de fiecare dată cînd a fost nevoie. E o plăcere să discuți cu acest om cam zgîrcit la vorbă, dar cu o viață interioară bogată, cu un om care se dăruie cu pasiune și pricepere muncii sale. DUMITRU TURTĂ l..........I PROFIL 1____________________________________ In comuna Zamoste a mai stat, din picate, unii tineri care, spre deosebire de majoritatea celorlalți, ce muncesc cu tragere de inimă, fie în cooperativa agricolă, fie la alte unități, n-au înțeles încă să intre în rîndurile oamenilor cinstiți, corecți. Dîndu-și „arama" pe față, la diverse întruniri în public sau în raporturile de fiecare zi cu semenii lor, asemenea inși, certați cu elementare norme de conviețuire socială și acționînd, nu în puține cazuri, sub influența băuturilor alcoolice, pe care le consumă fără nici un discernămtnt, ajung să comită infracțiuni pedepsite de legile în vigoare. Am în vedere, spunînd aceasta, pe Andrei Perijoc din satul Nicani, care, deși în virată de numai 23 de ani, are numeroase abateri de la normele de comportare civilizată în societate. Cu vreo trei ani în urmă, fiind la stare de ebrietate, s-a legat de Victor Ursaciuc, un om in etate, pe care l-a lovit cu parul, fracturîndu-i un picior. Chemat să dea socoteală în fața legii, a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoare. Era timpul ca Andrei, analizîndu-și cu luciditate faptele, să-și dea seama că drumul pe care a pornit nu este cel bun. Incăpățînîndu-se, însă, să-și creeze o tristă faimă de tîhăr „temut" în comună, cel în cauză a continuat să-și facă mendrele, acompaniat, nu de puține ori, de fratele său mai mic, Petru Perijoc, un tînăr pe același calapod. La Începutul acestui an, cu ocazia unei petreceri în sala căminului cultural, cei doi frați au dat un „spectacol" de loc aplaudat de cei prezenți, în majoritate tineri , sub influența băuturilor alcoolice, au proferat cuvinte jignitoare, s-au dedat la gesturi care au stirnit indignarea celor prezenți, au adus pagube avutului obștesc. Este drept, pentru aceste fapte organele de stat le-au aplicat amenzi, dar ceea ce au pierdut asemenea elemente au fost stima și respectul de care ar fi trebuit să se bucure din partea celorlalți tineri din comună. Dîndu-și seama cu cine au de-a face, cei mai mulți au început să-i ocolească pe frații Perijoc, exprimîndu-și, și în acest fel, tacit, oprobriul lor pentru astfel de fapte rușinoase, care nu au nimic comun cu comportările unor adevărați fii ai satului. Faptele lui A.P. nu s-au oprit aici, în februarie a.c., cu ocazia unui bal care a avut loc în satul Nicani,cel în cauză nu s-a dezmințit nici de această dată , pentru ca să se știe cine este și ce poate dumnealui (deși dovezi în acest sens existau) a insultat și lovit mai mulți tineri, fiind condamnat pentru ultraj la bunele moravuri la un an închisoare. Menționînd asemenea fapte ale unui tînăr care nu face comunei cinste — și trebuie să arătăm că mai sînt și alții, e drept, puțini la număr, care îi calcă pe urme, — nu putem trece cu vederea că ele s-au datorat și proastei educații primite în familie, lipsei celor „șapte ani de acasă“. Pentru că, nu întotdeauna tatăl fraților Perijoc a fost un exemplu pozitiv pentru fiii săi, un călăuzitor înțelept al pașilor pe care aceștia îi făceau în viață. Asemenea atitudini sunt condamnate cu hotărîre de opinia tinerilor din comuna Zamostea, iar trista „aureolă“ a unor astfel de elemente trebuie să dea de gîndit tuturor factorilor care au răspunderi în munca cu tineretul. COSMA VICTOR CORDUNEANU Zamostea AU APUCAT PE UN DRUM GREȘIT ! -J Gestionara : „ - Ce să am, cei șapte ani de acasă ? !. Nu, așa ceva nu țin în magazin!" Caricatură de M. PÂNZARU J