Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-18 / nr. 7075

V r Proletari din toate țările, uniți-vă­l Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7075 vineri 18 septembrie 1970 4 pagini 30 bani ÎN SFERA DE PREOCUPĂRI A SINDICATELOR PROPUNERILOR SALARIAȚILOR, ATENȚIA CUVENITA Profundul atașament al oame­nilor muncii față de politica în­țeleaptă a partidului și statului nostru, hotărirea lor neabătută de a contribui cu toată energia și priceperea la înfăptuirea ei, ca și alte însușiri care le defi­nesc profilul lor moral, sunt puse cu pregnanță în evidență de mul­te fapte. Numeroasele propuneri pe care ei le fac în adunările generale ale salariaților, la con­sfătuiri și schimburi de experien­ță, în adunările grupelor sindi­cale și cu alte prilejuri pentru creșterea producției și produc­tivității muncii, asigurarea unor condiții corespunzătoare de lucru, îmbunătățirea calității produse­lor, reducerea prețului de cost și, in general, pentru valorifi­carea deplină a tuturor resurse­lor umane și materiale de la fie­care loc de muncă sunt o conclu­dentă expresie a devotamentului caracteristic marii majorități salariaților, o manifestare con­­­cretă a participării lor active la organizarea și conducerea pro­ducției. Numai în primul semes­tru al acestui an, în întreprinde­rile și instituțiile județului nos­tru, s-au făcut peste 4.300 de propuneri. Aproape 3.000 de pro­puneri vizează mai buna organi­zare a proceselor de producție, introducerea și extinderea meca­nizării, a unor noi tehnologii de fabricație și perfecționarea celor existente, reducerea consumurilor specifice de materii prime și ma­teriale, alte laturi esențiale ale activității economice. Aceasta dovedește că ei sunt conștienți de înalta răspundere socială pe care o au, in dubla calitate de producători și proprietari ai tutu­ror bunurilor materiale. Ca organizație profesională de masă a clasei muncitoare, a tu­turor salariaților din patria noas­tră și ca reprezentanțe perma­nente ale acestora în comitetele de direcție și consiliile de admi­nistrație, sindicatele se preocu­pă ca fiecare propunere să se bucure de atenția cuvenită din partea tuturor factorilor de răs­pundere din întreprinderi, să le analizeze cu multă grijă și, in măsura în care sînt juste, să treacă neîntîrziat la aplicarea lor. La Uzina de reparații auto din Suceava, Fabrica de mobilă din Rădăuți, U.E.I.L. Gura Humorului, fabricile de cherestea Falcău, Putna, Sucevița și în alte unități, organele sindicale și conducerile tehnico - administrative țin o e­­vidență precisă a propunerilor, le studiază cu atenție și răspun­dere, manifestă interes pentru în­făptuirea lor, stabilind în acest sens termene și responsabilități precise, fapt care stimulează ini­țiativa oamenilor, le dă satisfac­ția că sunt apreciați de colectiv, preocupați cu adevărat de bunul mers al producției și le întărește convingerea că punctul lor de vedere este ascultat și însușit. Unele organe sindicale, între care Consiliul orășenesc al­ sin­dicatelor din Cîmpulung, comite­tele sindicatelor de la filatură de in și cînepă și întreprinderea de industrie locală din Fălticeni, T.C.M.M. Frasin, au inițiat și ana­lize privind felul cum sînt apli­cate propunerile salariaților, a­­doptînd măsuri care să ducă la creșterea responsabilității, la în­lăturarea comodității, tergiversă­rii și sperficialității în soluționa­rea propunerilor. Datorită seriozității cu care sunt tratate, în multe locuri pro­punerile salariaților au fost inclu­se în planurile de măsuri politi­ce și tehnico-organizatorice și în contractele colective de muncă, devenind obiective obligatorii pentru comitetele sindicatelor și conducerile tehnico-administrati­­ve. Multe propuneri, reclamînd urgență în intervenții și dovedin­­du-se bine gîndite, pornite din dorința firească de a contribui la îmbunătățirea muncii într-un do­meniu sau altul, sunt aplicate o­­perativ chiar și în cazul cînd o­­bligativitatea înfăptuirii lor nu e prevăzută prin nici un fel de act oficial. Toate acestea au pentru oameni un mare rol mo­bilizator. Grăbirea aplicării pro­punerilor este condiționată, in multe unități, de practica unor comitete ale sindicatelor, ca cele de la Exploatarea minieră Vatra Dornei, platforma C.E.I.S. Sucea­va, de a informa colectivele de muncă despre stadiul realizării propunerilor și de a pretinde ca fiecare adunare sindicală să se desfășoare în prezența reprezen­tanților comitetelor sindicatelor și comitetelor de direcție, care au și competența necesară pentru a da răspunsurile cuvenite. Pe baza propunerilor salariați­lor, la Fabrica de cherestea din Cacica s-a reorganizat procesul de producție și s-a reparat linia decovil la secția lăzi. La Uzina de reparații auto din Suceava s-a modificat tehnologia de fa­bricație a diferitor piese și repe­re în vederea reducerii consu­murilor de metal. La lotul de construcții din Broș­te­ni al T.C.M.M. Frasin s-au găsit solu­ții care au dus la intensificarea ritmului de execuție a lucrărilor. De mare însemnătate s-au do­vedit și propunerile cu caracter social-cultural, al căror număr s-a ridicat, tot în primul semes­tru, la peste 1.400. La fabrica de mobilă din cadrul C.E.I.S. s-au adus îmbunătățiri sistemelor de absorbție a prafului la mașinile de șlefuit, la I.M.I.L. Rădăuți a crescut gradul de mecanizare a operațiilor de ridicat și încărcat, IOAN NEDELEA secretarul consiliului județean al sindicatelor (Continuare in pagina a­ll-a) TELEX • Pe platforma industria­lă de la Rm. Vilcea și în­ceput, recent, construcția unui important obiectiv al industriei chimice : uzina de sodă numărul, 3., Noua unitate — care se execută de grupul de șantiere I.S.C.M. _ Craiova, după un proiect elaborat de IPRAN Bucu­rești, urmează să intre in funcțiune peste 3 ani cu o ca­pacitate egală cu cea a uzinei nr. 2.­­Ea va fi dotată cu depozite mecanizate de cal­car, cuptoare automatizate și alte instalații și utilaje de mare randament furni­zate de industria româ­nească. I­n întreprinderea de co­merț exterior „Industrial­­export“ a livrat recent unor parteneri din Albania, Al­geria, Argentina, Birmania, Brazilia, R. P­ Chineză, Cehoslovacia, R.P.D. Core­eană, Polonia, Ungaria și Uniunea Sovietică utilaje petroliere, precum și utila­je tehnologice pentru in­dustria chimică în valoare de circa șapte milioane lei valută. * Noi contracte au fost per­fectate pentru exportul unor utilaje petroliere în Ceho­slovacia și Ungaria. In cadrul întreprinderii de reparații la utilaje și meca­nisme, din Vatra Dornei, gîn­­direa tehnică se află pe unul din locurile de frunte între elementele directoare ale or­ganizării și conducerii pro­ducției. Depășind, de la în­ceputul activității sale, cifra de 1.000 repere elaborate și fabricate aici, unitatea și-a înscris în nomenclatorul pro­duselor dispozitive și mașini­­unelte deosebit de eficiente, destinate atît livrării în afa­ră, cît și autodotării. Prin­tre acestea, cel mai recent „brevet de funcționalitate“ l-a obținut foarfecă mecani­că, antrenată de motor elec­tric, pentru debitarea tablei, pe care v-o înfățișăm mînui­­tă de Atanasie Odochian, cel mai prețuit inovator și in­ventator al întreprinderii, o inteligență în continuă efer­vescență creatoare, un spi­rit mereu deschis perfec­ționărilor, căutărilor unor so­luții într-una mai bune și de mai înalt nivel tehnic. Cli­matul de emulație pe care el l-a instaurat printre toți to­varășii săi de muncă face din IRUM Vatra Dornei o adevărată pepinieră de idei, a căror concretizare aduce colectivului nenumărate sa­tisfacții, morale și materiale, iar întreprinderil­e substan­țiale economii și un mereu mai solid prestigiu printre firmele cu care conlucrează. Opera de Stat din Iași în turneu la Suceava • Opera de Stat din Iași va fi prezentă, sîmbată, 19 sep­tembrie a.c., la Suceava, cu un „Spectacol pentru tineret". In program­­­arii și duete din opere și operete, lieduri și canțonete, printre care se nu­mără și piese din literatura muzicală românească. Soliști — Eurodica Filipovici, Svetlana Ion­escu, A­neta Pava­lache, Ma­ria Toma — Ioanițescu, Gina Tripa, Octav Ambrozie, Visa­­rion Huțu, Victor Popovici, Do­rin Vaideanu și suceveanul E­­mil Pinghireac. La pian — Fredi Pîrlitescu. Spectacolul va avea loc în sala Casei de cultură a sin­dicatelor,, la ora 20.00. IN ACEST NUMĂR CONTRAPUNCT SPORT — SPORT ECOURI oaa. * „Concursul „ENESCU“ a cîștigat un prestigiu binemeritat în lume(< CONSTRUCȚIA DE STAT in pag. 3 Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU specialiștii din domeniul tehnicii electronice, calcul și informaticii economice de CU Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu spe­cialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul supe­rior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Iuie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale,­­ Cu acest prilej au fost ana­lizate stadiul și aspectele princi­pale ale aplicării tehnicii electro­nice de calcul în activitatea de conducere și planificare a eco­nomiei, precum și în gestiunea între­pri­nderilor. in cadrul discuțiilor s-a exami­nat modul de înfăptuire a pro­gramului de înzestrare a econo­­miei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967-1970. Au fost subliniate re­­a­liză­ril­e obținute în crearea pre­miselor necesare introducerii in­formaticii in economie. S-a înfă­țișat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea eco­nomică, în conducerea și dirija­rea unor procese tehnologice, re­zultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivită­ții, calității produselor, eficien­ței economice a producției. Tot­odată, au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoare­lor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evi­­dențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a pre­lucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, re­zolvarea în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii ca­drelor pentru informatică — ana­liști, programatori, operatori - făcindu-se unele propuneri pri­vind căile și măsurile de asigu­rare a necesarului de specialiști. S-a relevat însemnătatea și ne­cesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în țara noastră a cal­culatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotă­­rîrea lor de a depune toate e­­forturile pentru înfăptuirea sarci­nilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul per­fecționării sistemului informațio­nal economic. Luind cuvîntul în concluzie, to­varășul Nicolae Ceaușescu a a­­preciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării teh­nicii electronice de calcul în e­­conomia noastră națională și a indicat orientările de bază pen­tru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, co­respunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul gene­ral al partidului a subliniat ne­cesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realiza­rea sistemului național de infor­matică și conducere, care să asigure legătura organică între informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Tot­odată, a recomandat ca în eta­pa imediat următoare să se asi­gure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, pu­ternice, calpa­bile să răspundă prompt nevoilor unităților econo­mice. De asemenea, a relevat ne­cesitatea unei mai bune coordo­nări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru or­ganizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folo­sirea rațională a tuturor forțelor­­în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidu­lui a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informa­tica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor planificării și condu­cerii activității productive, a a­­provizionării tehnico - materiale și desfacerii produselor. In con­tinuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul cal­culatoarelor electronice, condu­cerea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva u­­zine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că in acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în reali­zarea sistemului informațional al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea ca­drelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea in con­tinuare a necesarului de specia­liști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori. In același timp, a su­bliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din eco­nomie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale infor­maticii moderne, pentru a putea folosi cel mai eficient avantajele acesteia în activitatea de condu­cere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cit și în informatică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorifica­rea experienței avansate pe plan internațional. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete infor­matica în asigurarea progresului economic al țării noastre, secre­tarul general al partidului a tra­sat sarcina ca, în vederea rea­lizării sistemului național de in­formatică și conducere, să se elaboreze un program pe dece­niul 1971—1980, privind înzestra­rea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipa­mente electronice, pregătirea ca­drelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971 - 1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvolta­re a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țarei noastră s-a format un fond de cadre capa­bile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în econo­mie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea înde­plini în bune condițiuni obiecti­vele din acest domeniu de acti­vitate. In încheiere, secretarul gene­ral al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în in­formatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de mo­dernizare a economiei naționa­le, la propășirea patriei noastre socialiste. Dimineață senină de septem­brie. La cooperativa agricolă din Forăști, două semănători erau deja aliniate la capătul tarla­lei. Pînă ieri, se însămînțaseră 15 hectare cu griu, urmînd ca astăzi să se mai adauge alte 10. La brigada a treia, din sa­tul Antoceni, aproape 200 de oa­meni se răspîndiseră pe cele 50 de hectare plantate cu cartofi. Deși era de abia trecut de 7 dimineața, se începuse scoaterea cartofilor la capetele tarlalelor și se așteptau cele două mașini trimise în ajutor. In același timp, la brigada I (brigadier, Mihai Gavriluță), mașinile intraseră în lan. De fapt, în această brigadă au și fost recoltate, în cele două zile de cînd a început scoate­rea cartofului, peste 15 hectare. Recolta se anunță bună, circa 18.000 kg, cartofi la hectar­­ dar sunt și sole cu o productivitate mai mare, care, în final, vor ri­dica media recoltei la peste 20 tone la hectar, după cum ne spunea ing. George Grămadă. Tot aici, sub atenta îndrumare a inginerului­ și a brigadierului Cos­tel Ștefan de la brigada a V-a, cinci autocamioane împrăștiau gunoi de grajd pe ultimele hec­tare pe care se va însămînța griu, în timp ce pe 10 hectare s-a terminat însămînțarea seca­rei masă verde. Mai amintim că aici a fost terminată și­ recoltarea fasolei și că au și fost predate în bază 9 tone. Pe inginerul Mihai Mihailov­­schi, de la cooperativa agrico­lă din Costîna, l-am întîlnit la direcția agricolă. Venise cu bu­letinele negre, trimise de labo­ratorul pentru controlul semințe­lor și încerca acum să obțină un schimb de sămînță. Deși a în­ceput semănatul de două zile, timp în care au și fost­ insămin­­țate 25 de hectare,­ dacă nu va obține la timp sămînță va fi pus în situația de a sista în sămînță­­rile. Și un lucru puțin ieșit din comun. Cu toate că trebuie re­coltate 230 de hectare cu car­tofi, conducerea cooperativei a hotărît recoltarea mecanică doar la. . . 40 hectare, restul urmînd a fi făcută manual (? ! ?) în si­tuația cînd după mai bine de jumătate din suprafața ocupată de această cultură trebuie însă­­mînțat griul. Tot aici, nu s-a în­­silozat, pînă în prezent, nici o tonă de furaje (din cele 300 tone planificate), iar finul din stoguri, în cantitate de 311 tone, nu va fi de ajuns pentru nece­sitățile sectorului zootehnic. La cooperativa agricolă din Bosanci, griul trebuie însămînțat pe 200 hectare după culturi pră­sitoare tîrzii. In această situație, conducerea cooperativei a hotărît începerea recoltatului sfeclei de zahăr și a cartofului. Deocam­dată, primele 100 hectare cu cartofi au și fost recoltate, in timp ce sfecla de zahăr a fost scoasă de pe 30 de hectare. Pre­ședintele cooperativei, Nicolae Blîndu, ne spunea că, în aceas­tă situație, ultimele semănători vor ieși din tarlale în jurul datei de 10 octombrie. Tot la aceas­tă cooperativă s-a terminat re­coltatul fecalei în cultură pură și intercalată, livrîndu-se, pînă în prezent, „Agrosemului" 30 tone pentru sămînță, urmînd ca ur­mătoarele 20 de tone să fie pre­date imediat ce vor fi selectate. In schimb­­ nici pînă astăzi nu s-a început însilozarea furajelor masă verde, ceea ce implică, în următoarele zile, o urgentare la această lucrare. Pe cooperatorii din Bâlcăuți i-am găsit, ca întotdeauna, pre­ocupați de munca cîmpului. Deși, în primăvară, cartoful a fost plantat cu întirziere, din cauza ploii, recolta medie este totuși bună, alternînd tarlale cu 10 tone la hectar, cu cele cu peste 25 tone. Griul va fi însămînțat după cartof, pe 140 de hectare. Pînă ieri, au și fost recoltate 150 de hectare cu cartofi din supra- Ing. GH. ZAHARESCU ȘT. ARDELEANU (Continuare în pagina a ll-a) IN AGRICULTURĂ • IH AGRICULTURA RITMURI pe agenda Șt... RITMURI lucrărilor la zi­ C.A.P. Bosanci. Livrarea producți­ei de cartofi în saci, perativele, evită pierderile din timpul transportului metodă ce trebuie preluată de toate coo­ î CITIȚI în numărul de mline ș­i noua noastră pagină specială ! i FAPTELE, OGLINDA A l CAPITALUL AMERICANI PE PIEȚELE VEST-EUROPENE Funcționarii de la Bruxelles ai sediului Comunității Economice Europene au spulberat un mit : concernele americane obțin succe­se și ocupă un rol important pe piețele europene nu numai dato­rită rezervelor de capital, ci și da­torită ajutorului financiar al Euro­pei. „Nu este nici o exagerare dacă afirmăm — scrie în raportul „Do­cumente europene 1970“, editat de sediul din Bruxelles al C.E.E. — că însuși europenii finanțează în întregime Europa“. O afacerile americane în firmă ca „General Motors“, prin filiala sa europeană, „Russelsh­eimer Opel-Werke“, con­trolează aproape 20 de procente din piața vest-europeană a auto­­­mobilului. Acest concern, potrivit calculelor funcționarilor C.E.E., nu a scos din S.U.A. în decursul ulti­milor 20 de ani nici un dolar pentru a-și finanța uzinele din străină­tate. Filialele întreprinderilor de peste ocean care s-au consolidat în Eu­ropa sunt deja în situația să re­nunțe la sursele de finanțare din țară. „Ele au folosit o tehnică, ca­re de multe ori se folosește în S.U.A. Acest fapt le-a permis să obțină anual cîștiguri de la 20 la 80 de procente“ — se spune în do­cumentul de lrr Bruxelles. In țările Pieței comune, america­nii dețin fabrici, bănci, hoteluri, agenții de recrutare a forței de muncă, companii comerciale și de asigurări în valoare totală pe peste 100 miliarde mărci. înainte de toa­te, managerii americani au pătruns în acele ramuri ale industriei unde există posibilități de dezvoltare și de obținere a unor profituri ma­xime. Concernele americane oferă în prezent pe piețele C.E.E. urmă­torul tablou : 80 la sută din des­facerea instalațiilor electronice de calcul, 50 la sută din vînzarea se­­miconductorilor, 35—40 la sută pe piața oxidului de titan, 25 la sm­ă pe piața automobilelor. Puterea economică mereu în creștere a C.E.E. atrage în prezent chiar și acele firme care în primii ani ai existenței Pieței comune s-au bazat exclusiv pe afacerile făcute pe teritoriul S.U.A. În pre­zent, potrivit datelor C.E.E., 80 la sută din marile concerne de peste ocean își au întreprinderi sau filiale în Europa. Și cînd te gîn­­dești că în 1962 nici jumătate din marile firme americane nu erau reprezentate în Europa. Poziția stabilă a concernelor a­­mericane pe piețele europene fur­nizează americanilor nu numai „DIE STERN" (Continuare in pagina a lll-a)

Next