Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)

1970-10-27 / nr. 7108

Comuniștii, promotori activi ai ordinei și disciplinei­ J . Obiective majore, a căror înfăptuire este mereu amînată Ramurii miniere i-au fost trasate, de către Congresul al X-lea al partidului, sarcini mo­bilizatoare. Paralel cu asigu­rarea unor cantități sporite de materii prime, atît de nece­sare economiei noastre, în plin proces de dezvoltare și modernizare, eforturile se cer orientate aici spre creșterea vitezelor de înaintare în aba­taje și în galerii, spre îmbu­nătățirea tehnologiilor de ex­tracție la instalațiile de pre­parare, condiții principale pen­tru valorificarea completă a minereurilor și asigurarea unei eficiențe sporite. Cercetînd ceea ce s-a înfăptuit în acest sens, la Exploatarea minieră „Fundu Moldovei” se consta­tă serioase rămîneri în urmă. In activitatea de zi cu zi a comitetului de partid nu s-a instaurat practica de a anali­za sistematic modul in care sînt duse la îndeplinire hotă­­rîrile organelor superioare de partid, precum și propriile ho­tă­rîri. Una dintre hotărîri prevedea îmbunătățirea coeficientului de Critica, — așa dovedește realitatea - reprezintă o prin­cipală armă de înlăturare lipsurilor, de perfecționare­a a activității. La unitatea din Fundu Moldovei, împotriva ce­lor care se încumetau să a­­rate deschis deficiențele e­­xistente, se întreprindeau, prompt și neprincipial, măsuri administrative drastice. „Exi­gența“ față de cei „îndrăz­neți" a mers pînâ la desface­rea contractului de muncă. Fa­ță de alții s-a adoptat o ati­tudine ostilă, se întrebuința un ton care era foarte depar­te de ceea ce numim civili­zație. De aceea, multor mem­bri de partid, altor salariați le era frică să formuleze anu­mite critici, mai cu seamă în prezența conducerii unității, chiar dacă dezvăluirea insufi­ciențelor existente, eliminarea lor operativă ar fi determinat obținerea unor rezultate su­perioare. Acest climat demo­bilizator a determinat multe cadre să părăsească unitatea. Nu este vorba doar de „plim­băreți“. De la mină au ple­cat muncitori cu experiență, care au ocupat funcții de bază al căror aport la realizarea planului era substanțial. Sin­gurele mijloace întrebuințate pentru întărirea disciplinei au fost, aici, sancțiunile. Numai în acest an, s-au aplicat di­verse sancțiuni la peste 170 de salariați, iar altor 92 li s-a des­făcut, fără prea mare discer­­nămînt, contractul de muncă. Iată cum munca politică de la om la om a fost înlocuită Acum, cînd în toate unită­țile se întreprind acțiuni pen­tru o temeinică organizare a producției și a muncii, pentru ridicarea pe un plan superior a eficienței economice, la uni­tatea de la Fundu Moldovei a­­cest aspect a fost scăpat din vedere. Nu s-a făcut mai ni­mic nici în ceea ce privește dezvoltarea în perspectivă a exploatării. Ședințe, ce e drept, s-au ținut. Dar în cele 18 în­truniri, care au avut loc în decurs de 8 luni, s-au discu­tat tot felul de aspecte, numai ceea ce interesa direct activi­tatea productivă, nu. Structura forței de muncă cunoștea o e­­volu­ție nefavorabilă pentru u­­nitate. Analizarea acestui as­pect, stabilirea măsurilor ne­cesare au fost, de asemenea, scăpate din vedere. . . La in­vestiții există mari restanțe. Nici această latură n-a fost luată în dezbatere. in alte cazuri, deși ședințe s-au ținut, efectul lor nu s-a observat în rezultatele obținu­te. De pildă, situația economi­că­­ financiară a făcut obiec­tul a nu mai puțin de 6 șe­dințe de analiză ale comitetu­lui de direcție. Aparent, rezul­tatele sunt satisfăcătoare, de­oarece, față de cheltuielile pla­­nificate, s-a obținut o econo­mie de 59 lei la 1.000 lei pro­ducție marfă. Aceasta reprezin­tă, însă, aportul exclusiv al atelierului de prestații. Căci la activitatea de extracție chel­tuielile generale au fost depă­șite cu peste 300.000 lei, iar la secția de preparare cu schimburi de la 1,6 la 1,8. Sarcina trasată n-a fost dusă la îndeplinire. Tot așa, n-a e­­xistat preocupare, nici din par­tea comitetului de partid, nici din partea comitetului de di­recție, pentru aplicarea ho­­tărîrilor privind ridicarea gra­dului de mecanizare a lucrări­lor, mărirea vitezelor de înain­tare în galerii și suituri, per­fecționarea metodelor de ex­ploatare. Aceste repetate amî­­nări au consecințe negative a­­supra activității economice. A­­nul acesta, în decurs de 9 luni, planul la lucrările geologice a fost realizat în procent de nu­mai 64 la sută, iar la galerii și suitori vitezele care se rea­lizează sunt mult inferioare sar­­cinilor planificate. Lucrurile se prezintă cu totul necorespun­zător și în ceea ce privește consumurile specifice. Numai la lemnul de mină se Înregis­trează o depășire a consumuri­lor normate cu 538 m.c., ceea ce înseamnă cheltuieli în plus, în valoare de sute de mii de lei. O hotărîre a comitetului fu­ ca metode birocratice, arbitra­re. In timp ce împotriva criticii se ducea o aprigă campanie, conducerea exploatării a do­vedit o accentuată insensibilitate față de reale cerințe ale pro­ducției. Măsurile stabilite în a­­dunările generale ale salariați­lor nu se aplicau cu operati­vitate. Propunerile făcute cu aceleași prilejuri nu erau ana­lizate cu atenție și, se înțe­lege, rămîneau simple notații intr-un proces verbal. Atinge­rea nivelului unor indicatori impunea o susținută preocu­pare pentru creșterea gradului de tehnicitate a unității. Nici acestei laturi nu i s-a acor­dat atenția cuvenită. Nu o dată s-a semnalat, la secția mină, existența unor prelungite pauze în aprovizio­narea locurilor de muncă. Ea lipseau unele materiale, ba­sculele. Alteori, nu existau va­­goneți. Transporturile, atît in subteran, cit și la suprafață, se desfășoară greoi, cu imobiliza­rea vagoneților. Deficiențele generau evidente rămîneri în urmă. Totuși, intervențiile ope­rative, competente au lipsit. Chiar și în ceea ce privește lansarea și prelucrarea planu­lui de producție s-au consta­tat grave lacune. Prin modul în care se făcea lansarea, prac­tic, nici șeful minei, nici maiș­trii, cu atît mai puțin șefii de brigăzi, nu cunoșteau din timp, în mod concret, ce au de realizat. Cadrele tehnice­­ a­­mintim că în exploatare își desfășoară ativitatea 12 inci­144.000 lei. Se pune, pe bună dreptate, întrebarea : ce fel de analize a făcut comitetul de direcție, ce măsuri a între­prins pentru a determina re­ducerea prețului de cost ? Discuțiile s-au purtat la supra­față, nu s-a pătruns în esența lucrurilor, ceea ce le-a con­ferit un pronunțat caracter de formalitate. Productivitatea fizi­că pe exploatare este foarte scăzută, ea fiind influențată negativ de depășirea număru­lui mediu de salariați. Apoi, în totalul salariaților, personalul auxiliar deține o pondere de 40 la sută. Astfel că, în timp ce la nivelul unității numărul mediu este depășit, la locurile de muncă direct productive se constată lipsa unor cadre cali­ficate. De aici rezultă randa­mente mici, mult sub cele pla­nificate, o utilizare irațională a materialelor, la care, cum am mai notat, există mari de­pășiri. Un alt aspect constatat a­­tît în activitatea comitetului de partid, cit și în cea a co­mitetului de direcție, îl consti­tuie încălcarea principiului muncii și conducerii colective. Locul inițiativei creatoare, al exprimării deschise, de către ingineri și tehnicieni, de către muncitori, asupra problemelor majore ale producției, l-a luat conducerea unipersonală. Este o gravă încălcare a discipli­nei de partid și de stat, a că­rei consecință, după cum am mai arătat, s-a reflectat, în final, în rezultatele economice obținute. Oricît ar fi de pre­derean de partid, din ianuarie a­nul acesta, stabilește sarcini precise privind îmbunătățirea tehnologiei de exploatare în abataje, dirijarea geologică și topografică a liniei de front. Aceasta ar fi asigurat, după cum au afirmat comuniștii în adunarea de alegeri, reduce­rea sterilului, creșterea conți­nutului minereului trimis la u­­zina de preparare cu cel puțin 8 la sută. Deși există mari de­ficiențe, comitetul de partid n-a intervenit prompt, n-a în­treprins un control sistematic, pentru a asigura îmbunătăți­rea calității minereului. Comu­niștii din comitetul de direc­ție, de la serviciile de resort n-au fost puși să raporteze asupra modului în care au ac­ționat pentru înfăptuirea sar­cinii stabilite. Lipsurile, în loc să fie înlăturate, s-au menți­nut și accentuat. Ele au deter­minat scăderea continuă a conținutului de metal în mi­nereul original, cauza prin­cipală a restanțelor în rea­lizarea planului. nebi și 26 de tehnicieni maiștri) nu au reușit să cu­și­noască parametrii reali ai ză­­cămîntului. Din această cau­ză, brigăzilor și echipelor le-au fost lansate planuri ne­­fundamentate, ceea ce a fa­vorizat creșterea diluției în u­­nele abataje de la 27 la sută, ci­ fusese planificat, la peste 80 la sută. Gradul de recupe­rare a metalului din zâcămînt este, în cazurile amintite, mai mic de 50 la sută. O situație cu totul anormală. Condițiile de zâcămînt de la Fundu Moldovei sînt difici­le. Sînt frecvente variațiile de conținut și cele tectonice. Comuniștii, în adunarea de a­­legeri, au subliniat că tocmai aceasta impunea asigurarea l­­nei rezerve a liniei de front pen­tru a realiza o dotare cores­punzătoare a conținutului mi­nereului industrial, în funcție de cerințele planului de stat. Acest aspect n-a fost însă ob­servat de către conducerea ex­ploatării. De altfel, trebuie să arătăm că nu s-a ținut sea­ma nici de prevederile stu­diului tehnico - economic. Con­form acestuia, ar fi trebuit să se lucreze în 16 panouri. Cu toate acestea, deși conținutul industrial este inferior celui prevăzut în studiu, în momen­tul de față se lucrează nu­mai în 10 panouri. Altfel spus, nu există creat suficient front de lucru corespunzător cerin­țelor planului de producție, a­­ceasta fiind, de fapt, princi­pala cauză în nerealizarea planului la metal. gătit un cadru, oricîtă expe­riență ar avea, el nu poate stabili întotdeauna soluțiile cele mai eficiente cerute de problemele concrete ale vieții. Este nevoie de consultarea lar­gă a unui mare număr de ca­dre, specialiști și muncitori cu experiență, de o temeinică cu­noaștere­ a realității. Dar a­­cest lucru nu este posibil a­­tunci cînd critica este înăbu­șită, atunci cînd orgoliul per­sonal este pus mai presus de­cit interesele unității. Condu­cerea exploatării, nu numai că n-a manifestat preocupare, dar s-a ferit să promoveze, în conducerea secțiilor și sec­toarelor de bază, cadre tinere, harnice, dornice să se afirme. Comitetul de partid n-a inter­venit prompt, cum ar fi fost nevoie, pentru înlăturarea a­­cestui obstacol din conducerea activității productive. Mai mult, analizînd, în urmă cu cîteva luni, modul în care se ocupă conducerea tehnico - adminis­trativă de realizare a sarcinilor de plan, organul de partid nu a întreprins controale proprii, nu a făcut, asupra problemei în discuție, o largă consulta­re a comuniștilor. S-a rezumat, căci era mai comod, la o pre­zentare tehnicistă a unor as­pecte furnizate de însăși condu­­cerea exploatării, ocolind pro­bleme esențiale ale producței. De altfel, ședința s-a încheiat fără a se fi stabilit măsuri po­litico - organizatorice în vede­rea mobilizării comuniștilor, a tuturor salariaților, la realiza­rea ritmică a planului la toți indicatorii. In activitatea comitetului de direcție, atunci cînd se luau în discuție probleme de ordin tehnic, nu exista unitate de ve­deri. Nu o dată, ședințele co­mitetului de direcție s-au transformat în dispute neprin­cipiale între inginerul șef al exploatării și director. Pînâ la urmă, chiar dacă soluția era mai rea, se adopta, în toate cazurile, părerea directorului. Din discuțiile purtate cu ea­faptul că la unitatea minie­ră de la Fundu Moldovei co­muniștii nu s-au situat la ni­velul sarcinilor care le revin, că n-au reușit să influențeze fa­vorabil activitatea productivă se datorește, așa cum am mai amintit, stilului defectuos de muncă al comitetului de partid, lipsei de preocu­pare pentru desfășurarea unei activități susținute, în decurs de 8 luni, au avut loc numai două plenare de comi­tet. Deși nu lipsite de impor­tanță, problemele supuse dez­baterii nu vizau, cum ar fi fost normal, aspecte majore ale producției, care așteptau o grabnică rezolvare. Ce e drept, în planul de muncă figurau probleme importante, între care amintim analiza îndepli­nirii hotărîrilor comitetului de partid, modul cum se aplică noul sistem de salarizare, ac­tivitatea organizației de tineret pentru întărirea disciplinei de producție etc. Dar plenarele în cadrul cărora urmau, conform planificării, să se dezbată a­­ceste aspecte n-au avut loc. In adunarea de alegeri, comu­niștii au subliniat că, pentru toate acestea, o mare răspun­dere poartă tovarășul Ioan Hu­­moreanu, fostul secretar al co­mitetului de partid. El, în pri­mul rînd, datorită încrederii pe care i-au acordat-o comuniș­tii alegîndu-l în fruntea lor, trebuia să dea dovadă de mai multă preocupare pentru mo­bilizarea celorlalți membri ai comitetului la o activitate co­respunzătoare. Dar din comi­tetul de partid au făcut parte și alți comuniști cu experien­ță, între care Nistor Lucan, Frederich Mera, Corneliu Ur­­sescu, care s-au complăcut in acest climat al inactivității, nu au muncit cu răspundere pen­tru a determina îmbunătățirea muncii de partid și a asigura o In fața minerilor de la Fundu Moldovei stau sarcini majore privind valorificarea a­­tentă, în condiții de eficiență sporită, a ne. Analiza bogățiilor subtera­întreprinsă condus la concluzia că la a­ a­ceastă unitate există condiții reale pentru realizare ritmică a planului, la toți indicatorii. Se impune aplicarea cu ope­rativitate, atît în domeniul muncii politico - educative, cit și în conducerea producției, a unor acțiuni concrete, des­prinse din cerințele reale ale exploatării. Din analizele în­treprinse, din discuțiile fruc­tuoase ale comuniștilor în a­­dunarea generală de alegeri s-au desprins propuneri valo­­roa­se, a căror aplicare trebuie tratată cu toată răspunderea atît de către comitetul de par­tid, cît și de către comitetul de direcție. În întreaga sa activitate, noul comitet de partid, recent a­les, spre a se ridica la ni­velul sarcinilor de răspundere care îi revin, trebuie să aplice cu fermitate principiul muncii și conducerii colective, să ve­gheze ca acest principiu să fie respectat atît la nivelul or­ganizațiilor de bază, cît și de către comitetul de direcție, de către conducerile secțiilor și sectoarelor. Muncii de partid să i se imprime un caracter viu, creator, să fie stimulată inițiativa comuniștilor, a mun­citorilor și cadrelor de specia­litate, exprimării Criticii și autocriticii, deschise a păreri­lor, a observațiilor și propune­rilor să li se creeze un climat favorabil. Acționînd prompt pentru întărirea controlului de partid, acordînd atenție ridi­cării eficienței adunărilor ge­nerale, comitetul de partid tre­buie, în același timp, să con­ducă cu competență munca de întărire a organizațiilor de bază, să vegheze la respecta­rea normelor de promovare a cadrelor, să orienteze acțiuni­le organizațiilor de sindicat și ore tehnice, cu muncitori cu bogate cunoștințe profesionale, a rezultat că acest defectuos stil de muncă s-a reflectat ne­gativ asupra activității secții­lor productive. La intervale scurte de timp se dădeau in­dicații cu totul contrarii celor anterioare. Muncitorii erau de­rutați, nu știau precis ce anu­me­ lucrări au de executat. De aici și rezultate nesatisfăcă­toare, producții mult sub posi­bilități, conducere politică și economi­că competentă. Din păcate, prin modul în care au lucrat, membrii comitetului de partid au lipsit organizațiile de ba­ză de un ajutor și o îndru­mare concrete, eficiente, de care aveau atîta nevoie. Stilul de muncă defectuos al comitetului de partid s-a răs­­frînt și asupra activității orga­nizațiilor de bază. Acestea nu-și îndeplinesc pe deplin ro­lul de conducător politic la lo­cul de muncă. In conducerea unor organizații de bază, dato­rită lipsei de îndrumare, n-au fost aleși, după cum există in­dicația și cum este normal, comuniștii cei mai energici și pricepuți, hotărîți să depună e­­forturi pentru desfășurarea u­­nei activități corespunzătoare. Este cazul organizației de ba­ză atelier - flotație unde, la recomandarea unor membri din comitet, în birou a fost ales Lorent Borza, element nestatornic, care nici nu se afla în evidența organizației de partid. De altfel, la scurtă vreme după alegere, acesta a părăsit unitatea. Pe plan secundar s-a situat și preocuparea pentru întărirea numerică și calitativă a orga­nizațiilor de bază. In unitate există muncitori harnici, frun­tași în producție, cu o cores­punzătoare pregătire politică și profesională. In rîndurile parti­dului s-au primit, pînâ în ulti­ma parte a lunii august, nu­mai 5 tovarăși. In timpul pre­zenței la exploatare a Colecti­vului de activiști, care a con­trolat, îndrumat și ajutat con­cret organizațiile de bază, în rîndurile partidului au fost pri­miți alți 9 muncitori. Este o dovadă că, dacă ar fi existat preocupare, organizația de partid de la această unitate ar fi mult mai puternică­ de tineret spre întărirea conti­nuă a disciplinei în producție, spre îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. In ceea ce privește activita­tea economică, organul de partid va trebui să mobilizeze și să îndrume organizațiile de bază spre a-și exercita drep­tul de control asupra condu­cerilor tehnico - administrative ale secțiilor și sectoarelor de producție, urmărind în mod concret îmbunătățirea calității minereului, obținerea unor randamente superioare, folo­sirea rațională a materialelor, precum și a utilajelor. Nu vor trebui scăpate din vedere as­pecte esențiale, cum sunt în­tărirea rolului maistrului producție, perfecționarea teh­­n­­ologiilor de exploatare, creș­terea randamentelor de ex­tracție la uzina de preparare. Conducerea exploatării, spri­jinită concret de către condu­cerea combinatului minier, are datoria să stabilească, în timpul cel mai scurt, măsuri concrete pentru creșterea li­niei de front active, asigura­rea abatajelor de rezervă, res­pectarea parametrilor tehnici de exploatare, spre a se obți­ne minereu cu un conținut co­respunzător. Se va urmări, de­cadat, realizarea programelor la lucrările geologice și la construcțiile miniere, pentru intensificarea ritmului de des­chidere și pregătire a orizon­turilor programate a intra in producție în anii viitori. Sunt necesare eforturi susți­nute, astfel incit lipsurile con­statate la Exploatarea minie­ră „Fundu Moldovei", atît in domeniul muncii politico-edu­cative, cit și în conducerea producției, să fie înlăturate în cel mai scurt timp, pentru ca activitatea viitoare să con­semneze obținerea unor rezul­tate mult îmbunătățite. Ing. GHEORGHE MANTA de la comisia economică a comitetului județean de partid, NICOLAE GROZA Campanie împotriva criticii și o mare îngăduință față de deficiente Cînd însăși organizarea producției se scapă din vedere... Stil de muncă nesănătos, rezultate nesatisfăcătoare Se impun acțiuni concrete pentru o substanțială îmbunătățire a activității ZORI NOI LA PAGINA 3 Cu­ PRILEJUL sărbătoririi zilei forțelor ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Adunarea cetățenească de la Volovăț Prilejuită de sărbătorirea Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, la Volovăț a avut loc, duminică, o adunare cetățenească de cinstire a me­moriei ostașului Robu L. Mircea, fiu al acestei comune, care și-a jertfit viața la datorie, în încleș­tarea cu forțele dezlănțuite ale naturii din primăvara acestui an, contribuind, alături de alți nu­meroși militari, la salvarea de vieți omenești și importante bu­nuri materiale. La adunare au luat parte membri ai biroului comitetului județean de partid și ai comi­tetului executiv al consiliului popular județean, reprezentanți ai comitetului județean al UTC, Ministerului Forțelor Armate centrului militar județean, ai or­­i­ganelor comunale de partid și de stat, numeroși cetățeni. Intr-un cadru solemn, s-a dat citire Decretelor Consiliului de Stat și Ordinului ministrului For­­țelor Armate, prin care, alături de alți tovarăși de armă căzuți în împrejurările amintite, ser­gentului Robu L. Mircea i se conferă, post mortem, medalia „Virtutea Ostășească" clasa I și gradul de sergent-major, iar u­­nei străzi din orașul Tîrgu Mureș, numele celui omagiat. Tovarășii care au luat cuvîn­­tul la adunare au subliniat că faptele de genul celor rememo­rate sunt o dovadă a eroismului și spiritului de sacrificiu de care sunt capabili ostașii armatei noastre, toți membrii societății noastre socialiste. Utecliști și pionieri din comu­nă au făcut de gardă și au de­pus o coroană și jerbe de flori la mormintul lui Robu S. Mi­rcea. Vedere parțială a modernului edificiu al Institutului pedagogic de 3 ani din Suceava CEA DINȚII UNIVERSITATE ROMÂNEASCĂ — LA no ANI — Tradiția culturală strălucită a Ia­șului este ilustrată de cîteva mo­mente și instituții, de mare im­portanță, intre care: p­rima repre­zentație teatrală în limba româ­nă, Unirea Principatelor, Acade­mia Mihăileană, reviste și grupări literare (Dacia literară, Convor­biri literare, Contemporanul, Viața românească). Acestora li se adaugă cea dinții universita­te a românilor. înființată în 1860, noua instituție academică de învățămînt corespundea necesi­tăților vieții social - economice a acelui timp care, prin oameni lu­minați și inițiative lucide, pre­gătea temelia statului modern român. In același timp, prima univer­sitate românească se dorea un important moment în tradiția în­văță­mântului din principate. Ea era o treaptă nouă în sistemul educației din Moldova, care cu­noscuse, între altele, școala de la Trei Ierarhi și, mai ales, Aca­demia Mihăileană, înființată în 1835, prin strădania cărturarului Gheorghe Asachi. Pe de altă parte, înființarea Universității din Iași reflectă ne­cesitatea reorganizării învăță­­mîntului în a­cea etapă istorică de înnoiri și însuflețirea unor cărturari patrioți pentru presti­giul educației în limba naționa­lă. Datorită strădaniei neobosite a lui Mihail Kogălniceanuu (el a redactat, la 16 octombrie 1860, raportul către domnitor pentru înființarea celui mai înalt insti­tut de învățămînt al vremii) și a unor profesori conștienți de ro­lul unei universități în viața so­cial - culturală a țării, însuși A­­lexandru Ioan Cuza s-a interesat de înființarea universității. Con­cepută în urma diferitelor dez­bateri, proiecte și rapoarte, ca universitate a Moldovei și Țării Românești, noua instituție de instrucție publică prezenta un interes excepțional în viața so­cial - culturală a țării. Evenimentul de „importanță națională" al inaugurării celei dintii universități românești a a­­vut loc, în prezența lui Cuza, la 26 octombrie 1860 , emoționat, Kogălniceanu a citit actul de în­ființare. In ciuda unor greutăți materiale, universitatea a conti­nuat să se dezvolte. Cel dinț­i an universitar înscria in structurai sa date revelatoare : trei facultăți (drept, filozofie, științe), 11 ca­dre didactice (majoritatea la drept) și doar 95 de studenți. Din anul 1879 își desfășoară ac­tivitatea și facultatea de medici­nă. De la an la an, profesori stră­luciți ilustrează catedre la cea mai veche universitate a româ­nilor. In același timp, crește nu­mărul tinerilor dornici de „înaltă învățătură". Profesori și stu­denți sporesc prestigiul universi­tății ieșene, care a dat, in cei 110 ani de existență, cărturari de valoare, intelectuali patrioți, oameni de știință de reputație mondială, scriitori și artiști con­sacrați. Dar, mai ales, „Alma Mi­ter lass­io­rum" a pregătit zeci de generații de specialiști pen­tru economia, știința și cultu­ra românească. La această universitate și-au desfășurat activitatea ca profe­sori mari personalități ale cul­turii românești, mulți dintre ei recunoscuți peste hotare, mem­bri ai unor academii. Mențio­năm doar câțiva: Simion Bărnu­­țiu, Petru Poni, A. D. Xenopol, Titu Maiorescu, Gr. Cobâlcescu, Al. Philippide, Dragomir Hurmu­­zescu, Pa­ul Bujor, Alexandru Myller, O. Mayer, G. Ibrăileanu, Radu Cernătescu, Iorgu Iordan, Ștefan Procopiu, P. Consta­nti­­nescu - lași, G. Călinescu, A. Oțetea, Th. Simenschy. Competența științifică a unor astfel de savanți și profesori a determinat organizarea unor so­­cietăți științifice­, a unor congre­se și reuniuni, precum și largi schimburi cu alte universități ale lumii. O dezvoltare multilaterală a cunoscut Universitatea din Iași în ultimul sfert de veac. Condi­­­țiile materiale și noua orientare învățămîntului superior au permis nu numai organizarea, pe baze noi, a procesului instruc­tiv - educativ, ci și integrarea a­­cestui for de cultură în coordo­natele realităților contemporane. Cursurile, seminariile, activita­tea practică și cercetarea știin­țifică (a studenților și cadrelor didactice) relevă nu numai bu­na pregătire ideologică și de specialitate. Ele subliniază res­ponsabilitatea corpului profeso­ral și a studenților față de ex­celentele condiții de­­ spațiu, biblioteci, cantine, studiu că­mine, cluburi, case, cercuri ști­ințifice, specializări) și angaja­mentul sincer față de poporul pe ca­re îl reprezintă nu numai ca oameni de studiu, ci și ca specialiștii de mîine ai fabrici­lor, minelor, laboratoarelor și sălilor de clasă. Cîteva cifre sînt revelatoare în cel de-al 110-lea an de existen­ță a Universității „Al. I. Cuza” din Iași pentru ceea ce repre­zintă astăzi această venerabilă instituție : 14 facultăți (dintre care 6 la Institutul pedagogic), 666 de cadre didactice și 7.229 de studenți. Profesori și studenți, conștienți de răspunderea lor civică, pre­gătesc, metodic și competent, tehnicienii, cărturarii și artiștii de mîine. In consens cu destinele țării, cea dinții universitate­nească onorează o tradiție, româ­pe care o îmbogățește cu sensuri și perspective noi. Lector univ. ILIE DAN Săptămîna, la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava — „îndrăgiți interpreți de muzi­că ușoară“ — iată tema serii de muzi­ca dedicată tineretului suce­vean în cea de-a doua zi a săp­­tămînii trecute.­­ Miercuri, în sala de lectură, s-a desfășurat o seară de poezie pe tema „Partid, părinte drag“. Duminică, grupul de recitatori ai casei de cultură a susținut un program în cadrul „Dimineții pen­tru cei mici“. Au fost prezentate versuri de Tudor Arghezi, Nina Cassian, Otilia Cazimir și George Lesnea. • Arhitectul Nicolae Porum­­bescu, prodecan la Institutul de arhitectură din Iași, a organizat, sîmbătcă și duminică, împreună cu studenții săi, o lecție practică pe coordonatele splendidei construc­ții sucevene.­­ După încheierea emisiunii te­levizate „Cîntare patriei“, de du­minică seara, în sala mare a ca­sei de cultură a avut loc deschi­derea stagiunii permanente de spectacole din municipiiul și jude­țul nostru. Cu acest prilej, orches­tra Filarmonicii de Stat „Moldo­va“ din Iași, sub bagheta cunos­cutului dirijor Ion Baciu, a susți­nut un concert simfonic inaugu­ral. Iată ce ne­ oferă casa de cultu­ră suceveana în săptămîna în curs : © Azi, în sala de lectură a bi­bliotecii, are loc manifestarea in­titulată „Personalități ale culturii românești“. Profesoara Adina Cio­can vorbește despre Vasile Alec­­sandru.­­ Mîine, la orele 18.00, in sala mică, se desfășoară dezbaterea pe tema „Reducerea staționărilor încărcare — descărcare și utiliza­ra­rea completă a parcului de va­goane — problemă de mare actu­alitate“. Vor participa conducerile unităților C.F.R. și reprezentanți ai beneficiarilor. © Tot mîine, la orele 16,00 20,00, sala mare va găzdui specta­și colul de balet „Cocoțatul de la Notre Dame“, susținut de Opera de Stat din Iași.­­ „P.C.R. — conducătorul po­porului român pe drumul socie­tății socialiste multilateral voitate“ este titlul expunerii de­­pe care o va face, joi, la orele 18,00, în sala mică, lectorul universitar, Dumitru Botnariuc, de la Institu­tul pedagogic de 3 ani din Su­ceava. • Vineri, în cadrul „Cabinetului de consultații pentru femei“, par­ticipantele vor aborda trei teme interesante și de actualitate : „O­rientarea copiilor spre activități la casa pionierilor“, „Copiii și toam­na“ și „Moda de toamnă și de iarnă“. © „O.Z.N-urile, vehicule spația­le nepămîntene ?“ — iată o pro­blemă de larg interes. Celor care doresc să afle răspuns la această întrebare, le recomandăm să par­ticipe sîmbătă, la orele 18.00, în sala mică, la manifestarea pe te­ma de mai sus, pe care casa de cultură o realizează cu concursul directorului Observatorului astro­nomic popular din București, Ion Corvin Sîngeorzan. D. T.

Next