Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)

1971-01-14 / nr. 7174

lui litllu­l >­Pagina tineretului PREGĂTIREA PROFESIONALĂ— oglindită in calitatea produselor la Fabrica de mobilă din Ră­dăuți, planul pe anul 1970 la producția globală a fost reali­zat în totalitate și chiar depă­șit (producția globală — 101,5 la sută), obținîndu-se o produc­tivitate a muncii apreciabilă, de 103,1 la sută. Aprecieri pozitive se pot fa­ce și cu privire la calitatea produselor. Pentru aceasta ple­dează, în primul rînd, numărul mare de contracte pe care fa­brica le are cu diferiți bene­ficiari interni și externi. Realizările obținute pot puse, în mare parte, și pe sea­fi­ma eforturilor tinerilor din­ fa­brică. Pentru că aici lucrează 400 de uteciști, iar dintre aceș­tia, 120 s-au evidențiat lună de lună în întrecerea socialistă, îndeplinind și depășind norme­le stabilite. Tinerii au efectuat și unele studii vizînd creșterea eficienței economice. Căutările lor pentru identificarea și va­lorificarea unor rezerve inter­ne și eforturile depuse de ei în acest sens nu au rămas fără rezultat. Inginerii Ferenc Sma­­șenco, Nicolae Vicol, tehnicie­nii Olimpia Crețu, Leontina Po­­pescu, Vasile Venturiac au realizat 4 studii. Aplicate în producție, acestea au adus eco­nomii de circa 230.000 lei. Pen­tru îmbunătățirea calității o­­perațiilor, precum și pentru realizarea de economii de ma­noperă și masă lemnoasă, a fost modificat fluxul tehnolo­gic al unui întreg sector. S-a urmărit, de asemenea, să se asigure o ambalare mai bună a mobilei, o lăcuire mai atentă a pieselor din componența gar­niturilor. Care este, însă, contribuția organizației U.T.C. din fabrică la pregătirea și perfecționarea profesională a tinerilor munci­tori? Cum se oglindește aceas­tă preocupare în randamentul activității productive a masei de tineri din întreprindere? Interesîndu-ne de aceste as­pecte, aflăm că la cursurile de calificare a muncitorilor au participat mulți tineri. Ei au fost determinați să acorde o mare atenție pregătirii profe­sionale și ajutați să-și însușeas­că temeinic cunoștințele ceru­te de fiecare meserie. La mobi­lizarea lor și-a adus contribu­ția și gazeta „Tineretul și pro­ducția“. Păcat că, o lungă pe­rioadă de timp, aceasta a fost dată uitării. Vina o poartă Gheorghe Băhneanu, fost res­ps­ponsabil cu munca profesiona­lă în comitetul U.T.C., care s-a ocupat insuficient de coordo­narea și organizarea acțiunilor menite să vină în sprijinul pre­gătirii profesionale a tinerilor. (Fapt pentru care nu a mai fost reales în comitetul U.T.C.), în planul­ de activități era înscris un concurs pe această temă, în cele din urmă, concursul nu s-a mai organizat. S-a desfă­șurat, în schimb, „Olimpiada tîmplarului", dar, nefiind an­trenați să participe toți tinerii, ea n-a avut eficiența dorită. Lipsa unei preocupări susți­nute din partea organizației U.T.C. pentru un nivel profe­sional corespunzător al tineri­lor uteciști se reflectă și în nu­mărul de rebuturi date de mun­citori ca Gheorghe Rusu, Vasi­le Dabîca, Radu Burlea, cau­zate atît de neatenția cu care lucrează, cit și de lacunele în cunoașterea profesiunii. Unii tineri își fac mereu autocritică pentru calitatea slabă a opera­țiilor pe care le execută, dar continuă să fie tributari cali­tății. Cu toate că rebuturile gene­rate de indisciplină și, mai ales, de insuficienta pregătire pro­fesională a unor tineri munci­tori constituie o realitate cu­noscută de întregul colectiv, organizația U.T.C. întîrzie cu măsurile politico - educative care se impun pentru preveni­rea și înlăturarea lor. O evi­dență clară a rebuturilor și a celor care se fac vinovați de ele, la fel ca și statornicirea practicii de a explica tine­rilor, pe bază de calcule e­­conomice, ce înseamnă pentru întreprindere lucrul de proastă calitate, ar avea, cu siguranță, un mare rol mobilizator: în loc să se folosească forme variate de dezvoltare a răspunderii în muncă, la fabrica de mobilă e­­xistă chiar tendința de a as­cunde lipsurile și de a conside­ra că „nu e politic" (?!) să se facă cunoscute calculele exac­te privind consecințele rebu­turilor. După cîte am aflat, un asemenea punct de vedere au tocmai unii factori de răs­­s­pundere din fabrică, care sunt obligați, prin natura funcțiilor, să nu tolereze indisciplina și superficialitatea. Calitatea produselor este ori­­cînd și oriunde o oglindă a conștiinței, responsabilității pregătirii profesionale a oame­și­nilor. De acest lucru trebuie să țină seamă și organizația U.T.C. de la Fabrica de mobilă din Rădăuți. Ea este datoare ca prin acțiuni variate și instructive să țină mereu treaz interesul ti­nerilor pentru ridicarea nivelu­lui de cunoștințe profesionale, să răspîndească experiența ce­lor cu rezultate bune în mun­că și să nu piardă nici un mo­ment din vedere faptul că pres­tigiul fabricii, al întregului co­lectiv este strîns legat de ca­litatea produselor, de felul cum reușește și înțelege să-și facă datoria fiecare muncitor. NATALIA CIOCAN DIN VACANȚĂ Elevii Liceului „Dragoș Vo­dă“ din Cîmpulung au pri­­mit, în vacanța de iarnă, vi­zita unor colegi din județul Iași, astfel că multe dintre acțiunile clubului liceului au fost organizate în comun cu cele ale taberei ieșenilor. Au avut loc audiții muzi­cale, vizionări de filme, seri distractive și seri de dans, precum și diverse concursuri, convorbiri etice etc. Dintre acestea din urmă distingem convorbirea pe tema „Creș­tinismul și esența sa de cla­să“, desfășurată pe baza u­­nui referat prezentat de prof. Dumitru Niță, precum și concursul gen „Cine știe răspunde" cu tema „Tineri comuniști eroi“, organizat și condus de elevii Fodoreanu Aurel și Văleanu Sofica. DESPRE FRUMUSEȚEA PROFESIILOR Conștienți de faptul că timpul rămas pînă la înche­ierea anului școlar va zbura pe negîndite, elevii clasei a XII-a de la Liceul din Vi­­covu de Sus se pregătesc cu deosebită seriozitate, atît pentru examenul de baca­laureat, cit și pentru cel de admitere în diferite facultăți. Spre a pătrunde cu­ mai bine în frumusețea meseri­ilor alese, de curînd, cu a­­jutorul tovarășei profesoare ZORI NOI PAGINA 3 I \ 1 ' I­t­s ........ » Munca voluntar - pa­­­­triotică, devenită tradi­­­­c­ție pentru tinerii din 311- j­u­dețul Suceava, a antre- 1 gr 1­nat și masa de uteciști \ g / din orașul Rădăuți. în a- ț = 1­cest sens, comitetul ora- 1 s­ã­șenesc al U.T.C. a ini­­­­țiat numeroase acțiuni.­­ Fiecare dintre ele a­­­­ fost un bun prilej de r­­ educare a tineretului în ,­­ spiritul dragostei pentru­­­­ munca fizică, al respectu­­­­­­lui față de aceasta, sol­­i­­­dîndu-se, totodată, cu importante realizări ma­­­­teriale. In anul care s-a­­­­ încheiat, tinerii au a­­chiziționat peste 3.200­­ tone de deșeuri metalice,­­ au împădurit 15 hectare Í­­ ț de teren, iar în campa­­nia agricolă de toamnă T­­ ei au recoltat o canti­­­­tate de 1.200 tone de­­ cartofi. I Uzina de reparații auto este una dintre întreprin­derile sucevene unde lu­crează un mare număr de tineri. In fotografie : aspecte din munca la conveerul de montaj din cadrul secției motoare, în mijlocul mun­citorilor, tînărul maistru Hie Moldovan Foto: D. VINTILA iscutam, nu de mult, cu Gheorghe Văraru, se cre­de la tarul comitetului U.T.C. șantierul Suceava al I.S.C.M., delegat la apropiatul Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Referindu-se la con­secințele îmbunătățirii structu­rii organizatorice a organiza­ției U.T.C. din cadrul șantieru­lui, interlocutorul nostru ne-a oferit cîteva argumente prin care a ținut să scoată în evi­dență un fapt deosebit de îm­bucurător, anume acela că, de o bună perioadă de timp, în viața uteciștilor constructori s-a statornicit un suflu nou, ca­racterizat de un plus de entu­ziasm, responsabilitate și dra­goste față de muncă. •— Pe vremea cînd uteciștii de pe șantier erau constituiți într-o singură organizație, ne relata Gheorghe Văraru, se în­­tîmpinau numeroase dificultăți privind asigurarea participării lor corespunzătoare la viața de organizație. Intrucît­ șantierul se întindea, ca și în prezent, pe o mare rază de activitate, avînd puncte de lucru și în alte localități din județ, era, prac­tic, imposibil ca organizația U.T.C. să se ocupe îndeaproa­pe de activizarea și educarea tuturor membrilor ei. în fața acestei situații nu aveam altă soluție decît crearea organiza­țiilor U.T.C. pe loturi, astfel ca centrul de greutate al muncii cu tineretul să se deplaseze a­­colo unde se desfășoară mun­ca productivă, unde pulsul vie­ții este mai puternic. Cu aju­torul comitetului de partid și al comitetului municipal U.T.C. s-a găsit rezolvarea ce­al rută de viață și acestei proble­me. împărțirea uteciștilor în trei organizații de bază a per­mis ținerea unei evidențe mai clare a membrilor U.T.C. și, ceea ce este și mai important, planificarea și organizarea mai judicioasă a muncii cu tinere­tul. Potențialul organizatoric a crescut îndeosebi datorită fap­tului că, prin constituirea or­ganizațiilor U.T.C. pe loturi, s-a lărgit și activul U.T.C. cu ti­neri legați direct de munca și viața constructorilor. — Cum dovediți că munca cu tinerii constructori a căpă­tat noi valențe ? — Prin rezultatele obținută, întocmindu-și programe proprii de activitate și preocupîndu-se de îndeplinirea lor, fiecare or­ganizație își aduce o mai ma­re contribuție la mobilizarea tinerilor la îndeplinirea sarci­nilor de plan, la desfășurarea muncii politico - educative, la folosirea mai rațională a ma­șinilor și agregatelor, gospodă­rirea materialelor, reducerea cheltuielilor de producție. Dez­baterile pe diferite teme din adunările generale, întîlnirile organizate cu conducătorii pro­ceselor de producție, opinia de masă creată împotriva celor indisciplinați au avut o influ­ență deosebită asupra muncii și comportării tinerilor de pe șan­tiere, tot mai mulți fiind aceia care acum se situează în rîndul evidențiaților. Reducerea ter­menului de execuție a unor o­­biective este și un rezultat al felului în care uteciștii și, du­pă exemplul lor, ceilalți tineri înțeleg să-și facă datoria la lo­cul lor de muncă. Tinerii care au lucrat la secția de hîrtie guma­tă a C.C.H., bunăoară, muncind cu multă însuflețire, în echipe cu plata în acord global, au un mare merit în scurtarea, cu aproape jumătate, a timpului prevăzut pentru darea în folo­sință a acestui obiectiv. Demne de apreciat sunt și eforturile ti­nerilor care au contribuit la darea în funcțiune a noii capa­cități de producție de la Fabri­ca de tricotaje din Suceava și a Complexului de creștere și îngrășare a porcilor de la Ve­­rești. — Spre ce direcții vă în­dreptați atenția în noul an ? — După cum se știe, colec­tivul de muncă al șantierului nostru continuă lucrările la Fa­brica de P.A.L. Fălticeni, Fabri­ca de spirt din Rădăuți, com­plexul alimentar de la Șcheia, întreprinderea mecanică din Suceava și la alte obiective de mare importanță economică, in atenția comitetului U.T.C. și a birourilor organizațiilor U.T.C. stă acum grija pentru ca pre­zenta tinerilor în viața fiecă­rui lot să fie cît mai activă. De aceea, ne străduim să dez­voltăm experiența acumulată, să înfăptuim cu mai multă o­­perativitate propunerile valo­roase și programul de activități, să întărim disciplina tinerilor și răspunderea lor pentru cali­tatea lucrărilor și gospodări­rea materialelor. Prin toate for­mele și metodele pe care le folosim urmărim să sporim a­­portul organizațiilor U.T.C. la realizarea planului de investi­ții, la formarea unor colective de constructori bine sudate la fiecare punct de lucru. Interviu realizat de D. PREPELIȚA Suflu nou în viata uteciștilor de pe șantier CURIER PENTRU ELEVI COWIMI PE DETAȘAMENTE îmbinarea caracterului dis­tractiv al manifestărilor cu cel de verificare sau com­pletare a cunoștințelor, pre­ocupă tot mai frecvent con­ducerile detașamentelor pio­nierești de la Școala ge­nerală nr. 2 din Gura Humorului. De aceea, fo­r­­ma de activitate cel mai des abordată în ultima vre­me este concursul gen „cine știe cîștigă“, axat pe teme diverse și organizat în ma­niere care variază în func­ție de specificul vîrstei par­ticipanților. Așa, spre exemplu, în de­tașamentul clasei a Vl-a , a avut loc un concurs cu în­trebări din lectura recoman­dată, denumit „Mult e dulce și frumoasă" ; în detașamentul clasei a VII-a B — un concurs după modelul „Ocolul țării la 8 luni“, vizînd probleme de geografie, literatură ro­mână și matematică ; iar în detașamentul clasei a VII-a D s-a organizat con­cursul cu tema „Vă cu­noașteți județul ?“ Urmînd exemplul colegilor mai mari, pionierii din cla­sa a IV-a­­ au organizat un concurs pe care l-au in­titulat „Recunoașteți opera, autorul și personajele ?". Spre a-l face cu­ mal atrac­tiv, ei au prezentat întrebă­rile sub forme variate și in­genioase : ghicitori, recitări, dramatizări, prezentarea u­­nor discuri imprimate cu poezii etc. Cîștigătorii tuturor acestor concursuri au primit premii în cărți. (De la prof. M. CATARGIU) Elena Tipa, ei i-au invitat în mijlocul lor pe tovarășii Adrian Chira, medic uman, Felicia Pitic, farmacist, și Octavian Cubleșanu, medic veterinar. S-au pus diferite întrebări, la care invitații au Școlarii din clasa noas­tră­­ a lll-a C, de la Școa­la generală nr. 1 din Su­ceava - au vizitat, recent, fabrica de tricotaje „Zim­brul". Ajunși acolo, o tovarășă ingineră ne-a condus, expli­­cîndu-ne cu multă bunăvoin­răspuns cu multă bunăvoin­ță, înfățișînd frumuseți ale profesiei pe care o practică. Intîlnirea a fost deosebit de plăcută și interesantă. (De la eleva SMEUCA MARIANA) ță procesul de producție. La primul etaj, am intrat în sec­ția de bobinat și tricotat. Ne-au impresionat mult ma­șinile cu ajutorul cărora muncitoarele depănau ața pe niște mosoare și tricotați. Am fost, apoi, în secția de imprimat, unde am văzut ÎN VIZITA SA „ZIMBRUL“ cum apar diferite modele pe material­ul tricotat. Ultima secție pe care am vizitat-o a fost cea de con­fecții. Aici lucrul se desfă­șoară în bandă. Fiecare muncitoare îndeplinește cîte o sarcină : unele împăturesc, altele croiesc, altele lucrea­ză la mașina de cusut. Pen­tru ca obiectele confecțio­nate să iasă frumoase și po­trivite cu talia celor care le vor purta, am aflat că este necesar ca fiecare muncitoa­re să-și cunoască foarte bi­ne meseria. Această vizită a făcut ca, atît eu, cît și alte colege, să dorim ca, peste ani, cînd vom munci și noi, să lucrăm la astfel de mașini. (De la eleva TELETIN DANIELA) Bine dotate și reamena­jate, spre a răspunde imperativ­elor modernizării învățămîn­­tului, cele patru laboratoare ale Liceului „Nicu Gane" din Fălticeni oferă elevilor con­diții optime de studiu. In fotografie , elevi ai clasei a Xl-a, la o lecție în la­boratorul de fizică Foto : I. MÎNDRESCU » O PREZENTĂ ÎN PLINĂ AFIRMARE Pe coordonatele care-1 defi­nesc personalitatea și cimen­tează tradițiile valoroase ale centrului universitar sucevean, se înscrie și publicația studen­țească „Studium", organ al Consiliului U.R.S. din Institu­tul pedagogic de trei ani. De mai bine de un an, re­vista este prezentă, cu obiș­nuitele reînnoiri lunare, în mijlocul celor ce studiază cu pasiune în biblioteci și săli de lectură, dezbat cu spirit de răspundere, în seminarii, pro­bleme ale diferitelor științe, își verifică cu emoție cunoștin­țele dobîndite, în focul exame­nelor ; cu alte cuvinte, în mij­locul acelora care astăzi sînt studenți pe băncile institutului și se pregătesc cu perseveren­ță ca să devină, mîine, cadre didactice care vor trebui să participe activ la progresul in­­vățămîntului în­ țara noastră. Revista a împlinit în bună măsură ceea ce și-a propus să fie și să realizeze atunci cînd s-au înfiripat primele gînduri despre rostul ei în viața colectivului studențesc. In răstimpul care a trecut de la apariția primului număr, în noiembrie 1969, și pînă în prezent, „Studium" a schițat unele contururi ale universu­lui spiritual studențesc, a fă­cut cunoscute gînduri, preo­cupări și căutări destinate au­­toperfecționării vieții studen­țești din institut, creării unei atmosfere de studiu care să unească eforturile studen­ților suceveni cu efortul gene­ral al poporului în vederea e­­dificării socialismului în pa­tria noastră. Colectivul redacțional, for­mat în majoritate din studenți, a beneficiat de competența și experiența unor cadre didacti­ce din institut, încît energia, receptivitatea și romantismul tineresc au primit accente ma­jore. Spațiul tipografic de care beneficiază se împarte între rubrici ca : „Tribuna educa­ției", „Masa rotundă a revis­tei", „Cronica științifică", „Că­limara cu acid", „Interpretări lirice" etc. Ele oferă posibili­tatea colaboratorilor să abor­deze forme diversificate de ex­primare și permit atragerea CADRAI­m mi unui mare număr de studenți la redactarea publicației. Astfel, „Studium" devine tot mai mult un forum studențesc, o tribună a experienței valo­roase și sentimentelor nobile. Freamătul, împlinirile și nea­junsurile vieții studențești co­tidiene s-au regăsit nu numai în articole ca : „Bobocii în fața primei lor sesiuni de exa­mene", „Pregătirea lecției de probă", „Căminul — casa stu­dentului" etc., ci și în articole scrise cu „acid" nediluat, cum ar fi : „Bunul simț", „Minuni­le", „Sf. Sinuie cel Nou" și al­tele. Omagierea unor evenimente cardinale din viața poporului nostru — la care s-a simțit din plin contribuția cadrelor di­dactice din institut, publi­carea în paginile revistei a ce­lor mai valoroase comunicări științifice expuse de studen­ții noștri la prima sesiune de comunicări științifice, organi­zată de institut în primăvara anului trecut, precum și la se­siunea pe țară a cercurilor ști­ințifice studențești, sunt, de a­­semenea, concretizări ale sar­cinilor majore pe care și le-a asumat conducerea revistei. La acestea trebuie adăugată și contribuția meritorie a pu­blicației studențești la desco­perirea și încurajarea unor tinere talente. Prezentarea, chiar și suma­ră, a ceea ce reprezintă revis­ta „Studium” pentru studen­ții institutului nostru învede­rează limpede necesitatea pre­zenței ei, ca și necesitatea sporirii continue a exigențe­lor față de conținutul și forma ei de prezentare. Prețuirea de care se bucură în rîndurile ti­neretului obligă la îmbogățirea și împrospătarea permanentă a artei sale tematice, încît și pe mai departe să facă dova­da maturității și competenței. Am vedea în revista „Stu­dium", în viitor, și o tribună prin care să se promoveze, cu îndrăzneala caracteristică ti­nereții, noul, în toate compar­timentele vieții studențești , să se stigmatizeze — cu a­­ceeași sinceră îndrăzneală — atitudini și tendințe învechite. Va deveni, în felul acesta, și mai studențească, studenții re­­găsindu-se și mai mult în pa­ginile ei. Cum, de asemenea, cred că ar trebui să nu lip­sească din numerele ei vii­toare numele, mai multe, ale celor mai talentați și capabili studenți din anii I. Și, în sfîrșit, ar fi de dorit — nu numai ca un omagiu adus Almei Mater Sucevensis, dar și ca o îndatorire morală față de Suceava socialistă, cu adunci rezonanțe istorice și spirituale — ca autorii și co­laboratorii acestei publicații studențești să reflecte, prin prisma sensibilității lor artis­tice, și aspecte ale vieții eco­nomice și culturale din muni­cipiul și județul Suceava. Asist. univ. M. IURESCU

Next