Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)
1971-01-14 / nr. 7174
lui litllul >Pagina tineretului PREGĂTIREA PROFESIONALĂ— oglindită in calitatea produselor la Fabrica de mobilă din Rădăuți, planul pe anul 1970 la producția globală a fost realizat în totalitate și chiar depășit (producția globală — 101,5 la sută), obținîndu-se o productivitate a muncii apreciabilă, de 103,1 la sută. Aprecieri pozitive se pot face și cu privire la calitatea produselor. Pentru aceasta pledează, în primul rînd, numărul mare de contracte pe care fabrica le are cu diferiți beneficiari interni și externi. Realizările obținute pot puse, în mare parte, și pe seafima eforturilor tinerilor din fabrică. Pentru că aici lucrează 400 de uteciști, iar dintre aceștia, 120 s-au evidențiat lună de lună în întrecerea socialistă, îndeplinind și depășind normele stabilite. Tinerii au efectuat și unele studii vizînd creșterea eficienței economice. Căutările lor pentru identificarea și valorificarea unor rezerve interne și eforturile depuse de ei în acest sens nu au rămas fără rezultat. Inginerii Ferenc Smașenco, Nicolae Vicol, tehnicienii Olimpia Crețu, Leontina Popescu, Vasile Venturiac au realizat 4 studii. Aplicate în producție, acestea au adus economii de circa 230.000 lei. Pentru îmbunătățirea calității operațiilor, precum și pentru realizarea de economii de manoperă și masă lemnoasă, a fost modificat fluxul tehnologic al unui întreg sector. S-a urmărit, de asemenea, să se asigure o ambalare mai bună a mobilei, o lăcuire mai atentă a pieselor din componența garniturilor. Care este, însă, contribuția organizației U.T.C. din fabrică la pregătirea și perfecționarea profesională a tinerilor muncitori? Cum se oglindește această preocupare în randamentul activității productive a masei de tineri din întreprindere? Interesîndu-ne de aceste aspecte, aflăm că la cursurile de calificare a muncitorilor au participat mulți tineri. Ei au fost determinați să acorde o mare atenție pregătirii profesionale și ajutați să-și însușească temeinic cunoștințele cerute de fiecare meserie. La mobilizarea lor și-a adus contribuția și gazeta „Tineretul și producția“. Păcat că, o lungă perioadă de timp, aceasta a fost dată uitării. Vina o poartă Gheorghe Băhneanu, fost respsponsabil cu munca profesională în comitetul U.T.C., care s-a ocupat insuficient de coordonarea și organizarea acțiunilor menite să vină în sprijinul pregătirii profesionale a tinerilor. (Fapt pentru care nu a mai fost reales în comitetul U.T.C.), în planul de activități era înscris un concurs pe această temă, în cele din urmă, concursul nu s-a mai organizat. S-a desfășurat, în schimb, „Olimpiada tîmplarului", dar, nefiind antrenați să participe toți tinerii, ea n-a avut eficiența dorită. Lipsa unei preocupări susținute din partea organizației U.T.C. pentru un nivel profesional corespunzător al tinerilor uteciști se reflectă și în numărul de rebuturi date de muncitori ca Gheorghe Rusu, Vasile Dabîca, Radu Burlea, cauzate atît de neatenția cu care lucrează, cit și de lacunele în cunoașterea profesiunii. Unii tineri își fac mereu autocritică pentru calitatea slabă a operațiilor pe care le execută, dar continuă să fie tributari calității. Cu toate că rebuturile generate de indisciplină și, mai ales, de insuficienta pregătire profesională a unor tineri muncitori constituie o realitate cunoscută de întregul colectiv, organizația U.T.C. întîrzie cu măsurile politico - educative care se impun pentru prevenirea și înlăturarea lor. O evidență clară a rebuturilor și a celor care se fac vinovați de ele, la fel ca și statornicirea practicii de a explica tinerilor, pe bază de calcule economice, ce înseamnă pentru întreprindere lucrul de proastă calitate, ar avea, cu siguranță, un mare rol mobilizator: în loc să se folosească forme variate de dezvoltare a răspunderii în muncă, la fabrica de mobilă există chiar tendința de a ascunde lipsurile și de a considera că „nu e politic" (?!) să se facă cunoscute calculele exacte privind consecințele rebuturilor. După cîte am aflat, un asemenea punct de vedere au tocmai unii factori de răsspundere din fabrică, care sunt obligați, prin natura funcțiilor, să nu tolereze indisciplina și superficialitatea. Calitatea produselor este oricînd și oriunde o oglindă a conștiinței, responsabilității pregătirii profesionale a oameșinilor. De acest lucru trebuie să țină seamă și organizația U.T.C. de la Fabrica de mobilă din Rădăuți. Ea este datoare ca prin acțiuni variate și instructive să țină mereu treaz interesul tinerilor pentru ridicarea nivelului de cunoștințe profesionale, să răspîndească experiența celor cu rezultate bune în muncă și să nu piardă nici un moment din vedere faptul că prestigiul fabricii, al întregului colectiv este strîns legat de calitatea produselor, de felul cum reușește și înțelege să-și facă datoria fiecare muncitor. NATALIA CIOCAN DIN VACANȚĂ Elevii Liceului „Dragoș Vodă“ din Cîmpulung au primit, în vacanța de iarnă, vizita unor colegi din județul Iași, astfel că multe dintre acțiunile clubului liceului au fost organizate în comun cu cele ale taberei ieșenilor. Au avut loc audiții muzicale, vizionări de filme, seri distractive și seri de dans, precum și diverse concursuri, convorbiri etice etc. Dintre acestea din urmă distingem convorbirea pe tema „Creștinismul și esența sa de clasă“, desfășurată pe baza unui referat prezentat de prof. Dumitru Niță, precum și concursul gen „Cine știe răspunde" cu tema „Tineri comuniști eroi“, organizat și condus de elevii Fodoreanu Aurel și Văleanu Sofica. DESPRE FRUMUSEȚEA PROFESIILOR Conștienți de faptul că timpul rămas pînă la încheierea anului școlar va zbura pe negîndite, elevii clasei a XII-a de la Liceul din Vicovu de Sus se pregătesc cu deosebită seriozitate, atît pentru examenul de bacalaureat, cit și pentru cel de admitere în diferite facultăți. Spre a pătrunde cu mai bine în frumusețea meseriilor alese, de curînd, cu ajutorul tovarășei profesoare ZORI NOI PAGINA 3 I \ 1 ' Its ........ » Munca voluntar - patriotică, devenită tradicție pentru tinerii din 311- județul Suceava, a antre- 1 gr 1nat și masa de uteciști \ g / din orașul Rădăuți. în a- ț = 1cest sens, comitetul ora- 1 sãșenesc al U.T.C. a inițiat numeroase acțiuni. Fiecare dintre ele a fost un bun prilej de r educare a tineretului în , spiritul dragostei pentru munca fizică, al respectului față de aceasta, solidîndu-se, totodată, cu importante realizări materiale. In anul care s-a încheiat, tinerii au achiziționat peste 3.200 tone de deșeuri metalice, au împădurit 15 hectare Í ț de teren, iar în campania agricolă de toamnă T ei au recoltat o cantitate de 1.200 tone de cartofi. I Uzina de reparații auto este una dintre întreprinderile sucevene unde lucrează un mare număr de tineri. In fotografie : aspecte din munca la conveerul de montaj din cadrul secției motoare, în mijlocul muncitorilor, tînărul maistru Hie Moldovan Foto: D. VINTILA iscutam, nu de mult, cu Gheorghe Văraru, se crede la tarul comitetului U.T.C. șantierul Suceava al I.S.C.M., delegat la apropiatul Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Referindu-se la consecințele îmbunătățirii structurii organizatorice a organizației U.T.C. din cadrul șantierului, interlocutorul nostru ne-a oferit cîteva argumente prin care a ținut să scoată în evidență un fapt deosebit de îmbucurător, anume acela că, de o bună perioadă de timp, în viața uteciștilor constructori s-a statornicit un suflu nou, caracterizat de un plus de entuziasm, responsabilitate și dragoste față de muncă. •— Pe vremea cînd uteciștii de pe șantier erau constituiți într-o singură organizație, ne relata Gheorghe Văraru, se întîmpinau numeroase dificultăți privind asigurarea participării lor corespunzătoare la viața de organizație. Intrucît șantierul se întindea, ca și în prezent, pe o mare rază de activitate, avînd puncte de lucru și în alte localități din județ, era, practic, imposibil ca organizația U.T.C. să se ocupe îndeaproape de activizarea și educarea tuturor membrilor ei. în fața acestei situații nu aveam altă soluție decît crearea organizațiilor U.T.C. pe loturi, astfel ca centrul de greutate al muncii cu tineretul să se deplaseze acolo unde se desfășoară munca productivă, unde pulsul vieții este mai puternic. Cu ajutorul comitetului de partid și al comitetului municipal U.T.C. s-a găsit rezolvarea ceal rută de viață și acestei probleme. împărțirea uteciștilor în trei organizații de bază a permis ținerea unei evidențe mai clare a membrilor U.T.C. și, ceea ce este și mai important, planificarea și organizarea mai judicioasă a muncii cu tineretul. Potențialul organizatoric a crescut îndeosebi datorită faptului că, prin constituirea organizațiilor U.T.C. pe loturi, s-a lărgit și activul U.T.C. cu tineri legați direct de munca și viața constructorilor. — Cum dovediți că munca cu tinerii constructori a căpătat noi valențe ? — Prin rezultatele obținută, întocmindu-și programe proprii de activitate și preocupîndu-se de îndeplinirea lor, fiecare organizație își aduce o mai mare contribuție la mobilizarea tinerilor la îndeplinirea sarcinilor de plan, la desfășurarea muncii politico - educative, la folosirea mai rațională a mașinilor și agregatelor, gospodărirea materialelor, reducerea cheltuielilor de producție. Dezbaterile pe diferite teme din adunările generale, întîlnirile organizate cu conducătorii proceselor de producție, opinia de masă creată împotriva celor indisciplinați au avut o influență deosebită asupra muncii și comportării tinerilor de pe șantiere, tot mai mulți fiind aceia care acum se situează în rîndul evidențiaților. Reducerea termenului de execuție a unor obiective este și un rezultat al felului în care uteciștii și, după exemplul lor, ceilalți tineri înțeleg să-și facă datoria la locul lor de muncă. Tinerii care au lucrat la secția de hîrtie gumată a C.C.H., bunăoară, muncind cu multă însuflețire, în echipe cu plata în acord global, au un mare merit în scurtarea, cu aproape jumătate, a timpului prevăzut pentru darea în folosință a acestui obiectiv. Demne de apreciat sunt și eforturile tinerilor care au contribuit la darea în funcțiune a noii capacități de producție de la Fabrica de tricotaje din Suceava și a Complexului de creștere și îngrășare a porcilor de la Verești. — Spre ce direcții vă îndreptați atenția în noul an ? — După cum se știe, colectivul de muncă al șantierului nostru continuă lucrările la Fabrica de P.A.L. Fălticeni, Fabrica de spirt din Rădăuți, complexul alimentar de la Șcheia, întreprinderea mecanică din Suceava și la alte obiective de mare importanță economică, in atenția comitetului U.T.C. și a birourilor organizațiilor U.T.C. stă acum grija pentru ca prezenta tinerilor în viața fiecărui lot să fie cît mai activă. De aceea, ne străduim să dezvoltăm experiența acumulată, să înfăptuim cu mai multă operativitate propunerile valoroase și programul de activități, să întărim disciplina tinerilor și răspunderea lor pentru calitatea lucrărilor și gospodărirea materialelor. Prin toate formele și metodele pe care le folosim urmărim să sporim aportul organizațiilor U.T.C. la realizarea planului de investiții, la formarea unor colective de constructori bine sudate la fiecare punct de lucru. Interviu realizat de D. PREPELIȚA Suflu nou în viata uteciștilor de pe șantier CURIER PENTRU ELEVI COWIMI PE DETAȘAMENTE îmbinarea caracterului distractiv al manifestărilor cu cel de verificare sau completare a cunoștințelor, preocupă tot mai frecvent conducerile detașamentelor pionierești de la Școala generală nr. 2 din Gura Humorului. De aceea, forma de activitate cel mai des abordată în ultima vreme este concursul gen „cine știe cîștigă“, axat pe teme diverse și organizat în maniere care variază în funcție de specificul vîrstei participanților. Așa, spre exemplu, în detașamentul clasei a Vl-a , a avut loc un concurs cu întrebări din lectura recomandată, denumit „Mult e dulce și frumoasă" ; în detașamentul clasei a VII-a B — un concurs după modelul „Ocolul țării la 8 luni“, vizînd probleme de geografie, literatură română și matematică ; iar în detașamentul clasei a VII-a D s-a organizat concursul cu tema „Vă cunoașteți județul ?“ Urmînd exemplul colegilor mai mari, pionierii din clasa a IV-a au organizat un concurs pe care l-au intitulat „Recunoașteți opera, autorul și personajele ?". Spre a-l face cu mal atractiv, ei au prezentat întrebările sub forme variate și ingenioase : ghicitori, recitări, dramatizări, prezentarea unor discuri imprimate cu poezii etc. Cîștigătorii tuturor acestor concursuri au primit premii în cărți. (De la prof. M. CATARGIU) Elena Tipa, ei i-au invitat în mijlocul lor pe tovarășii Adrian Chira, medic uman, Felicia Pitic, farmacist, și Octavian Cubleșanu, medic veterinar. S-au pus diferite întrebări, la care invitații au Școlarii din clasa noastră a lll-a C, de la Școala generală nr. 1 din Suceava - au vizitat, recent, fabrica de tricotaje „Zimbrul". Ajunși acolo, o tovarășă ingineră ne-a condus, explicîndu-ne cu multă bunăvoinrăspuns cu multă bunăvoință, înfățișînd frumuseți ale profesiei pe care o practică. Intîlnirea a fost deosebit de plăcută și interesantă. (De la eleva SMEUCA MARIANA) ță procesul de producție. La primul etaj, am intrat în secția de bobinat și tricotat. Ne-au impresionat mult mașinile cu ajutorul cărora muncitoarele depănau ața pe niște mosoare și tricotați. Am fost, apoi, în secția de imprimat, unde am văzut ÎN VIZITA SA „ZIMBRUL“ cum apar diferite modele pe materialul tricotat. Ultima secție pe care am vizitat-o a fost cea de confecții. Aici lucrul se desfășoară în bandă. Fiecare muncitoare îndeplinește cîte o sarcină : unele împăturesc, altele croiesc, altele lucrează la mașina de cusut. Pentru ca obiectele confecționate să iasă frumoase și potrivite cu talia celor care le vor purta, am aflat că este necesar ca fiecare muncitoare să-și cunoască foarte bine meseria. Această vizită a făcut ca, atît eu, cît și alte colege, să dorim ca, peste ani, cînd vom munci și noi, să lucrăm la astfel de mașini. (De la eleva TELETIN DANIELA) Bine dotate și reamenajate, spre a răspunde imperativelor modernizării învățămîntului, cele patru laboratoare ale Liceului „Nicu Gane" din Fălticeni oferă elevilor condiții optime de studiu. In fotografie , elevi ai clasei a Xl-a, la o lecție în laboratorul de fizică Foto : I. MÎNDRESCU » O PREZENTĂ ÎN PLINĂ AFIRMARE Pe coordonatele care-1 definesc personalitatea și cimentează tradițiile valoroase ale centrului universitar sucevean, se înscrie și publicația studențească „Studium", organ al Consiliului U.R.S. din Institutul pedagogic de trei ani. De mai bine de un an, revista este prezentă, cu obișnuitele reînnoiri lunare, în mijlocul celor ce studiază cu pasiune în biblioteci și săli de lectură, dezbat cu spirit de răspundere, în seminarii, probleme ale diferitelor științe, își verifică cu emoție cunoștințele dobîndite, în focul examenelor ; cu alte cuvinte, în mijlocul acelora care astăzi sînt studenți pe băncile institutului și se pregătesc cu perseverență ca să devină, mîine, cadre didactice care vor trebui să participe activ la progresul invățămîntului în țara noastră. Revista a împlinit în bună măsură ceea ce și-a propus să fie și să realizeze atunci cînd s-au înfiripat primele gînduri despre rostul ei în viața colectivului studențesc. In răstimpul care a trecut de la apariția primului număr, în noiembrie 1969, și pînă în prezent, „Studium" a schițat unele contururi ale universului spiritual studențesc, a făcut cunoscute gînduri, preocupări și căutări destinate autoperfecționării vieții studențești din institut, creării unei atmosfere de studiu care să unească eforturile studenților suceveni cu efortul general al poporului în vederea edificării socialismului în patria noastră. Colectivul redacțional, format în majoritate din studenți, a beneficiat de competența și experiența unor cadre didactice din institut, încît energia, receptivitatea și romantismul tineresc au primit accente majore. Spațiul tipografic de care beneficiază se împarte între rubrici ca : „Tribuna educației", „Masa rotundă a revistei", „Cronica științifică", „Călimara cu acid", „Interpretări lirice" etc. Ele oferă posibilitatea colaboratorilor să abordeze forme diversificate de exprimare și permit atragerea CADRAIm mi unui mare număr de studenți la redactarea publicației. Astfel, „Studium" devine tot mai mult un forum studențesc, o tribună a experienței valoroase și sentimentelor nobile. Freamătul, împlinirile și neajunsurile vieții studențești cotidiene s-au regăsit nu numai în articole ca : „Bobocii în fața primei lor sesiuni de examene", „Pregătirea lecției de probă", „Căminul — casa studentului" etc., ci și în articole scrise cu „acid" nediluat, cum ar fi : „Bunul simț", „Minunile", „Sf. Sinuie cel Nou" și altele. Omagierea unor evenimente cardinale din viața poporului nostru — la care s-a simțit din plin contribuția cadrelor didactice din institut, publicarea în paginile revistei a celor mai valoroase comunicări științifice expuse de studenții noștri la prima sesiune de comunicări științifice, organizată de institut în primăvara anului trecut, precum și la sesiunea pe țară a cercurilor științifice studențești, sunt, de asemenea, concretizări ale sarcinilor majore pe care și le-a asumat conducerea revistei. La acestea trebuie adăugată și contribuția meritorie a publicației studențești la descoperirea și încurajarea unor tinere talente. Prezentarea, chiar și sumară, a ceea ce reprezintă revista „Studium” pentru studenții institutului nostru învederează limpede necesitatea prezenței ei, ca și necesitatea sporirii continue a exigențelor față de conținutul și forma ei de prezentare. Prețuirea de care se bucură în rîndurile tineretului obligă la îmbogățirea și împrospătarea permanentă a artei sale tematice, încît și pe mai departe să facă dovada maturității și competenței. Am vedea în revista „Studium", în viitor, și o tribună prin care să se promoveze, cu îndrăzneala caracteristică tinereții, noul, în toate compartimentele vieții studențești , să se stigmatizeze — cu aceeași sinceră îndrăzneală — atitudini și tendințe învechite. Va deveni, în felul acesta, și mai studențească, studenții regăsindu-se și mai mult în paginile ei. Cum, de asemenea, cred că ar trebui să nu lipsească din numerele ei viitoare numele, mai multe, ale celor mai talentați și capabili studenți din anii I. Și, în sfîrșit, ar fi de dorit — nu numai ca un omagiu adus Almei Mater Sucevensis, dar și ca o îndatorire morală față de Suceava socialistă, cu adunci rezonanțe istorice și spirituale — ca autorii și colaboratorii acestei publicații studențești să reflecte, prin prisma sensibilității lor artistice, și aspecte ale vieții economice și culturale din municipiul și județul Suceava. Asist. univ. M. IURESCU