Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)

1971-01-16 / nr. 7176

Construcția de stat REZOLVAREA PROPUNERILOR CETĂȚENILOR­­PERMANENT IN centrul atenției noastre Campania electorală, care a premers alegerilor de deputați pentru actuala legislatură, marcat o efervescentă activita­a­te politică și organizatorică de masă, dezbătîndu-se, cu prile­jul întîlnirilor dintre candida­ții Frontului Unității Socialiste și alegători, cele mai diverse probleme ale vieții economice, social - culturale și gospodă­rești. După cum se știe, amplul dialog cetățenesc a dus la cris­talizarea și formularea de pro­puneri vizînd edificarea socia­listă a orașelor și comunelor. O bogată gamă de probleme a fost abordată și în comuna Straja. S-au formulat, atunci, valoroase propuneri pe care, imediat după constituirea sa, consiliul popular, prin comite­tul executiv, le-a sintetizat, studiind posibilitățile de înfăp­tuire a fiecăreia, în centrul preocupărilor con­siliului popular comunal pen­tru traducerea în viață a pro­punerilor a stat și stă valori­ficarea pe scară cît mai largă a potențialului uman și mate­rial local, mobilizarea la ac­țiuni a tuturor formelor orga­nizatorice de legătură cu ma­sele. Acum, după o bună peri­oadă de timp care s-a scurs de la alegerile de deputați, putem spune că, în interesul oameni­lor muncii din comună și cu sprijinul lor, au fost deja în­făptuite atît cele mai multe, cit și cele mai principale propu­neri. Să ne referim la cîteva e­­xemple din domeniul edilitar­­gospodăresc. Se știe că numai în anul 1970 am lucrat, îndeo­sebi în cadrul întrecerii patrio­tice, la construirea de diguri pe o distanță de 550 metri și la consolidări de maluri pe încă 250 m. liniari. Documentația pe care o aveam pentru 1.000 m.l. dig indica o cheltuială de 1,8 milioane lei. Dar, ceea ce am construit pînă acum nu ne-a costat decit 73.000 lei — sumă constituită pe plan local — va­loarea muncii patriotice pres­tate la strîns bolovani, umplu­tură de piatră, transporturi de materiale etc. depășind suma de 120.000 lei. O acțiune de mare amploare, care situează comuna noastră printre fruntașe, a constat în extinderea rețelelor electrice pe încă 17 km., din care jumă­tate nu fuseseră planificate. Cu încă 1,5 km. rețea pe care mai trebuie să o construim, vom crea posibilitatea ca ab­solut fiecare casă din comună să aibă condiții pentru introdu­cerea luminii electrice. Consi­liul popular a făcut și în acest sens totul pentru valorificarea resurselor locale. Astfel, în a­­fară de ajutorul dat echipelor de constructori, de pe islazul comunal am valorificat lemn pentru aproximativ 1.000 de stîlpi. Curățirea anuală a pășunilor, împrejmuirea lotului zootehnic și a localului căminului cultu­ral, întreținerea drumurilor sînt alte cîteva lucrări execu­tate în scopul înfăptuirii pro­punerilor din domeniul gospo­dăresc și care, de asemenea, au solicitat contribuția efectivă a cetățenilor, interes din par­tea organelor locale. Continuînd șirul exemplelor, nu putem să nu amintim de una dintre cele mai importante realizări din comună — noul local al școlii generale, cu 12 săli de clasă și două labora­toare, pentru care am fost aju­tați atît prin dotații din fondul central, cît și cu un împrumut rambursabil. Preocuparea noas­tră este ca în fiecare an să ne achităm de datoriile în contul împrumutului, pe baza încasă­rii la timp a sumelor din con­tribuția voluntară votată de cetățeni. Cînd vorbim despre înfăptu­irea propunerilor, trebuie să a­­vem în vedere faptul că ele sunt rodul gîndirii creatoare a maselor, al interesului pe care acestea îl manifestă pentru viața și activitatea locală — parte integrantă a vieții și ac­tivității pe planuri mai largi. Pornind de la aceste conside­rente majore, comitetul execu­tiv al consiliului popular n-a pregetat să ceară sprijinul de la foruri competente, asistenta tehnică necesară la diferite lu­crări, sfatul și contribuția lo­cuitorilor. Problemele de re­zolvat le-am inclus de fiecare dată în planurile de muncă tri­mestriale, le-am dezbătut în sesiuni și ședințe de comitet executiv, au fost oferite spre studiu și control comisiilor per­manente, iar despre mersul lu­crărilor, despre ceea ce mai a­­vem de făcut am informat ma­sa de cetățeni fie în adunări populare, fie în discuțiile depu­taților cu alegătorii din cir­cumscripții. Amintim toate a­­cestea pentru a arăta că pe cît de important este să res­pecți voința colectivă, pe atît de multă preocupare trebuie să o manifești în scopul sluji­rii ei. Relevînd cele de mai sus, nu însemnează că în acest do­meniu am terminat cu ceea ce avem de făcut. Sunt în eviden­ța noastră și alte propuneri im­portante care încă nu și-au gă­sit rezolvarea. Dacă în dome­niul comerțului și valorificări­lor s-au aprobat unele înlesniri privind cumpărarea de mărfuri cu plata în rate, au fost înfi­ințate ateliere de prestații etc., n-am reușit încă să achi­ziționăm o basculă pentru cîn­­tărirea de către producători a animalelor înainte de plecare la baza pentru preluări. De a­­semenea, majoritatea unităților comerciale de desfacere ale cooperativei de consum conti­nuă să funcționeze în localuri improprii. Ar fi necesare înfi­ințarea unei vărării (pe terito­riul comunei a existat cîndva una), extinderea sălii de aștep­tare a stației C.F.R., unele îm­bunătățiri în domeniul condi­țiilor materiale ale asistenței medico - sanitare, respectarea termenelor și clauzelor con­tractuale în domeniul valorifi­cărilor etc., tinînd seama de faptul că acestea decurg tot din propunerile la care ne refe­rim. Desigur, pe plan comunal a­­vem resurse materiale (îndeo­sebi lemn, produse de balastie­ră, fonduri bănești) și sprijin din partea cetățenilor, dar va trebui să continuăm — și ne-am propus aceasta — cu demersurile la instituții și uni­tăți de resort, de care depinde aprobarea și realizarea unor noi obiective vizate prin pro­punerile făcute. Paralel, vom acorda atenția cuvenită pro­punerilor ce ne vin pe par­curs, întrucît experiența a do­vedit că acestea sînt strîns le­gate de cele care au constituit obiectul preocupărilor noastre. GH. PLEȘCA, președinte, T. POPESCU, secretar Consiliul popular al comunei Straja Vedere din Fundu Moldovei ÎN LUMEA ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII • UN GRUP de cercetători, condus de prof. dr. docent Ion Adameșteanu, de la Facultatea de medicină veteri­nară a Institutului agronomic „Dr. Petru Groza" din Cluj, a demonstrat ca excesul de sare din furaje poate provoca grave intoxicații la animale, simptomele clinice fiind asemănătoare cu ale bolilor infecto - contagioase. Astfel, pentru prima dată în medicina veterinară, se stabilește cu exactitate doza mortală de sare și sînt redate, științific, semnalmentele bolii. Astăzi, cînd creșterea animalelor se face cu diferite reziduuri industriale, în spe­cial de pește, bogate în sare, obser­vațiile­­ științifice amintite capătă o deosebită importanță practică. • UN COLECTIV de cercetători ai Institutului „Petru Poni" din Iași a realizat sinteza primului adeziv româ­nesc — „Aderom" — pentru înlocuirea cusăturii la confecții. Experimen­tat cu succes la Combinatul de confecții și tricotaje București, a­­dezivul a dovedit calități care-l situ­ează la nivelul celor mai bune pro­duse similare din străinătate, față de care însă are un preț de cost mai mic. In cursul acestui an, institutul ieșean va realiza prima tonă de „Aderom", urmînd a se trece la producerea lui pe scară Industrială. • IN UNIUNEA SOVIETICA a fost construită și dată în exploatare o sta­ție fotoelectrica cu aplicații practice. Deși puterea generatorului este de nu­mai 0,5 kW, importanța tehnică a sta­ției constă în aceea că prin ea se ob­ține, pentru prima oară, pe Pămînt, energie electrică cu ajutorul luminii solare în condiții cu totul deosebite de cele din Cosmos. • O COMUNICARE făcută la cea de-a doua conferință anuală de știin­ță selenară, care a avut loc recent la Mountain View, California, conchide câ Luna nu are un miez cald similar cu cel al Pâmîntului. Această con­cluzie a fost expusă de dr. Charles Sonett, de la centrul de cercetări AMES, în fața a 500 de specialiști din toată lumea. Ea se bazează pe înregistrările fă­cute de două magnetometre, unul de­pus pe Lună de cosmonauții misiunii „Apollo - 11", iar celălalt amplasat pe satelitul „Explorer - 35", care se rotește în jurul Lunii. Unul pe nume Vasile D. Strugaru, vizitiu la Spita­lul din Fîntînele, trimite la miliție o scrisoare prin care arată că a fost victima ui­nei tîlhării. Călătorea — zi­ce — cu căruța pe timpul nopții și, la un moment dat, dintr-o mașină cu fa­rurile stinse, coboară 3 in­divizi necunoscuți, îl atacă și îi iau butelia de aragaz pe care o preschimbase la Suceava. Se fac cercetări și se dovedește cu totul altce­va. El, „victima", a oprit lingă stogul cu nutreț pro­prietate­a C.A.P. Salcea și și-a încărcat căruța cu fin. Intr-o mașină, aflată mai în urmă, călătorea președin­tele C.A.P. și­ un brigadier. Aceștia au coborît, s-au re­comandat, au vrut să-l iden­tifice pe cel cu mină lun­gă și, văzînd că nu-i chip, au luat butelia și i-au spus să se prezinte la postul de miliție pentru a și-o ridica. Ați văzut ce mai „victi­mă"?!... Intîmplarea ne-a amintit de altele reieșite din cores­pondența redacției. Sosirea „poștei" înseamnă pentru primitorul redacțional de­clanșarea unor firești pre­ocupări. Știi că după rîn­­durile acestea e chipul unui om din cine știe ce colț în­depărtat de sat. Faptele re­latate pe hîrtie sînt cerceta­te cu grijă. De multe ori, descoperi adevărate „bețe în roatele" bunului mers al tre­burilor obștei. Cei în drept iau măsuri pe loc și aruncă „penele" pe mormanul uscă­turilor. Asta înseamnă că s-a mai înlăturat un hop și gla­sul „opiniei publice" s-a au­zit la timp. Așa e, de obicei, dar... că mai e un dar al naibii de cenușiu. Face unul o tălbăraie că ți se ridică părul perie. Scrie acolo despre vreun vecin, de te apucă groaza. Ca să se cerceteze jalba e pusă în mișcare o adevăra­tă companie de salariați. Treburi importante sînt lăsa­te de o parte, pentru că hîrtia asta prea strigă lu­cruri teribile. După zile în­tregi de trudă, constați că gogonata afirmație n-a fost decât o bășică plutitoare, pe o baltă stătută de nămol. Jălbarul ce să zică?­­Ridică din umeri: „așa... a crezut el că stau lucrurile"... Uneori, el, calomniatorul, are boala anonimatului. Ba chiar cu explicația: „că, să știți, eu n-am semnal ca să n-am bucluc cu al lui..O fi omul fricos din fire, îți spui, păi ce, te pui cu zgripțuroiul ăla de vecin ! Și pornești cu sufletul la gură să cauți „iarba de leac" a dreptății ofilită prin cine știe ce nărav al zîzaniei. Numai bine afli un... „stuh de cu­cută anonimă". Stoarce bine tulpina mustind de răutate și vezi că pică venin. Apro­pieri hîrtia imaculată și vezi că grafia, dată omului spre a-și transcrie radiația lumi­noasă a creierului, cu el, o­­trava ranchiunului, a fost întinată. Afli că cel calom­niat e un om pașnic, gospo­dar vrednic, uneori chiar sămînță vitală pentru tere­nul fertil al bunelor legă­turi dintre oameni. Un ano­nim dintre ăștia îl reclamă pe Gh. P., supraveghetor de suprafață la Exploatarea mi­nieră Leșu Ursului. Il acuză de cele mai fanteziste abu­zuri și vicii. Cercetările a­­mănunțite duc la concluzia că cel reclamat este un om cu moralitatea integră, de-o cinste ireproșabilă, ba mai mult, unul dintre acei oa­meni care „și-ar da și căma­șa de pe el" pentru binele tovarășului său de muncă. Alții iau coala albă drept un petic de oarecare cîrpă, cu care își au­tă „hambîru­­rile" lor cocoșești. Scrie unor organe, care au menirea de a se ocupa de ștești, te miri ce treburi de­neînsem­nate pricini de zîzanie, ce nu merită să treacă dincolo de curtea orătăniilor. Ara­tă că „al lui cutare" i-a lo­vit lui cîinele, într-un mo­ment de năduf. Vedeți dv. bine, dulăul sau fie el chiar javră, schelălăie mai puțin dacă se ocupă „cineva de la județ­ de el!... Altuia i-a dis­părut o găină. (Apropo de scrisoarea lui Vasile Todosi al lui Victor, din Pîrtești de Jos). Păi de ce să cunoască paguba numai șeful de post al miliției locale ? Trebuie să se știe și la municipiu ! Des­pre scandaluri sau loviri, ce să mai discutăm, ecoul lor se aude pînă aici, că-ți spar­ge timpanele, și așa de răs­tălmăcite sunt anunțate fap­tele, că-ți întorc pe dos toa­tă logica. Cam așa proce­dează o petentă din Horodni­­cu de Sus, care semnează .J Slăniță Albă". Așa-i de as­cuns ceea ce vrea să expri­me, încît poți să pui prin soa­re că nimeni n-ar fi fost în stare să descuie tîlcul. Cu un caz de bunăvoință, bă­nuim că e vorba de vreo le­gătură sentimentală de oca­zie, care n-a viețuit nici cît musca pe-o pălărie. Eu zic una și bună. Strin­gem­ și înregistrăm și aceste hirtii caligrafiate cu venin Le cercetăm pentru că mai presus de unele năravuri o­­menești stă încrederea in oameni. Dar, cumplit haz va fi cînd nepoții și strănepoții acestor autori de gogonate vor avea curiozitatea să răs­colească prin arhivele noas­tre sau ale altor instituții urmele moșilor și strămoși­lor lor I... VICTOR MICU MICROFOILETON cum să scrie cc› RESURSELE MATERIALE ȘI UMANE (Urmare din pagina I­­turi auto, cu 13 autovehicule. Desigur, procedîndu-se în a­­cest fel, resursele materiale și umane de care dispune coope­rativa din Bosanci vor fi mai judicios puse în valoare, asi­­gurîndu-se creșterea produc­ției și veniturilor unității, spre continua întărire a puterii ei e­­conomice și spre satisfacția cooperatorilor. După ce s-au dezbătut pe larg problemele de pe ordinea de zi și s-au adoptat hotărîri corespunzătoare, în încheierea adunării generale a luat cuvîn­­tul tovarășul Nicolae Morariu, prim - vicepreședinte al comi­tetului executiv al consiliului popular județean, care, refe­­rindu-se la hărnicia bosînceni­­lor, la bunele rezultate obținu­te de ei, cu toate greutățile im­puse de natură în ultimii ani și, în special, în 1970, ca și la contribuția deosebită adusă la formarea fondului central de produse agricole, i-a felicitat în numele biroului Comitetului județean de partid și al comi­tetului executiv al Consiliului popular județean și le-a urat noi succese în activitatea vii­toare. Apreciind chibzuință cu care s-a procedat la organiza­rea muncii în noul an, la apli­carea în practică a măsurilor preconizate de partid și de stat pentru îmbunătățirea organi­zării, planificării și conduce­rii agriculturii, vorbitorul a arătat că rămîne să se acțione­ze cu promptitudine pentru ca noile formațiuni de muncă să intre de îndată în atribuțiile lor, să se întocmească un ju­dicios plan de producție și fi­nanciar, menit să mobilizeze cooperatorii la valorificarea în condiții superioare a fondu­lui funciar, a tuturor rezerve­lor de sporire a producției a­­gricole. Tovarășul Nicolae Morariu s-a referit, în încheiere, la sar­cinile imediate din agricultură, la necesitatea de a se lucra in­tens la transportul îngrășămin­telor naturale pe cîmp, pentru asigurarea unor condiții bune producției din acest an. Tot­odată, consiliul de conducere, cadrele tehnice, comitetul de partid din C. A. P., organele comunale de partid și de stat din Bosanci au înda­torirea de a proceda fel incit toți cooperatorii ast­să cunoască bine sensul noilor forme de organizare și retribu­ire a muncii, conținutul măsu­rilor privind îmbunătățirea or­ganizării, planificării și condu­cerii agriculturii, al hotărîrilor Consiliului de Miniștri și or­ganelor agricole centrale, pen­tru transpunerea acestora în practică. FERTILIZAREA CU ÎNGRĂȘĂMINTE NATURALE Datorită multiplelor avantaje pe care le oferă folosirea la fertilizarea solului, în măsură cît mai mare a gunoiului de grajd, cît și a posibilităților mai mari de transport existente iarna, numeroase unități agricole cooperatiste, profitind de drumul bun de sanie, au scos în cîmp, pînă nu de mult, în special pe tarlalele unde se vor cultiva legume și cartofi, peste 77.000 tone. Cantitățile cele mai mari, care depășesc chiar 50 la sută din planul de fertilizare cu îngrășăminte na­turale, le-au realizat cooperativele agricole Grămești, Ho­­rodnicu de Jos, Manolea, Reuseni, Fîntîna Mare, Adînca­­ta, Verești, Bălcăuți și multe altele. Din păcate, sînt și unități — ca, de pildă, Volovăț, Mă­­riței și Drăgușeni — care n-au început această importantă ac­țiune, iar altele, cum sînt Dumbrăveni, Plopeni, Sim­nnicea, Ia­­cobești, Probota, Valea Moldovei, au transportat cantități mici. O ZI LA STROEȘTI Multilaterală și complexă, viața satului nostru contemporan ți se dez­vâluie ca un cîmp larg de acțiune, în care strădaniile pentru rezolvarea pro­blemelor curente, specifice sezonului, se îmbină cu acțiunile care au în ve­dere perspectiva. Acum se întocmesc planuri, sînt concretizate măsuri care să ducă la o eficiență sporită a ac­tivității economice, edilitar - gospoda­rești și social - culturale, pentru a răspunde cerințelor de ridicare conti­nuă a nivelului de trai material și spiritual al oamenilor. Aspecte ale u­nei asemenea activități au fost con­semnate de unul dintre redactorii zia­rului nostru, prezent, în ziua de 14 ianuarie, la Stroești. • Orele 7,30 dimineața. Spre cîmp au luat drumul primele din cele 30 de atelaje care transportă îngroșamintele naturale. Pentru a­­ceasta sunt folosite și cele 4 auto­­remorci ale secției de mecanizare, vădind preocuparea consiliului de conducere al C.A.P. pentru fertili­zarea solului. De altfel, întreaga acțiune se desfășoară sub directa îndrumare a președintelui unității, Dumitru Vâleanu, de la care a­­flam ca s-au și transportat la cîmp peste 700 de tone gunoi de grajd. • La Vîlcele, pe tarlalele des­tinate culturii de sfeclă, tractoris­tul­ Vasile Sasu a pornit la îm­­prǎștierea îngrășămintelor chimi­ce, ajutat de brigadierul Ion Rî­­pan și cooperatorii Gheorghe Hos­­ticiuc și Gheorghe Rîpan. In­teresat îndeaproape de reu­șita acestei acțiuni, inginerul șef Dumitru Poleacu ne preciza că este perioada optimă pentru ad­ministrarea acestor îngrășăminte, fiind fertilizate pînă acum peste 300 de hectare. • La secția de mecanizare e evidentă strădania tractoriștilor de a se încadra în termenul optim de revizie și reparații. Consemnăm un prim bilanț, înfățișat de mecanicul Vasile Simeria: s-a terminat repa­ratul tuturor plugurilor, grapelor stelate, semănătorilor și la 7 trac­toare. • Orele 9,00. In cancelaria șco­lii îl găsim pe profesorul Radu Rusu, secretarul comitetului comu­nal de partid, între altele, tocmai definitivase un plan privind activi­tatea practică a elevilor. Am re­ținut din acesta o idee interesan­tă. E vorba de înființarea fermei didactice care să asigure condițiile pentru buna desfășurare a aces­tei activități. In deplin acord cu consiliul de conducere al coope­rativei agricole, va fi repartizată copiilor o suprafață de 4 hectare teren, unde se vor cultiva cartofi. Incredințînd micilor fermieri­­,flu­xul producției" se vor reedita, în mic, preocupările părinților lor. • Orele 10,00. Aproape 100 de țărani cooperatori sunt prezenți în sala clubului căminului cultural. Un bun prilej de a afla, prin in­termediul televizorului, noutăți privind agrotehnica culturii carto­fului. Lecția expusă de specialiști, întregită de imagini grafice, de­monstrează practic eficiența măsu­rilor legate de efectuarea mecani­zată a lucrărilor, pregătirea și in­­groșarea solului, plantatul și în­treținerea acestei culturi, necesita­tea folosirii celor mai valoroase soiuri. Păcat că vizionarea s-a fă­cut într-o sală rece. • Orele 11.00. Convorbire cu primarul comunei, Vichentie Truș­­can. „Am rezolvat o problemă care ne preocupă încă din luna septem­brie a anului trecut. A sosit, în sfîrșit, o echipă de electricieni de la Suceava, cu care am încheiat o minute pentru extinderea rețelei electrice în comună, pe încă 3,5 km. Avem asigurate, în acest scop, fonduri din contribuție voluntară de peste 300.000 lei și, tot cu spri­jinul cetățenilor, am transportat 230 de stîlpi*". • La aceeași oră, a sosit mari­na poștei aducînd ziarul local și corespondența. Discuția avută cu tovarășul R. Racoviță, dirigintele oficiului poștal, ne-a edificat asu­pra greutăților ce se întimpina în difuzarea presei. Și aceasta dato­rită faptului că o parte din ziare (presa centrală) e lăsată la ba­riera C.F.R., de unde trebuie să o ridice factorul, și nu de la oficiu. Din această cauză, ziarele ajung cu întîrziere în satele mai înde­părtate. • Orele 11,30. Abia întors de la Zaharești dintr-o acțiune cu carac­ter profilactic, tînarul medic Mir­­cea Așuencei continuă șirul con­sultațiilor care se ridică, în medie, la 15 — 20 pe zi. Totul decurge normal, vădind încrederea ce i-o poartă cetățenii, deși se află de curînd în mijlocul lor. • Ora 12.00. Moment festiv la Școala generală din Zaharești. Detașamentul de pionieri al clasei a lIl-a își sporește rîndurile prin primirea a încă 5 purtători ai cra­vatei roșii. Intre aceștia, doi frați gemeni pe care îi deosebim cu greu : Ionică și Vasilică Băețan, pentru care evenimentul coincide cu împlinirea vîrstei de 9 ani. • Orele 15.00, în sala căminu­lui cultural din Zaharești are loc, în prezența tovarășului Gheorghe Grămadă, președintele cooperati­vei agricole, o consfătuire de lu­cru. Sînt analizate activitatea bri­găzii a ll­-a de cîmp pe anul care s-a încheiat și planul de pro­ducție pe acest an. Prilej de dez­batere rodnică pentru o și mai te­a­trele 15,30. Continuă să lu­creze din plin, în apropierea sec­torului zootehnic, o batoză care treieră trifoiul pentru sămînță. Din spusele președintelui aflăm că a­­ceasta acțiune e intimată datori­tă lipsei unei batoze corespunză­toare la I.M.A. Ilișești, aceea cu care se treieră acum fiind adusă de la I.M.A. Salcea. 9 Orele 16,00. Magazinul de produse industriale de la centrul comunei se află în inventar. Discu­tăm, totuși, cu gestionarul Vasile Crainiciuc, care ne relevă unele deficiențe în aprovizionare. Le constatăm și noi. La sectorul de încălțăminte pentru femei există doar două perechi în­călțăminte de sezon și acestea cu număr mic. Lipsesc multonul, pro­dus mult solicitat, ca și o serie de produse metalo - chimice. Nu-i de mirare că, în anul trecut, pla­nul de desfacere al magazinului nu a fost îndeplinit. E oglindită, în aceasta, ne preciza primarul comunei, și slaba activitate a merceologului Dumitru Cîrțu. • Orele 18,00. La căminul cul­tural din Stroești, seara e rezer­vată activității de club. Aproape 50 de tineri își încearcă șansele în disputarea unor partide de șah, întreceri la tenis de masă, iau parte la audițiile muzicale organi­zate de comitetul comunal al U.T.C. C.A.P. Stroești. Transportul la cîmp al îngrășămintelor na­turale Școala generală din Zaharești. Gemenii Ionică și Vasilică Băețan au devenit pionieri Deși, încă de la mij­locul lunii decembrie a anului trecut, canti­tățile de fin achizițio­nate de U.J.C.C. din zona de munte și re­partizate unor unități cooperatiste ar fi tre­buit ridicate, condu­cerile C.A.P. benefi­ciare, dar în special cele din Șerbănești, Probata, Calafindești, Todiirești și altele, nu au acționat de loc pentru transportarea furajului la sectoarele zootehnice. — Hei­­ voi, de co­lo... Duceți-vă la fur­nizori și ridicați-vă hrana, că noi avem alte treburi. . .

Next