Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)
1971-01-16 / nr. 7176
Construcția de stat REZOLVAREA PROPUNERILOR CETĂȚENILORPERMANENT IN centrul atenției noastre Campania electorală, care a premers alegerilor de deputați pentru actuala legislatură, marcat o efervescentă activitaate politică și organizatorică de masă, dezbătîndu-se, cu prilejul întîlnirilor dintre candidații Frontului Unității Socialiste și alegători, cele mai diverse probleme ale vieții economice, social - culturale și gospodărești. După cum se știe, amplul dialog cetățenesc a dus la cristalizarea și formularea de propuneri vizînd edificarea socialistă a orașelor și comunelor. O bogată gamă de probleme a fost abordată și în comuna Straja. S-au formulat, atunci, valoroase propuneri pe care, imediat după constituirea sa, consiliul popular, prin comitetul executiv, le-a sintetizat, studiind posibilitățile de înfăptuire a fiecăreia, în centrul preocupărilor consiliului popular comunal pentru traducerea în viață a propunerilor a stat și stă valorificarea pe scară cît mai largă a potențialului uman și material local, mobilizarea la acțiuni a tuturor formelor organizatorice de legătură cu masele. Acum, după o bună perioadă de timp care s-a scurs de la alegerile de deputați, putem spune că, în interesul oamenilor muncii din comună și cu sprijinul lor, au fost deja înfăptuite atît cele mai multe, cit și cele mai principale propuneri. Să ne referim la cîteva exemple din domeniul edilitargospodăresc. Se știe că numai în anul 1970 am lucrat, îndeosebi în cadrul întrecerii patriotice, la construirea de diguri pe o distanță de 550 metri și la consolidări de maluri pe încă 250 m. liniari. Documentația pe care o aveam pentru 1.000 m.l. dig indica o cheltuială de 1,8 milioane lei. Dar, ceea ce am construit pînă acum nu ne-a costat decit 73.000 lei — sumă constituită pe plan local — valoarea muncii patriotice prestate la strîns bolovani, umplutură de piatră, transporturi de materiale etc. depășind suma de 120.000 lei. O acțiune de mare amploare, care situează comuna noastră printre fruntașe, a constat în extinderea rețelelor electrice pe încă 17 km., din care jumătate nu fuseseră planificate. Cu încă 1,5 km. rețea pe care mai trebuie să o construim, vom crea posibilitatea ca absolut fiecare casă din comună să aibă condiții pentru introducerea luminii electrice. Consiliul popular a făcut și în acest sens totul pentru valorificarea resurselor locale. Astfel, în afară de ajutorul dat echipelor de constructori, de pe islazul comunal am valorificat lemn pentru aproximativ 1.000 de stîlpi. Curățirea anuală a pășunilor, împrejmuirea lotului zootehnic și a localului căminului cultural, întreținerea drumurilor sînt alte cîteva lucrări executate în scopul înfăptuirii propunerilor din domeniul gospodăresc și care, de asemenea, au solicitat contribuția efectivă a cetățenilor, interes din partea organelor locale. Continuînd șirul exemplelor, nu putem să nu amintim de una dintre cele mai importante realizări din comună — noul local al școlii generale, cu 12 săli de clasă și două laboratoare, pentru care am fost ajutați atît prin dotații din fondul central, cît și cu un împrumut rambursabil. Preocuparea noastră este ca în fiecare an să ne achităm de datoriile în contul împrumutului, pe baza încasării la timp a sumelor din contribuția voluntară votată de cetățeni. Cînd vorbim despre înfăptuirea propunerilor, trebuie să avem în vedere faptul că ele sunt rodul gîndirii creatoare a maselor, al interesului pe care acestea îl manifestă pentru viața și activitatea locală — parte integrantă a vieții și activității pe planuri mai largi. Pornind de la aceste considerente majore, comitetul executiv al consiliului popular n-a pregetat să ceară sprijinul de la foruri competente, asistenta tehnică necesară la diferite lucrări, sfatul și contribuția locuitorilor. Problemele de rezolvat le-am inclus de fiecare dată în planurile de muncă trimestriale, le-am dezbătut în sesiuni și ședințe de comitet executiv, au fost oferite spre studiu și control comisiilor permanente, iar despre mersul lucrărilor, despre ceea ce mai avem de făcut am informat masa de cetățeni fie în adunări populare, fie în discuțiile deputaților cu alegătorii din circumscripții. Amintim toate acestea pentru a arăta că pe cît de important este să respecți voința colectivă, pe atît de multă preocupare trebuie să o manifești în scopul slujirii ei. Relevînd cele de mai sus, nu însemnează că în acest domeniu am terminat cu ceea ce avem de făcut. Sunt în evidența noastră și alte propuneri importante care încă nu și-au găsit rezolvarea. Dacă în domeniul comerțului și valorificărilor s-au aprobat unele înlesniri privind cumpărarea de mărfuri cu plata în rate, au fost înființate ateliere de prestații etc., n-am reușit încă să achiziționăm o basculă pentru cîntărirea de către producători a animalelor înainte de plecare la baza pentru preluări. De asemenea, majoritatea unităților comerciale de desfacere ale cooperativei de consum continuă să funcționeze în localuri improprii. Ar fi necesare înființarea unei vărării (pe teritoriul comunei a existat cîndva una), extinderea sălii de așteptare a stației C.F.R., unele îmbunătățiri în domeniul condițiilor materiale ale asistenței medico - sanitare, respectarea termenelor și clauzelor contractuale în domeniul valorificărilor etc., tinînd seama de faptul că acestea decurg tot din propunerile la care ne referim. Desigur, pe plan comunal avem resurse materiale (îndeosebi lemn, produse de balastieră, fonduri bănești) și sprijin din partea cetățenilor, dar va trebui să continuăm — și ne-am propus aceasta — cu demersurile la instituții și unități de resort, de care depinde aprobarea și realizarea unor noi obiective vizate prin propunerile făcute. Paralel, vom acorda atenția cuvenită propunerilor ce ne vin pe parcurs, întrucît experiența a dovedit că acestea sînt strîns legate de cele care au constituit obiectul preocupărilor noastre. GH. PLEȘCA, președinte, T. POPESCU, secretar Consiliul popular al comunei Straja Vedere din Fundu Moldovei ÎN LUMEA ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII • UN GRUP de cercetători, condus de prof. dr. docent Ion Adameșteanu, de la Facultatea de medicină veterinară a Institutului agronomic „Dr. Petru Groza" din Cluj, a demonstrat ca excesul de sare din furaje poate provoca grave intoxicații la animale, simptomele clinice fiind asemănătoare cu ale bolilor infecto - contagioase. Astfel, pentru prima dată în medicina veterinară, se stabilește cu exactitate doza mortală de sare și sînt redate, științific, semnalmentele bolii. Astăzi, cînd creșterea animalelor se face cu diferite reziduuri industriale, în special de pește, bogate în sare, observațiile științifice amintite capătă o deosebită importanță practică. • UN COLECTIV de cercetători ai Institutului „Petru Poni" din Iași a realizat sinteza primului adeziv românesc — „Aderom" — pentru înlocuirea cusăturii la confecții. Experimentat cu succes la Combinatul de confecții și tricotaje București, adezivul a dovedit calități care-l situează la nivelul celor mai bune produse similare din străinătate, față de care însă are un preț de cost mai mic. In cursul acestui an, institutul ieșean va realiza prima tonă de „Aderom", urmînd a se trece la producerea lui pe scară Industrială. • IN UNIUNEA SOVIETICA a fost construită și dată în exploatare o stație fotoelectrica cu aplicații practice. Deși puterea generatorului este de numai 0,5 kW, importanța tehnică a stației constă în aceea că prin ea se obține, pentru prima oară, pe Pămînt, energie electrică cu ajutorul luminii solare în condiții cu totul deosebite de cele din Cosmos. • O COMUNICARE făcută la cea de-a doua conferință anuală de știință selenară, care a avut loc recent la Mountain View, California, conchide câ Luna nu are un miez cald similar cu cel al Pâmîntului. Această concluzie a fost expusă de dr. Charles Sonett, de la centrul de cercetări AMES, în fața a 500 de specialiști din toată lumea. Ea se bazează pe înregistrările făcute de două magnetometre, unul depus pe Lună de cosmonauții misiunii „Apollo - 11", iar celălalt amplasat pe satelitul „Explorer - 35", care se rotește în jurul Lunii. Unul pe nume Vasile D. Strugaru, vizitiu la Spitalul din Fîntînele, trimite la miliție o scrisoare prin care arată că a fost victima uinei tîlhării. Călătorea — zice — cu căruța pe timpul nopții și, la un moment dat, dintr-o mașină cu farurile stinse, coboară 3 indivizi necunoscuți, îl atacă și îi iau butelia de aragaz pe care o preschimbase la Suceava. Se fac cercetări și se dovedește cu totul altceva. El, „victima", a oprit lingă stogul cu nutreț proprietatea C.A.P. Salcea și și-a încărcat căruța cu fin. Intr-o mașină, aflată mai în urmă, călătorea președintele C.A.P. și un brigadier. Aceștia au coborît, s-au recomandat, au vrut să-l identifice pe cel cu mină lungă și, văzînd că nu-i chip, au luat butelia și i-au spus să se prezinte la postul de miliție pentru a și-o ridica. Ați văzut ce mai „victimă"?!... Intîmplarea ne-a amintit de altele reieșite din corespondența redacției. Sosirea „poștei" înseamnă pentru primitorul redacțional declanșarea unor firești preocupări. Știi că după rîndurile acestea e chipul unui om din cine știe ce colț îndepărtat de sat. Faptele relatate pe hîrtie sînt cercetate cu grijă. De multe ori, descoperi adevărate „bețe în roatele" bunului mers al treburilor obștei. Cei în drept iau măsuri pe loc și aruncă „penele" pe mormanul uscăturilor. Asta înseamnă că s-a mai înlăturat un hop și glasul „opiniei publice" s-a auzit la timp. Așa e, de obicei, dar... că mai e un dar al naibii de cenușiu. Face unul o tălbăraie că ți se ridică părul perie. Scrie acolo despre vreun vecin, de te apucă groaza. Ca să se cerceteze jalba e pusă în mișcare o adevărată companie de salariați. Treburi importante sînt lăsate de o parte, pentru că hîrtia asta prea strigă lucruri teribile. După zile întregi de trudă, constați că gogonata afirmație n-a fost decât o bășică plutitoare, pe o baltă stătută de nămol. Jălbarul ce să zică?Ridică din umeri: „așa... a crezut el că stau lucrurile"... Uneori, el, calomniatorul, are boala anonimatului. Ba chiar cu explicația: „că, să știți, eu n-am semnal ca să n-am bucluc cu al lui..O fi omul fricos din fire, îți spui, păi ce, te pui cu zgripțuroiul ăla de vecin ! Și pornești cu sufletul la gură să cauți „iarba de leac" a dreptății ofilită prin cine știe ce nărav al zîzaniei. Numai bine afli un... „stuh de cucută anonimă". Stoarce bine tulpina mustind de răutate și vezi că pică venin. Apropieri hîrtia imaculată și vezi că grafia, dată omului spre a-și transcrie radiația luminoasă a creierului, cu el, otrava ranchiunului, a fost întinată. Afli că cel calomniat e un om pașnic, gospodar vrednic, uneori chiar sămînță vitală pentru terenul fertil al bunelor legături dintre oameni. Un anonim dintre ăștia îl reclamă pe Gh. P., supraveghetor de suprafață la Exploatarea minieră Leșu Ursului. Il acuză de cele mai fanteziste abuzuri și vicii. Cercetările amănunțite duc la concluzia că cel reclamat este un om cu moralitatea integră, de-o cinste ireproșabilă, ba mai mult, unul dintre acei oameni care „și-ar da și cămașa de pe el" pentru binele tovarășului său de muncă. Alții iau coala albă drept un petic de oarecare cîrpă, cu care își aută „hambîrurile" lor cocoșești. Scrie unor organe, care au menirea de a se ocupa de ștești, te miri ce treburi deneînsemnate pricini de zîzanie, ce nu merită să treacă dincolo de curtea orătăniilor. Arată că „al lui cutare" i-a lovit lui cîinele, într-un moment de năduf. Vedeți dv. bine, dulăul sau fie el chiar javră, schelălăie mai puțin dacă se ocupă „cineva de la județ de el!... Altuia i-a dispărut o găină. (Apropo de scrisoarea lui Vasile Todosi al lui Victor, din Pîrtești de Jos). Păi de ce să cunoască paguba numai șeful de post al miliției locale ? Trebuie să se știe și la municipiu ! Despre scandaluri sau loviri, ce să mai discutăm, ecoul lor se aude pînă aici, că-ți sparge timpanele, și așa de răstălmăcite sunt anunțate faptele, că-ți întorc pe dos toată logica. Cam așa procedează o petentă din Horodnicu de Sus, care semnează .J Slăniță Albă". Așa-i de ascuns ceea ce vrea să exprime, încît poți să pui prin soare că nimeni n-ar fi fost în stare să descuie tîlcul. Cu un caz de bunăvoință, bănuim că e vorba de vreo legătură sentimentală de ocazie, care n-a viețuit nici cît musca pe-o pălărie. Eu zic una și bună. Stringem și înregistrăm și aceste hirtii caligrafiate cu venin Le cercetăm pentru că mai presus de unele năravuri omenești stă încrederea in oameni. Dar, cumplit haz va fi cînd nepoții și strănepoții acestor autori de gogonate vor avea curiozitatea să răscolească prin arhivele noastre sau ale altor instituții urmele moșilor și strămoșilor lor I... VICTOR MICU MICROFOILETON cum să scrie cc› RESURSELE MATERIALE ȘI UMANE (Urmare din pagina Ituri auto, cu 13 autovehicule. Desigur, procedîndu-se în acest fel, resursele materiale și umane de care dispune cooperativa din Bosanci vor fi mai judicios puse în valoare, asigurîndu-se creșterea producției și veniturilor unității, spre continua întărire a puterii ei economice și spre satisfacția cooperatorilor. După ce s-au dezbătut pe larg problemele de pe ordinea de zi și s-au adoptat hotărîri corespunzătoare, în încheierea adunării generale a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Morariu, prim - vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, care, referindu-se la hărnicia bosîncenilor, la bunele rezultate obținute de ei, cu toate greutățile impuse de natură în ultimii ani și, în special, în 1970, ca și la contribuția deosebită adusă la formarea fondului central de produse agricole, i-a felicitat în numele biroului Comitetului județean de partid și al comitetului executiv al Consiliului popular județean și le-a urat noi succese în activitatea viitoare. Apreciind chibzuință cu care s-a procedat la organizarea muncii în noul an, la aplicarea în practică a măsurilor preconizate de partid și de stat pentru îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, vorbitorul a arătat că rămîne să se acționeze cu promptitudine pentru ca noile formațiuni de muncă să intre de îndată în atribuțiile lor, să se întocmească un judicios plan de producție și financiar, menit să mobilizeze cooperatorii la valorificarea în condiții superioare a fondului funciar, a tuturor rezervelor de sporire a producției agricole. Tovarășul Nicolae Morariu s-a referit, în încheiere, la sarcinile imediate din agricultură, la necesitatea de a se lucra intens la transportul îngrășămintelor naturale pe cîmp, pentru asigurarea unor condiții bune producției din acest an. Totodată, consiliul de conducere, cadrele tehnice, comitetul de partid din C. A. P., organele comunale de partid și de stat din Bosanci au îndatorirea de a proceda fel incit toți cooperatorii astsă cunoască bine sensul noilor forme de organizare și retribuire a muncii, conținutul măsurilor privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, al hotărîrilor Consiliului de Miniștri și organelor agricole centrale, pentru transpunerea acestora în practică. FERTILIZAREA CU ÎNGRĂȘĂMINTE NATURALE Datorită multiplelor avantaje pe care le oferă folosirea la fertilizarea solului, în măsură cît mai mare a gunoiului de grajd, cît și a posibilităților mai mari de transport existente iarna, numeroase unități agricole cooperatiste, profitind de drumul bun de sanie, au scos în cîmp, pînă nu de mult, în special pe tarlalele unde se vor cultiva legume și cartofi, peste 77.000 tone. Cantitățile cele mai mari, care depășesc chiar 50 la sută din planul de fertilizare cu îngrășăminte naturale, le-au realizat cooperativele agricole Grămești, Horodnicu de Jos, Manolea, Reuseni, Fîntîna Mare, Adîncata, Verești, Bălcăuți și multe altele. Din păcate, sînt și unități — ca, de pildă, Volovăț, Măriței și Drăgușeni — care n-au început această importantă acțiune, iar altele, cum sînt Dumbrăveni, Plopeni, Simnnicea, Iacobești, Probota, Valea Moldovei, au transportat cantități mici. O ZI LA STROEȘTI Multilaterală și complexă, viața satului nostru contemporan ți se dezvâluie ca un cîmp larg de acțiune, în care strădaniile pentru rezolvarea problemelor curente, specifice sezonului, se îmbină cu acțiunile care au în vedere perspectiva. Acum se întocmesc planuri, sînt concretizate măsuri care să ducă la o eficiență sporită a activității economice, edilitar - gospodarești și social - culturale, pentru a răspunde cerințelor de ridicare continuă a nivelului de trai material și spiritual al oamenilor. Aspecte ale unei asemenea activități au fost consemnate de unul dintre redactorii ziarului nostru, prezent, în ziua de 14 ianuarie, la Stroești. • Orele 7,30 dimineața. Spre cîmp au luat drumul primele din cele 30 de atelaje care transportă îngroșamintele naturale. Pentru aceasta sunt folosite și cele 4 autoremorci ale secției de mecanizare, vădind preocuparea consiliului de conducere al C.A.P. pentru fertilizarea solului. De altfel, întreaga acțiune se desfășoară sub directa îndrumare a președintelui unității, Dumitru Vâleanu, de la care aflam ca s-au și transportat la cîmp peste 700 de tone gunoi de grajd. • La Vîlcele, pe tarlalele destinate culturii de sfeclă, tractoristul Vasile Sasu a pornit la împrǎștierea îngrășămintelor chimice, ajutat de brigadierul Ion Rîpan și cooperatorii Gheorghe Hosticiuc și Gheorghe Rîpan. Interesat îndeaproape de reușita acestei acțiuni, inginerul șef Dumitru Poleacu ne preciza că este perioada optimă pentru administrarea acestor îngrășăminte, fiind fertilizate pînă acum peste 300 de hectare. • La secția de mecanizare e evidentă strădania tractoriștilor de a se încadra în termenul optim de revizie și reparații. Consemnăm un prim bilanț, înfățișat de mecanicul Vasile Simeria: s-a terminat reparatul tuturor plugurilor, grapelor stelate, semănătorilor și la 7 tractoare. • Orele 9,00. In cancelaria școlii îl găsim pe profesorul Radu Rusu, secretarul comitetului comunal de partid, între altele, tocmai definitivase un plan privind activitatea practică a elevilor. Am reținut din acesta o idee interesantă. E vorba de înființarea fermei didactice care să asigure condițiile pentru buna desfășurare a acestei activități. In deplin acord cu consiliul de conducere al cooperativei agricole, va fi repartizată copiilor o suprafață de 4 hectare teren, unde se vor cultiva cartofi. Incredințînd micilor fermieri,fluxul producției" se vor reedita, în mic, preocupările părinților lor. • Orele 10,00. Aproape 100 de țărani cooperatori sunt prezenți în sala clubului căminului cultural. Un bun prilej de a afla, prin intermediul televizorului, noutăți privind agrotehnica culturii cartofului. Lecția expusă de specialiști, întregită de imagini grafice, demonstrează practic eficiența măsurilor legate de efectuarea mecanizată a lucrărilor, pregătirea și ingroșarea solului, plantatul și întreținerea acestei culturi, necesitatea folosirii celor mai valoroase soiuri. Păcat că vizionarea s-a făcut într-o sală rece. • Orele 11.00. Convorbire cu primarul comunei, Vichentie Trușcan. „Am rezolvat o problemă care ne preocupă încă din luna septembrie a anului trecut. A sosit, în sfîrșit, o echipă de electricieni de la Suceava, cu care am încheiat o minute pentru extinderea rețelei electrice în comună, pe încă 3,5 km. Avem asigurate, în acest scop, fonduri din contribuție voluntară de peste 300.000 lei și, tot cu sprijinul cetățenilor, am transportat 230 de stîlpi*". • La aceeași oră, a sosit marina poștei aducînd ziarul local și corespondența. Discuția avută cu tovarășul R. Racoviță, dirigintele oficiului poștal, ne-a edificat asupra greutăților ce se întimpina în difuzarea presei. Și aceasta datorită faptului că o parte din ziare (presa centrală) e lăsată la bariera C.F.R., de unde trebuie să o ridice factorul, și nu de la oficiu. Din această cauză, ziarele ajung cu întîrziere în satele mai îndepărtate. • Orele 11,30. Abia întors de la Zaharești dintr-o acțiune cu caracter profilactic, tînarul medic Mircea Așuencei continuă șirul consultațiilor care se ridică, în medie, la 15 — 20 pe zi. Totul decurge normal, vădind încrederea ce i-o poartă cetățenii, deși se află de curînd în mijlocul lor. • Ora 12.00. Moment festiv la Școala generală din Zaharești. Detașamentul de pionieri al clasei a lIl-a își sporește rîndurile prin primirea a încă 5 purtători ai cravatei roșii. Intre aceștia, doi frați gemeni pe care îi deosebim cu greu : Ionică și Vasilică Băețan, pentru care evenimentul coincide cu împlinirea vîrstei de 9 ani. • Orele 15.00, în sala căminului cultural din Zaharești are loc, în prezența tovarășului Gheorghe Grămadă, președintele cooperativei agricole, o consfătuire de lucru. Sînt analizate activitatea brigăzii a ll-a de cîmp pe anul care s-a încheiat și planul de producție pe acest an. Prilej de dezbatere rodnică pentru o și mai teatrele 15,30. Continuă să lucreze din plin, în apropierea sectorului zootehnic, o batoză care treieră trifoiul pentru sămînță. Din spusele președintelui aflăm că aceasta acțiune e intimată datorită lipsei unei batoze corespunzătoare la I.M.A. Ilișești, aceea cu care se treieră acum fiind adusă de la I.M.A. Salcea. 9 Orele 16,00. Magazinul de produse industriale de la centrul comunei se află în inventar. Discutăm, totuși, cu gestionarul Vasile Crainiciuc, care ne relevă unele deficiențe în aprovizionare. Le constatăm și noi. La sectorul de încălțăminte pentru femei există doar două perechi încălțăminte de sezon și acestea cu număr mic. Lipsesc multonul, produs mult solicitat, ca și o serie de produse metalo - chimice. Nu-i de mirare că, în anul trecut, planul de desfacere al magazinului nu a fost îndeplinit. E oglindită, în aceasta, ne preciza primarul comunei, și slaba activitate a merceologului Dumitru Cîrțu. • Orele 18,00. La căminul cultural din Stroești, seara e rezervată activității de club. Aproape 50 de tineri își încearcă șansele în disputarea unor partide de șah, întreceri la tenis de masă, iau parte la audițiile muzicale organizate de comitetul comunal al U.T.C. C.A.P. Stroești. Transportul la cîmp al îngrășămintelor naturale Școala generală din Zaharești. Gemenii Ionică și Vasilică Băețan au devenit pionieri Deși, încă de la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, cantitățile de fin achiziționate de U.J.C.C. din zona de munte și repartizate unor unități cooperatiste ar fi trebuit ridicate, conducerile C.A.P. beneficiare, dar în special cele din Șerbănești, Probata, Calafindești, Todiirești și altele, nu au acționat de loc pentru transportarea furajului la sectoarele zootehnice. — Hei voi, de colo... Duceți-vă la furnizori și ridicați-vă hrana, că noi avem alte treburi. . .