Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)

1971-01-26 / nr. 7184

not Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7184 marți 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani REDIMENSIONAREA EFORTURILOR la nivelul actualelor sarcini DIN AGRICULTURĂ Analiza profundă și exigentă a activității de pînă acum și a posibilităților menite să ducă la creșterea continuă a producției și a veniturilor a constituit una din trăsăturile principale ale adunării generale a țărani­lor cooperatori din Forăști. După cum se știe, în ultimii ani, această unitate se impune cu tot mai multă autoritate în rîndul cooperativelor agricole fruntașe din județul nostru. A­­tît darea de seamă, cit și dis­cuțiile purtate au imprimat a­­dunării un pronunțat caracter de lucru, oamenii făcînd refe­riri concrete asupra modului cum vor fi materializate, în u­­nitatea lor, obiectivele cuprin­se în recentele măsuri luate de partid pe linia îmbunătățirii continue a organizării, planifi­cării și conducerii agriculturii. Folosirea în măsură tot mai mare a mecanizării, a sute de tone de îngrășăminte chimice, extinderea irigațiilor,­­creșterea numerică și calitativă a efecti­vului de animale Sunt numai cîteva dintre elementele care au contribuit în mare măsură la obținerea unor rezultate bu­ne. Dar, așa după cum, pe bună dreptate, se menționa, și în da­rea de seamă prezentată de că­tre tovarășul Gheorghe Pungă, președintele cooperativei, „fac­torii hotărîtori în folosirea cu chibzuință a bazei materiale de care dispune pentru creșterea producției agricole l-au consti­tuit, și vor rămîne și în conti­nuare, oamenii, hărnicia coope­ratorilor". — Marele merit al acestei a­­dunări — ne spunea, la sfârși­tul dezbaterilor, tovarășul George Grămadă, inginerul șef al unității, constă în aceea că, făcînd bilanțul muncii de pînă acum, a jalonat un plan bogat și concret, al activității de vii­tor. Pe bună dreptate s-a criti­cat, de pildă, faptul că, în anu­mite perioade ale anului, unii cooperatori nu participă la muncă sau fac lucrări de slabă calitate. De aici și diferențele mari de producții de la o sară la alta, de la o formațiune de lucru la alta. Mai mult, cazuri­le de indisciplină și de lipsă de răspundere față de bunul ob­ștesc au mers pînă acolo, încît, pe unele tarlale sămînța era a­­runcată la voia întîmplării, iar la strînsul recoltei de cartofi mulți tuberculi au rămas în pă­­mînt. Pe bună dreptate s-a mențio­nat în adunarea generală că nici în zootehnie munca nu s-a desfășurat la nivelul cerințelor. Astfel, animalele nu s-au bucu­rat întotdeauna de o îngrijire corespunzătoare, furajele nu au fost bine gospodărite. Din obiectivul criticii formu­­latfi­ în adunarea generală nu au scăpat nici mecanizatorii, care, în goana după acumula­rea unui volum mare de lu­crări, au neglijat calitatea în­­sămînțărilor ca element esen­țial pentru creșterea producției agricole. — Esențial este ca din toate aceste neajunsuri să învățămintele cuvenite, tragem astfel încît ele să nu se mai repete — spunea, în cuvîntul său, to­varășul Adrian Grigoriu, secre- ADUNĂRILE GENERALE ALE TÂRÂRILOR COOPERATORI tarul comitetului de partid din cadrul cooperativei. După pă­rerea mea, de" aceste neajun­suri se face vinovat și consi­liul de conducere, care nu a luat măsuri hotărîte și operati­ve față de cei ce sunt certați cu disciplina cooperatistă. Mă re­fer îndeosebi la situația neco­respunzătoare a recoltării car­tofilor. Deși a fost sesizată de acest lucru, conducerea coope­rativei a dat dovadă de o păr­tinire nejustificată. Alături de asemenea opinii, cele ale lui Gheorghe Sîrghia­­nu, Dumitru Grigoraș, Gheor­ghe Florescu, Mihai Gavriluță și ale multor altora, care au venit cu propuneri concrete, au dus la elaborarea planului de producție pentru 1971 în depli­nă concordanță cu posibilitățile de care dispune cooperativa din Forăști și cu cerințele for­mulate de către economia na­țională față de agricultura noastră cooperatistă. Acționînd în spiritul măsuri­lor cu privire la noile forme de­­ organizare și retribuire a mun­cii, adunarea generală a coope­ratorilor din Forăști a hotărît să se facă unele modificări în ce privește structura culturilor. Astfel, s-a stabilit ca, în locul mulțimii de plante cultivate în anii trecuți, ceea ce a dus pulverizarea mijloacelor de la­lu­cru și a forței de muncă, să se practice cu intensitate cul­tivarea a numai 3—4 culturi de bază, care, în condițiile de cli­mă și sol ale cooperativei din Forăști, dau cele­ mai bune re­zultate. în acest sens, consem­năm modificarea adusă în structura culturii­­ cartofului, care în anul 1971 va ocupa 20 la sută din suprafața arabilă­ a unității, față de 13 la sută cît era pînă în prezent. De altfel, această cultură urmează ca, în cadrul producției globale a u­­nității, să asigure uni venit, de circa 45 la sută. In privința organizării mun­cii, este de reținut înființarea unor formațiuni de lucru­­ echi- DAN ZAMFIRESCU (Continuare in pagina a ll-a) Valorificarea ambala­jelor în care se aduc lacurile poliesterice ne­cesare fabricilor de mo­bilă constituia, pînă de curînd, o problemă fă­ră rezolvare. Soluția a dat-o inovatorul Mir­­cea Rus, de la Fabrica de mobilă din Rădăuți. El a elaborat un proce­deu, executînd concomi­tent și instalația nece­sară pentru spălarea a­­cestor ambalaje, astfel incît ele să-și reia cir­cuitul utilizării. Rezol­varea problemei, deși în aparență minoră, are ca rezultat realizarea, în curs de un an, a 276.000 lei economii. Proletari din toate țarile. uniți-vâl DIN CRONICA MARILOR ÎNFĂPTUIRI In prelucrarea METALELOR, premiere cu multiple semnificații Publicăm în pagina a VI-a cifre și imagini privind dez­voltarea acestei importante ramuri industriale MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTE­NARULUI PARTIDU­LUI COMUNIST ROMÂN _____________________________ în pag. 3 | A } BIOGRAFII CONTEMPORANE llllllilllllllll!lllllllllllllllll!lll!llllllllllll!lllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllll!llll!ll(lllllllllllll!llllllllllllllllllllll illllllllllllllllllllllllllllllllllli» PENTRU PANEA AURIE DIN ACEȘTI ANI COmplexUl de morărit și panificație din lunca indus­trială a Sucevei apare, de departe, ca un vast labora­tor. O scurtă vizită în acest perimetru de industrie ali­mentară oferă imaginea u­­nui salt impresionant în timp, încă o demonstrație a ceea ce au reprezentat ulti­mii cinci ani în progresul nostru economic și social. Obiectivul s-a ivit ca o necesitate în urma dezvol­tării orașului Suceava, a creșterii populației acestuia, intrînd în spațiul economic local pe „porțile"­ cincinalu­lui trecut. Pășești în sala tablouri­lor electronice de comandă a sectorului de morărit și, o clipă, ai senzația că te afli făina și mălaiul intră în am­­fie la bordul unei nave de ul­­balaj. timă tehnicitate, fie al unui Șeful secției, comunistul mare laborator de calcul. Mircea Tobîcă, e morar de R­EPORTAJ­ E greu să legi impresia de 12 ani. Din 1968 a devenit moment de activitatea ce în­ maistru specialist. Ucenicia semna, în trecut, zgomotul și-a făcut-o în cîteva mori asurzitor („ca la moară"), îmbătrînite de timp, condu­­muncă manuală brută, praf, se de niște mașini cu cazane timp pierdut. Acum, în fața de aburi. In actualul com­­unui ecran, doi oameni ur-­plex automatizat și sistema­­măresc pulsul luminos al în­­tizat, de trecut își amintește tregului sistem: din clipa zîmbind. S-a familiarizat cu cinci griul și porumbul și mașinile moderne ca și cu­ descarcă în siloz, pînă­­ cînd obiectele din propria locuin­ță, la un pumn de grîu ru­men și-l vîntură în palmă: „E curat ca lacrima, nici un corp străin; e curățat de orice fir de praf și e spălat. Mașinile fac totul". Citesc marcajul de pe ma­joritatea utilajelor. Excep­­tînd pe cele cu care s-a des­chis unitatea, toate sunt de producție românească. Cu­răță, macină, cern și sortea­ză, legate între ele printr-o complexă rețea de „artere" pneumatice. Condiții maxi­me de igienă, orice pericol de accident înlăturat. Cste un muncitor supraveghează instalațiile dintr-un întreg VICTOR MICU (Continuare in pagina a lll-a) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c., a avut loc, la Palatul Republi­cii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului­­ de Stat. In afara membrilor Consi­liului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniș­tri, conducători ai altor or­gane centrale de stat și pre­ședinți ai unor comisii per­manente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliu­lui de Miniștri, tovarășul Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de de­cret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Re­publica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 no­iembrie 1970, precum și pro­iectul de decret pentru rati­ficarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutua­lă dintre Republica Socialistă România și Republica Popu­lară Bulgaria, semnat la So­fia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, pre­ședintele,­ Comisiei pentru po­litică externă a Marii Adu­nări Naționale, a prezentat ra­poartele comune ale comisii­lor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste pro­iecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliu­lui de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, pre­ședintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polo­nia, ai faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunos­cut o dezvoltare puternică. Tra­tatul nu face decit să consem­neze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvolta­rea in continuare a relațiilor de colaborare și prietenie din­tre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asisten­ță mutuală dintre Republica Socialistă România și Republi­ca Populară Bulgaria oglindeș­te relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a do­vedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lupta comu­nă pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru inde­pendență națională și socială, în anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvol­tă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința co­mună de a contribui la cimen­tarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cît și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consec­vente a partidului și guvernu­lui României socialiste de dez­voltare a relațiilor de colabo­rare și cooperare cu toate sta­tele socialiste ; noi vedem întărirea colaborării și coope­ra­rării multilaterale cu toate ță­rile socialiste baza trainică asigurării progresului fiecărui­a stat socialist, a întăririi econo­mice și ridicării bunăstării fie­cărui popor, a dezvoltării inde­pendente a fiecărei națiuni so­cialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a în­tregului sistem socialist mon­dial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat așează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, de pe o parte și Polonia și Bulgaria pe de alta parte , avem convingerea că aceasta contribuie la cauza a­­sigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lu­mii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimi­tate și să ratifice aceste Tra­tate". . . . Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul pri­vind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republi­ca Socialistă România și Re­publica Populară Polonă, pre­cum și decretul privind ratifi­carea­­ Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutua­lă dintre Republica Socialistă România și Republica Popu­lară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dez­baterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcțio­narea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organi­zațiilor economice străine ; de­cretul privind înființarea, or­ganizarea și funcționarea Mi­nisterului Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor ; decretul pentru mo­dificarea Decretului nr. 210/ 1960 privind regimul mijloa­celor de plată străine, metale­lor prețioase și pietrelor pre­țioase, precum și decretul pen­tru modificarea Legii nr. 16/ 1968 privind înființarea, or­ganizarea și funcționarea Băn­cii Române de Comerț Exte­rior. Consiliul de Stat a rati­ficat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîn­toarcerea astronauților și resti­tuirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, pre­cum și Acordul comercial din­tre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Volta Supe­rioară. Toate decretele adop­tate au fost în prealabil exa­minate și avizate favorabil de comisiile permanente de spe­cialitate ale Marii Adunări Na­ționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. CRONICĂ Prin decret al Consiliului de Stat, tovarășul Iosif Banc, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, a fost numit și în funcția de ministru al agriculturii, in­dustriei alimentare, silvicultu­rii și apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit în funcția de mi­nistru secretar de stat la Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Ape­lor, în același minister, tovară­șul Florin Ioan Iorgulescu fost numit în funcția de pre­a­ședinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei A­­limentare. Ministrul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful De­partamentului Industriei Ali­mentare sunt membri ai Consi­liului de Miniștri. CHEMAREA Consiliului popular al orașului Cîmpulung­ Moldovenesc, către toate consiliile populare orășenești din județul Suceava Deputații Consiliului popular al orașului Cîmpulung­­ Mol­dovenesc, întruniți în cea de-a XII-a sesiune, au analizat și dezbătut cu răspundere și exi­gență activitatea desfășurată anul trecut de consiliul popu­lar, precum și sarcinile ce re­vin acestuia pentru realizarea planului economic și a buge­tului local pe anul 1971, expri­­mîndu-și recunoștința fierbin­te față de politica partidului și statului pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor localită­ților patriei noastre, însuflețiți de sarcinile mă­rețe cuprinse în programul e­­laborat de Congresul al X-lea al partidului, care deschide perspective luminoase înaintă­rii Rom­­âniei socialiste pe dru­mul progresului și civilizației, conștienți fiind de contribu­ția ce trebuie să ne-o aducem la înfăptuirea sarcinilor eco­nomice și social-culturale din acest an, la realizarea angaja­mentului Consiliului popular al județului, precum și pentru întîmpinarea semicentenarului Partidului Comunist Român cu noi și importante succese, Con­siliul popular al orașului Cîmpulung Moldovenesc, ex­primând voința unanimă a ce­tățenilor, adresează consiliilor populare orășenești din jude­țul Suceava Chemarea la între­cerea patriotică pentru înde­plinirea exemplară a indica­torilor cuprinși în planul de stat pe anul 1971, angajîndu-se să realizeze următoarele : I. ÎN DOMENIUL INDUS­TRIEI LOCALE : — depășirea planului produc­ției globale cu 700.000 lei și a producției marfă industrială cu 400.000 lei ; — livrările la export se vor depăși cu 1 la sută ; — depășirea beneficiilor pla­nificate cu 1 la sută ; — reducerea consumului de metal cu 5 tone ; — planul de producție, în u­­nități naturale, se va depăși cu 300 tone la var gros, 6.000 tone la piatră spartă, iar livrările la fondul pieței vor fi depășite cu 100.000 lei ; — introducerea in fabricație a unui nou tip de bucătărie, a două tipuri de chioșcuri, din care unul adaptat pentru des­facerea răcoritoarelor și unul pentru desfacerea legumelor și (Continuare in pagina a ll-a) Vedere din orașul Cîmpulung NIGERIA: Reconstrucție și dezvoltare La aproape un an de la încheierea războiului civil, guvernul nigerian lan­sează cel de-al doilea plan cvadrie­­nal de dezvoltare economică a țârii. Politica economica ce va fi pusa în ex­plicare are în vedere cîteva obiective care­ vizează ștergerea completa a urmărilor războiului și furnizarea mij­loacelor necesare autodezvoltarii. A­­cest ultim obiectiv se conturează ca prioritar. El va fi însoțit de grija u­­nei mai bune repartiții a produsului național și de accentuare a unei inte­grări echilibrate a regiunilor. Pentru îndeplinirea obiectivelor pro­puse, eforturile vor fi concentrate, în primul rînd, în sectoarele agricol, in­dustrial și al transporturilor, precum și în cel al calificării cadrelor ; în al doilea rînd — în sectorul serviciilor so­ciale destinate creșterii bunăstării populației : intensificarea electrifică­rii, transporturile publice, canalizări etc. In esență, se prevede dublarea ve­nitului național pînă în 1985, ceea ce implică o creștere medie a produsului brut cu 6,6 la sută anual. In cifre ab­solute, de la 1.570,4 milioane Tire nige­­riene In 1968 — 1969, produsul brut va ajunge la 2.280,9 milioane în 1973- 1974. O astfel de expansiune va deveni posibilă prin intensificarea producției petroliere, a cărei valoare la export se va ridica la 256,3 milioane lire în 1973 - 1974, față de 155,6 în 1970. Noul plan va pune accentul, în gene­ral, pe exploatarea minieră, al cărei obiectiv pentru 1974 este să ridice la 13,4 la sută cota sa în ansamblul ex­porturilor (față de 4,5 la sută în 1970). Ponderea sectorului industrial tre­buie să crească cu aproximativ 3 la sută, trecînd de la 10,1 la sută la 13,2 la sută în viitorii patru ani. Structura cifrelor privind importurile demonstrează dorința guvernului nige­rian de a micșora importurile de bu­nuri de consum și de a mări pe cele de bunuri de investiții. Astfel, în timp ce partea importurilor de bunuri de consum va scădea de la 34,8 la sută, in 1970, la 30,8 la sută in 1974 (în ci­fre absolute, de la 115 la 144,7 mili­oane lire), partea bunurilor de înves­(„JEUNE AFRIQUE") (Continuare în pagina a II-a)

Next