Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)
1971-01-26 / nr. 7184
not Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7184 marți 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani REDIMENSIONAREA EFORTURILOR la nivelul actualelor sarcini DIN AGRICULTURĂ Analiza profundă și exigentă a activității de pînă acum și a posibilităților menite să ducă la creșterea continuă a producției și a veniturilor a constituit una din trăsăturile principale ale adunării generale a țăranilor cooperatori din Forăști. După cum se știe, în ultimii ani, această unitate se impune cu tot mai multă autoritate în rîndul cooperativelor agricole fruntașe din județul nostru. Atît darea de seamă, cit și discuțiile purtate au imprimat adunării un pronunțat caracter de lucru, oamenii făcînd referiri concrete asupra modului cum vor fi materializate, în unitatea lor, obiectivele cuprinse în recentele măsuri luate de partid pe linia îmbunătățirii continue a organizării, planificării și conducerii agriculturii. Folosirea în măsură tot mai mare a mecanizării, a sute de tone de îngrășăminte chimice, extinderea irigațiilor,creșterea numerică și calitativă a efectivului de animale Sunt numai cîteva dintre elementele care au contribuit în mare măsură la obținerea unor rezultate bune. Dar, așa după cum, pe bună dreptate, se menționa, și în darea de seamă prezentată de către tovarășul Gheorghe Pungă, președintele cooperativei, „factorii hotărîtori în folosirea cu chibzuință a bazei materiale de care dispune pentru creșterea producției agricole l-au constituit, și vor rămîne și în continuare, oamenii, hărnicia cooperatorilor". — Marele merit al acestei adunări — ne spunea, la sfârșitul dezbaterilor, tovarășul George Grămadă, inginerul șef al unității, constă în aceea că, făcînd bilanțul muncii de pînă acum, a jalonat un plan bogat și concret, al activității de viitor. Pe bună dreptate s-a criticat, de pildă, faptul că, în anumite perioade ale anului, unii cooperatori nu participă la muncă sau fac lucrări de slabă calitate. De aici și diferențele mari de producții de la o sară la alta, de la o formațiune de lucru la alta. Mai mult, cazurile de indisciplină și de lipsă de răspundere față de bunul obștesc au mers pînă acolo, încît, pe unele tarlale sămînța era aruncată la voia întîmplării, iar la strînsul recoltei de cartofi mulți tuberculi au rămas în pămînt. Pe bună dreptate s-a menționat în adunarea generală că nici în zootehnie munca nu s-a desfășurat la nivelul cerințelor. Astfel, animalele nu s-au bucurat întotdeauna de o îngrijire corespunzătoare, furajele nu au fost bine gospodărite. Din obiectivul criticii formulatfi în adunarea generală nu au scăpat nici mecanizatorii, care, în goana după acumularea unui volum mare de lucrări, au neglijat calitatea însămînțărilor ca element esențial pentru creșterea producției agricole. — Esențial este ca din toate aceste neajunsuri să învățămintele cuvenite, tragem astfel încît ele să nu se mai repete — spunea, în cuvîntul său, tovarășul Adrian Grigoriu, secre- ADUNĂRILE GENERALE ALE TÂRÂRILOR COOPERATORI tarul comitetului de partid din cadrul cooperativei. După părerea mea, de" aceste neajunsuri se face vinovat și consiliul de conducere, care nu a luat măsuri hotărîte și operative față de cei ce sunt certați cu disciplina cooperatistă. Mă refer îndeosebi la situația necorespunzătoare a recoltării cartofilor. Deși a fost sesizată de acest lucru, conducerea cooperativei a dat dovadă de o părtinire nejustificată. Alături de asemenea opinii, cele ale lui Gheorghe Sîrghianu, Dumitru Grigoraș, Gheorghe Florescu, Mihai Gavriluță și ale multor altora, care au venit cu propuneri concrete, au dus la elaborarea planului de producție pentru 1971 în deplină concordanță cu posibilitățile de care dispune cooperativa din Forăști și cu cerințele formulate de către economia națională față de agricultura noastră cooperatistă. Acționînd în spiritul măsurilor cu privire la noile forme de organizare și retribuire a muncii, adunarea generală a cooperatorilor din Forăști a hotărît să se facă unele modificări în ce privește structura culturilor. Astfel, s-a stabilit ca, în locul mulțimii de plante cultivate în anii trecuți, ceea ce a dus pulverizarea mijloacelor de lalucru și a forței de muncă, să se practice cu intensitate cultivarea a numai 3—4 culturi de bază, care, în condițiile de climă și sol ale cooperativei din Forăști, dau cele mai bune rezultate. în acest sens, consemnăm modificarea adusă în structura culturii cartofului, care în anul 1971 va ocupa 20 la sută din suprafața arabilă a unității, față de 13 la sută cît era pînă în prezent. De altfel, această cultură urmează ca, în cadrul producției globale a unității, să asigure uni venit, de circa 45 la sută. In privința organizării muncii, este de reținut înființarea unor formațiuni de lucru echi- DAN ZAMFIRESCU (Continuare in pagina a ll-a) Valorificarea ambalajelor în care se aduc lacurile poliesterice necesare fabricilor de mobilă constituia, pînă de curînd, o problemă fără rezolvare. Soluția a dat-o inovatorul Mircea Rus, de la Fabrica de mobilă din Rădăuți. El a elaborat un procedeu, executînd concomitent și instalația necesară pentru spălarea acestor ambalaje, astfel incît ele să-și reia circuitul utilizării. Rezolvarea problemei, deși în aparență minoră, are ca rezultat realizarea, în curs de un an, a 276.000 lei economii. Proletari din toate țarile. uniți-vâl DIN CRONICA MARILOR ÎNFĂPTUIRI In prelucrarea METALELOR, premiere cu multiple semnificații Publicăm în pagina a VI-a cifre și imagini privind dezvoltarea acestei importante ramuri industriale MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN _____________________________ în pag. 3 | A } BIOGRAFII CONTEMPORANE llllllilllllllll!lllllllllllllllll!lll!llllllllllll!lllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllll!llll!ll(lllllllllllll!llllllllllllllllllllll illllllllllllllllllllllllllllllllllli» PENTRU PANEA AURIE DIN ACEȘTI ANI COmplexUl de morărit și panificație din lunca industrială a Sucevei apare, de departe, ca un vast laborator. O scurtă vizită în acest perimetru de industrie alimentară oferă imaginea unui salt impresionant în timp, încă o demonstrație a ceea ce au reprezentat ultimii cinci ani în progresul nostru economic și social. Obiectivul s-a ivit ca o necesitate în urma dezvoltării orașului Suceava, a creșterii populației acestuia, intrînd în spațiul economic local pe „porțile" cincinalului trecut. Pășești în sala tablourilor electronice de comandă a sectorului de morărit și, o clipă, ai senzația că te afli făina și mălaiul intră în amfie la bordul unei nave de ulbalaj. timă tehnicitate, fie al unui Șeful secției, comunistul mare laborator de calcul. Mircea Tobîcă, e morar de REPORTAJ E greu să legi impresia de 12 ani. Din 1968 a devenit moment de activitatea ce în maistru specialist. Ucenicia semna, în trecut, zgomotul și-a făcut-o în cîteva mori asurzitor („ca la moară"), îmbătrînite de timp, condumuncă manuală brută, praf, se de niște mașini cu cazane timp pierdut. Acum, în fața de aburi. In actualul comunui ecran, doi oameni ur-plex automatizat și sistemamăresc pulsul luminos al întizat, de trecut își amintește tregului sistem: din clipa zîmbind. S-a familiarizat cu cinci griul și porumbul și mașinile moderne ca și cu descarcă în siloz, pînă cînd obiectele din propria locuință, la un pumn de grîu rumen și-l vîntură în palmă: „E curat ca lacrima, nici un corp străin; e curățat de orice fir de praf și e spălat. Mașinile fac totul". Citesc marcajul de pe majoritatea utilajelor. Exceptînd pe cele cu care s-a deschis unitatea, toate sunt de producție românească. Curăță, macină, cern și sortează, legate între ele printr-o complexă rețea de „artere" pneumatice. Condiții maxime de igienă, orice pericol de accident înlăturat. Cste un muncitor supraveghează instalațiile dintr-un întreg VICTOR MICU (Continuare in pagina a lll-a) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c., a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele, Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, ai faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea in continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială, în anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cît și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem întărirea colaborării și cooperarării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică asigurării progresului fiecăruia stat socialist, a întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat așează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, de pe o parte și Polonia și Bulgaria pe de alta parte , avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate". . . . Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor ; decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/ 1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/ 1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. CRONICĂ Prin decret al Consiliului de Stat, tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, a fost numit și în funcția de ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit în funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, în același minister, tovarășul Florin Ioan Iorgulescu fost numit în funcția de preaședinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei Alimentare. Ministrul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniștri. CHEMAREA Consiliului popular al orașului Cîmpulung Moldovenesc, către toate consiliile populare orășenești din județul Suceava Deputații Consiliului popular al orașului Cîmpulung Moldovenesc, întruniți în cea de-a XII-a sesiune, au analizat și dezbătut cu răspundere și exigență activitatea desfășurată anul trecut de consiliul popular, precum și sarcinile ce revin acestuia pentru realizarea planului economic și a bugetului local pe anul 1971, exprimîndu-și recunoștința fierbinte față de politica partidului și statului pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor localităților patriei noastre, însuflețiți de sarcinile mărețe cuprinse în programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului, care deschide perspective luminoase înaintării României socialiste pe drumul progresului și civilizației, conștienți fiind de contribuția ce trebuie să ne-o aducem la înfăptuirea sarcinilor economice și social-culturale din acest an, la realizarea angajamentului Consiliului popular al județului, precum și pentru întîmpinarea semicentenarului Partidului Comunist Român cu noi și importante succese, Consiliul popular al orașului Cîmpulung Moldovenesc, exprimând voința unanimă a cetățenilor, adresează consiliilor populare orășenești din județul Suceava Chemarea la întrecerea patriotică pentru îndeplinirea exemplară a indicatorilor cuprinși în planul de stat pe anul 1971, angajîndu-se să realizeze următoarele : I. ÎN DOMENIUL INDUSTRIEI LOCALE : — depășirea planului producției globale cu 700.000 lei și a producției marfă industrială cu 400.000 lei ; — livrările la export se vor depăși cu 1 la sută ; — depășirea beneficiilor planificate cu 1 la sută ; — reducerea consumului de metal cu 5 tone ; — planul de producție, în unități naturale, se va depăși cu 300 tone la var gros, 6.000 tone la piatră spartă, iar livrările la fondul pieței vor fi depășite cu 100.000 lei ; — introducerea in fabricație a unui nou tip de bucătărie, a două tipuri de chioșcuri, din care unul adaptat pentru desfacerea răcoritoarelor și unul pentru desfacerea legumelor și (Continuare in pagina a ll-a) Vedere din orașul Cîmpulung NIGERIA: Reconstrucție și dezvoltare La aproape un an de la încheierea războiului civil, guvernul nigerian lansează cel de-al doilea plan cvadrienal de dezvoltare economică a țârii. Politica economica ce va fi pusa în explicare are în vedere cîteva obiective care vizează ștergerea completa a urmărilor războiului și furnizarea mijloacelor necesare autodezvoltarii. Acest ultim obiectiv se conturează ca prioritar. El va fi însoțit de grija unei mai bune repartiții a produsului național și de accentuare a unei integrări echilibrate a regiunilor. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, eforturile vor fi concentrate, în primul rînd, în sectoarele agricol, industrial și al transporturilor, precum și în cel al calificării cadrelor ; în al doilea rînd — în sectorul serviciilor sociale destinate creșterii bunăstării populației : intensificarea electrificării, transporturile publice, canalizări etc. In esență, se prevede dublarea venitului național pînă în 1985, ceea ce implică o creștere medie a produsului brut cu 6,6 la sută anual. In cifre absolute, de la 1.570,4 milioane Tire nigeriene In 1968 — 1969, produsul brut va ajunge la 2.280,9 milioane în 1973- 1974. O astfel de expansiune va deveni posibilă prin intensificarea producției petroliere, a cărei valoare la export se va ridica la 256,3 milioane lire în 1973 - 1974, față de 155,6 în 1970. Noul plan va pune accentul, în general, pe exploatarea minieră, al cărei obiectiv pentru 1974 este să ridice la 13,4 la sută cota sa în ansamblul exporturilor (față de 4,5 la sută în 1970). Ponderea sectorului industrial trebuie să crească cu aproximativ 3 la sută, trecînd de la 10,1 la sută la 13,2 la sută în viitorii patru ani. Structura cifrelor privind importurile demonstrează dorința guvernului nigerian de a micșora importurile de bunuri de consum și de a mări pe cele de bunuri de investiții. Astfel, în timp ce partea importurilor de bunuri de consum va scădea de la 34,8 la sută, in 1970, la 30,8 la sută in 1974 (în cifre absolute, de la 115 la 144,7 milioane lire), partea bunurilor de înves(„JEUNE AFRIQUE") (Continuare în pagina a II-a)