Zori Noi, februarie 1971 (Anul 24, nr. 7190-7213)

1971-02-23 / nr. 7208

ZORI NOI H PAGINA 2 ADUNĂRI GENERALE ÎN C. A. P. Manifestare pregnantă a hotărîrii și voinței masei de cooperatori Analiza amănunțită a acti­vității depuse anul trecut în toate sectoarele de producție, jalonarea precisă a drumului ce trebuie parcurs în 1971 sunt principalele obiective care s-au impus în cadrul adunării generale care a avut loc de curînd la C.A.P. Siminicea. Nota dominantă a adunării generale de aici a constituit-o spiritul critic și autocritic, do­rința de mai bine, concretiza­tă în numărul mare de pro­puneri, menite să ducă la per­fecționarea procesului de pro­ducție, la obținerea unor suc­cese însemnate în noul an a­­gricol. „Am convingerea — spunea cooperatorul Mihai Negruc — că noile forme de organizare și retribuire a muncii, pe care, de fapt, noi le-am practicat la unele culturi, chiar din anul 1970, vor contribui în acest an la dobîndirea de rezultate și mai bune decît pînă acum. Desigur, faptul că, în ciuda vitregiilor climei din prima jumătate a anului trecut, re­coltele obținute au fost mul­țumitoare, ceea ce a determi­nat ca și retribuirea pe nor­mă convențională să ajungă la o valoare de 22 lei total, din care 13 lei în numerar, nu tre­buie să ne ducă la concluzia că am făcut totul pentru ri­dicarea producției. Așa cum am văzut din darea de sea­mă prezentată de consiliul de conducere, ca și din cele trăite de noi toți în vara lui 1970, ne putem da seama de rezer­vele pe care le mai avem în unitatea noastră, atît în pro­ducția vegetală cît și în cea v­imală. Creșterea răspunderii pentru calitatea muncii depu­se­­ de fiecare cooperator în anul care vine va duce, desi­gur, la o și mai bună activi­tate economică". Asemănător au discutat și cooperatorii Alexandru Tun, Ion Cosma Andrici, Dumitru Gh. Jelenschi, Ilie Melinte, Vlad Florescu și alții. Cu toții au avut ca numitor comun a­­precierea că, dacă s-ar fi în­lăturat lucrul de mîntuială din partea unor cooperatori, cum sînt, de pildă, Maria Ilie Da­­niliuc, Maria Bidalac, Cornel Bozu, Vasile Traistă, Aneta Ivan și alții, sau s-ar fi ac­ționat hotărît și la timp la în­treținerea porumbului, nu așa cum s-a întîmplat în unele perioade, cînd prășitul a fost sistat practic în tarlaua de peste Siret a brigăzii a IV-a, s-au cînd s-a întîrziat strîn­­gerea recoltei de cartofi de pe cîmp, avuția obștească cît și cea personală a fiecărui coo­perator ar fi avut mult de cîștigat. Activitatea depusă de con­siliul de conducere, personal de președintele Gh. Cerneleac, considerat ca un bun gospodar, ager și priceput în coordona­rea economiei unității, cît și a celor doi specialiști, inginerii Aurica și Sorin Rădulescu, a fost caracterizată ca fiind bu­nă și net superioară compara­tiv cu cea din anii trecuți. Ia­tă și cîteva cifre revelatoare privind rezultatele din anul trecut și cele din 1998 : Din prezentarea indicatori­lor de mai sus se desprinde clar influența pozitivă a mai bunei organizări și retribuiri a muncii, a unei mai judicioa­se coordonări a treburilor, a preocupărilor pentru creșterea cointeresării cooperatorilor și — ca o consecință firească — pentru îmbunătățirea calității lucrărilor. Cu toate acestea, vorbitorii au ilustrat și aspecte negati­ve din activitatea consiliului de conducere, printre care lăsarea în paragină a unor întinse porțiuni de islaz, relua­­rea din timp a unor măsuri operative de împărțire a pro­duselor cuvenite cooperatori­lor, o slabă urmărire a activi­tății conductorilor de atelaje, cît și unele greșeli în ce pri­vește planificarea producțiilor pe anumite tarlale cu fertili­tate naturală mai scăzută. Pentru anul 1971, Inginerul șef al cooperativei, Sorin Ră­­dulescu, a prezentat cifre care relevă justificate creșteri de producție, ridicate, de altfel, la nivelul bazei tehnico - ma­teriale existente în unitate. Bunăoară, la griu și porumb, obținerea de 2.100 kg. la hec­tar și, respectiv, 2.500 kg. boa­be la hectar, sînt producții perfect realizabile, avînd în vedere că numai la porumb se va fertiliza întreaga suprafață cu cîte 500 kg. îngrășăminte chimice la ha. și se va folosi numai sămînță dublu hibridă 99 și 101. Griului, spre deose­bire de anii din urmă, i se va acorda toate îngrijirile și, în special, plivitul, pentru a nu se mai deprecia calitativ pro­ducția obținută. De asemenea, prin plan, s-a prevăzut obține­rea de venituri bănești însem­nate de la sfecla de zahăr (120 ha., cu o producție medie de 25.500 kg. la hectar) și de la mac (120 hectare, cu o produc­ție planificată de 550 kg. la hectar). Cartoful va avea rezervată o suprafață de 200 ha., cu 25 ha. în plus față de anul tre­cut. Dintre acestea, 150 ha. vor fi fertilizate cu circa 3 vagoa­ne de gunoi de grajd pe fie­care hectar, iar întreaga su­prafață — cu cîte 650 kg. în­grășăminte chimice la ha. Fermei legumicole, căreia i s-a prevăzut extinderea cu 25 hectare, ajungînd la 108 hec­tare, îi revin sarcini deosebit de importante. Șeful fermei, ing. Aurica Rădulescu, în cu­­vîntul său, a reliefat faptul că, deși în anul 1970 condițiile de climă nu au fost atît de priel­nice legumicultura, datorită strădaniilor depuse de toți lu­crătorii fermei, activitatea a­­nuală s-a încheiat cu benefi­cii. La aceasta, o contribuție certă a avut-o faptul că retri­buirea muncii s-a făcut în to­talitate la 1.000 lei venit, lu­cru ce a cointeresat în cel m­ai mnalt grad pe cooperatori. Referindu-se la sarcinile pe anul 1971, vorbitoarea a arătat că ferma se va specializa în producerea a 3 sortimente principale de legume : castra­veți, ceapă, rădăcinoase, in­­tensificînd la maximum pro­ducția prin mecanizarea și chimizarea complexă. Activitatea zootehnică a fost, de asemenea, amplu discutată. Brigadierul Eugen Paveliuc, cooperatorii Costache Paveliuc, C. Balan și alții și-au expri­mat părerea că, în acest an, întregul consiliu de conducere, inginerul șef al unității, tre­buie să acționeze cu mai mul­tă răspundere pentru ca ren­tabilitatea acestui sector să fie pe măsura investițiilor și efor­turilor care se fac. Faptul că, în anul trecut, producția glo­bală zootehnică planificată s-a depășit cu 63,000 lei nu tre­buie să ducă la automulțumi­­re, deoarece rezervele de spo­rire a producției rsînt cu mult mai mari. Am relatat doar cîteva din­tre învățămintele desprinse din adunarea generală a coopera­torilor de la Siminicea. Carac­terul de lucru al adunării, dez­baterile fructuoase care au a­­vut loc, măsurile adoptate au deschis cooperatorilor de aici o perspectivă clară în activi­tatea productivă de viitor, fi­ind o garanție pentru ascen­siunea dorită în acest an. Ing. GH. ZAHARESCU Valoarea totală a producției globale (lei) Veniturile # sau — față de plan (lei) Cheltuielile ^ sau — față de plan (lei) Suma repartizată la fondul de consum (lei) Valoarea unei norme (lei) 1968 1970 5.865.000 8.932.000 — 2.071.420 +626.000 — 2.071.420 — 341.000 1.611.148 3.100.265 12­22 wm 0 mm • «mm « r mira­­ jr . UN AS AL BRACONIERILOR Aflăm că In satul Poia­na Negri (comuna Dorna Candrenilor) s-a pripășit Un răpitor de vânat mai fero­ce decit oricare lighioană a codrilor. Pătimașul bra­conier, pe nume Nichita Pilug al lui Leonte, și-a făcut un adevărat izvor de venituri ilicite din carnea și blana bietelor animale podoabe ale pădurii. O re­centă descindere, a celor în drept, la domiciliul in­dividului, a descoperit un­ SPERAM Nu de mult, la sediul administrativ al I.M.I.I. Rădăuți a izbucnit un pu­ternic incendiu. Flăcările au reușit să mistuie o par­te din acoperiș. Cel care a provocat vâlvătaia este coșul de la centrala termi­țătoarele urme : o blană de mistreț, ucis de curind; cinci leșuri de jderi; car­ne de ciută și de căprioa­ră; un întreg arsenal bra­conier format din 6 cap­cane, toate insingerate de vinatul pe care l-a prădat mișelește. De ajuns, cre­dem noi, pentru ca orga­nele de urmărire penală să-i taie pofta de căsăpire a unor animale ale pădu­rii, că, ce s-a supraîncălzit, a­­prinzînd căpriorii acoperi­șului. Sperăm că cei ce stau sub el nu s-or mai lă­sa terorizați de capriciile acelui „trabuc" din cără­midă. PUII I MOTO în prezent, se desfășoa­ră faza județeană a con­cursului „Cel mai bun a­­gent de circulație". Scopul: cunoașterea actelor nor­mative și a instrucțiunilor in vigoare ; dirijarea ire­proșabilă a traficului ru­tier; conducerea exempla­ră a autovehiculelor din dotare; cunoașterea geo­grafiei rutiere a județului, dar, mai ales, un adevărat examen al moralității : e­­xigența, fermitatea și prin­cipialitatea în aplicarea unor măsuri față de parti­cipanții la trafic. Cetățenii dornici de a contribui la siguranța circulației pot veni cu sugestii și propu­neri în legătură cu activi­tatea de dirijare a circula­ției de către agenții lucră­tori ai miliției. Rubrică realizată de VICTOR MICU ALTE ANGAJAMENTE ALE COOPERATORILOR PRI­VIND DEPĂȘIREA PREVEDERILOR DIN PLANURILE DE PRODUCȚIE : N­MNȚEȘTI • 64 tone porumb boabe • 140 tone sfeclă de zahăr • 200 tone cartofi • 20 tone legume • 320 hi. lapte • 21 tone griu • 50 tone porumb boabe • 330 tone cartofi • 200 ki lapte • 2.500 kg. carne FÎNTÎNA MARE GRĂMEȘTI • 62 tone griu • 10 tone orzoaică • 50 tone porumb • 175 tone cartofi de toamnă • 70 tone sfeclă de zahăr • 5.000 kg. carne I Descărcatul minereului la rampa din Iacobeni a exploată­rii miniere din Vatra Dornei Depoul C.F.R. Cîmpulung, în imagine, macaraua electro­­plan de 3,2 tone pentru manevrarea pieselor grele de la locomotive și încărcarea și descărcarea vagoanelor Foto . D. VINTILA IN CONSTRUCȚIE, UN NOU OBIECTIV Fabrica de nutrețuri combinate de la Verești In apropierea Complexului de la Verești, complex proiec­tat pentru creșterea și îngră­­șarea a 150.000 de porci anual, se construiește o modernă fa­brică de nutrețuri combinate. Dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate, unitatea va dispu­ne de un turn tehnologic de preparare și de mari silozuri de depozitare, capabile să rea­lizeze o producție de 120.000 tone furaje concentrate pe an. Aproximativ 60 la sută din producția de furaje ce se va obține aici este destinată com­plexului din Verești și ferme­lor zootehnice de stat din ju­dețul Suceava. Fabrica de nu­trețuri combinate urmează să intre în funcțiune în ultimul trimestru al acestui an. Angajamente care au început să prindă viață O frumoasă inițiativă a fost luată, recent, de organele co­munale și cetățenii comunei Vatra Moldoviței. Este vorba de contribuția efectivă a lo­cuitorilor satului Paltinu la ridicarea a două obiective: lo­calurile căminului cultural și magazinului comercial. Pentru început, 70 de cetățeni din Paltinu, în frunte cu deputa­ții Petru Popiuc, N. Trufan, I. Poliec, Gh. Budalo, M. Bur­suc, I. Bodnărescu, I. Aneci și I. Fereni, au ieșit în grup, cu unelte și atelaje, și au fasonat 100 m.c. lemn de lucru, din care parte a fost transportat la drum. Sunt prevăzute și alte acțiuni de masă asemănătoare. In felul acesta, au început să se transpună în viață angaja­mentele luate de consiliul popular în întrecerea patrio­tică. OLIVIAN ISOPESCU, primarul comunei Vatra Moldoviței ) S­plistaÄ SESIZĂM MEREU, DAR ÎN ZADAR Locatarii blocului C 4, din str. Ștefan Dracin­­schi nr. 4 Suceava, imobil proprietate personală, nu mai știu unde să se adre­seze pentru a li se rezol­va o problemă ce dăinuie de cînd locuiesc aici. Este vorba de instalația de în­călzire centrală, de radia­toarele acesteia, care ră­­mîn reci, sau, în cel mai fericit caz, emană atîta „căldură", încît se tremu­ră de frig. Mereu ni s-a promis că se vor lua mă­suri. Și atît! Nici o pro­misiune nu s-a concretizat. Situația blocului C 4 este cunoscută și la I.G.O. și la gruparea nr. 2 a asociații­lor de locatari și la consi­liul popular municipal. Acum a apărut un alt o­bicei. In urma sesizărilor noastre, cineva vine în control. Atunci cînd vin la fața locului, temperatura în apartamente e accep­tabilă, de unde deducem că, în prealabil, sînt in­formați tovarășii de la punctul termic. Și, așa, nu se întreprinde nimic. Se spune că la punctul ter­mic se lucrează la mon­tarea unor instalații care vor asigura în apartamen­te o căldură corespunză­toare. Dar cînd va fi ter­minată operațiunea ? La vară ? Așa știe I.G.O. Su­ceava să se achite de o­­bligația ce o are ? IOAN NISTOR, Suceava, strada Ștefan Dracinschi, bloc C 4, scara A, apartamentul 4 N.R. Nu e pentru prima dată cînd ziarul primește sesizări de această natură. I.G.D. Suceava a promis redacției că va lua măsuri. Că această întreprindere suceveană privește cu prea multă indiferență situația de față este dovedit și de faptul că la gruparea nr. 2 a asociațiilor de locatari sunt numeroase reclamații de a­­cest gen. Redacția așteaptă, de la I.G.O., un răspuns ferm, care să arate, concret, cînd va înlătura ano­maliile semnalate la încălzirea centrală. CA ÎN ZICALA CU POTCOVARUL.•• Este pe strada Zimbrului nr. 10, în Suceava, un cămin muncitoresc al întreprinderii județene de con­strucții - montaj, care va săzică, al unei unități care, în ceea ce privește construcțiile și instalațiile, are în mină și pîinea, și cuțitul. Numai că nu se prea ostenește, in legătură cu acest cămin, să le utilizeze așa cum trebuie, conform zicalei cu potcovarul care potcovește toți caii satului, numai pe-al său nu! Nu încape îndoială că, în proiectul acestei clădiri, pe lingă instalația de apă rece, a fost prevăzută și cea de apă caldă; mai sunt, ele, și alte prevederi nerespectate, dar nici, una dintre „omisiuni" nu ne produce atâtea ne­cazuri. Venim de pe șantier, vrem să ne spălăm, dar... apă caldă nu-i, iar bara IGO e departe. Amenajamen­­­­tele similare ale șantierelor din alte orașe nu duc lipsă de așa ceva, chiar dacă nu-s la „înălțimea" căminului ■nfistru. La Rădăuți, de pildă, s-au pus pină și difuzoare în fiecare cameră. Oare nu aparținem de aceeași... ma­mă ? De ce să fie mai... vitregă cu noi, cei de la Su­ceava, unde — cinstit vorbind — sunt, totuși, condiții mult mai bune decât în alte părți ? Intr-o adunare de U.T.C., tinerii căminiști au ridi­cat asemenea probleme; se pare că nu s-a auzit prea departe, din moment ce, încă din toamnă, nu s-a făcut nimic pentru remedierea situației. Culmea culmilor — pe lângă faptul că întreprinderea are tot ce-i trebuie pentru asta, adică instalatori și materiale — e că, de fapt, la subsolul căminului apa caldă e trasă. Ce forță, oare, o va îndemna să apară și un robinete ? VASILE ZAHARIA BUTUCEL muncitor din Suceava UZINA DE REPARAȚII AUTO SUCEAVA ANGAJEAZĂ MUNCITORI CALIFICAȚI In vederea specializării, prin cursuri cu scoaterea din producție, la București, pen­tru funcția de magazinet. Cei interesați trebuie să îndeplinească următoarele condiții : să fie absolvenți ai școlii generale sau ai liceului și ai unei școli profesionale în me­seria de lăcătuș mecanic sau tîmplar, să aibă stagiul militar satisfăcut și domiciliul sta­bil in municipiul Suceava sau în comunele învecinate. LĂCĂTUȘI MECANICI calificați prin școală profesională­ Relații suplimentare se pot obține de la biroul personal al uzinei, telefon 10046, in­terior 115. IMPORTANT­ Combinatul textil BOTOȘAN­I ANGAJEAZĂ m ECONOMIȘTI CU STUDII SUPERIOARE și vechime în muncă de peste 9 ani ; • CONTABILI CU STUDII MEDII și vechime în muncă de peste 11 ani. Salarizarea, conform H.C.M. nr. 914/1968. Relații suplimentare se pot obține la sediul combinatu­lui, din Calea Națională nr. 4 Botoșani, telefon 11412. SPORT • SPORT • SPORT • FOTBAL Meci de verificare pe stadionul Arini Cu două saptemini înainte de în­căperea returului, fotbaliștii de la Chimici manifestă o forma bună. Du­minică, în compania echipei Textila Botoșani, au făcut o partidă apreciată de spectatori, soldată cu 5 goluri, dintre care 4 în prima repriză. în par­tea a doua a a meciului au fost folo­siți mai mulți jucători, randamentul fiind mai scăzut, doar un singur gol, botoșănenii înscriind și ei un gol în urma unei lovituri de corner. Scor fi­nal, 5-1 pentru Chimia Suceava. De la Asociația sportivă Chimia în vederea apropiatului sezon fotba­listic, asociația sportivă Chimia a pus în vînzare, începînd de la 22 februa­rie, abonamente de intrare și loc re­zervat la tribuna întîi, sectorul zero (acoperit). Abonamentele și locul re­zervat sunt valabile pentru perioada 7 martie - 30 iunie a.c., prețul fiind de 110 lei. Cei interesați se vor adresa la Con­siliul județean pentru educație fizică și sport, între orele 12,00 - 15,00, eli­berarea celor două documente făcîn­­du-se imediat, la achitarea contrava­lorii amintite mai sus. Mai înainte cu o săptămină de a ne fi ocupat locurile în tribunele stadioa­nelor de fotbal pentru a asista la pri­ma etapă din divizia C, sucevenii care îndrăgesc voleiul se vor număra, desi­gur, printre spectatorii de la partide­le primei etape a returului diviziei B. In divizia secundă a țării, Suceava are doar o singură echipă. Constructorul, insă evoluția acesteia in prima parte a campionatului a fost mai mult decit VOLEI, DIVIZIA B La începerea returului campionatului meritorie. Locul 4, din 12 echipe, cu ÎS puncte (7 victorii ți 4 infringed), e o performanță buna, dar care ți am­bligă ! Ne-am hazarda, desigur, dacă am spune că voleiul sucevean poate păți. In acest an, in prima divizie, dar că are posibilitatea să ocupe, la sfâr­­țitul campionatului, un loc ți mai bun, e o afirmație perfect îndreptățită. Dis­pune de un lot omogen, același ca și in sezonul din toamna anului tre­cut, de jucători cu reale calități fizice. Arador, duminică, 28 februarie, pri­ma etapă a returului. Constructorul va juca la Bucuresti, în compania echipei Universitatea. In celelalte 10 etape, Constructorul Suceava va juca astfel v ETAPA A ll-A. 7 martie, acasă cu Po­litehnica Iați ; ETAPA A III-A, 14 mar­tie, la București cu Electra ; ETAPA A IV-A, 21 martie, acasă cu Farul Constanța ; ETAPA A V-A, 28 martie, la Craiova cu Universitatea; ETAPA A VI-A, 4 aprilie, acasă cu Vagonul Plo­­iești; ETAPA A ViI-a, 11 aprilie, la Piatra Neamț, cu betonul Săvinețti ; ETAPA A VIII-A, 18 aprilie, acasă cu Aurora Bucurețti ; ETAPA A IX A, 25 aprilie, la Craiova cu Electroputere ; ETAPA A X-A, 2 mai, acasă cu Siderurgistul Galați; ETAPA A XI-A, 9 mai, la Bucu­­rețti, cu Medicina. Dintre toate, cele mai dificile se anunță partidele de la Bucurețti, cu Electra (etapa a lil­i)­ii de la Craio­va, cu Universitatea (etapa a V-a). In prima parte a campionatului, cele două echipe au obținut victorii la Su­ceava cu 3-1 ți, respectiv, 3-2. Desi­gur, acestea pot fi considerate acci­dente, Constructorul obținînd trei vic­torii în deplasare , 3-1 cu Farul , 3-2 cu Vagonul , 3-0 cu Siderurgistul. Adică, din cele 7 victorii obținute in sezonul din toamnă, 3 au fost reali­zate pe terenul adversarilor. Dacă in retur nu vor pierde nici un meci a­­casă (din cele 5), ii vor învinge in trei partide susținute în deplasare, volei­baliștii suceveni vor acumula un punc­taj superior primei părți a campiona­tului. Dar acestea sunt doar supoziții, da jucători depinzind realizarea obiecti­vului, o comportare care să satisfacă pe toți acei cărora le este drag vo­leiul. >

Next