Zori Noi, iulie-septembrie 1976 (Anul 29, nr. 8334-8411)
1976-07-25 / nr. 8355
Proletari din toate țările, unii-văl notori Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX Nr. 8355 ] duminică 25 iulie 1976 | 4 pagini 30 bani GÎNDIREA COLECTIVA IN ACȚIUNE Analiza activității desfășurate de colectivul de muncă de la Exploatarea minieră Leșu Ursului, pe semestrul I a.c., sarcinile ce îi revin în perioada următoare s-a făcut, în cadrul adunării ______________ generale a oamenilor muncii, în spiritul indicațiilor secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din luna mai a.c., privind necesitatea perfecționării organizării producției și a muncii, întocmirii programelor speciale de mecanizare și automatizare a lucrărilor. S-a relevat, cu acest prilej, că obținerea, în primul semestru, a unui spor la producția globală de peste 8 milioane lei constituie un salt calitativ în întregul proces de producție. Angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă a fost de pe acum depășit cu peste 6 milioane lei, evidențiindu-se brigăzile conduse de Petru Mo______________ raru, Radu Batir, Constantin Stamate, Stelian Vlădescu, Trifan Cotleț, Gheorghe Urdă, și alții, propunerile lă-Crișan Moraru Discuțiile și care au exprimat voința fermă a minerilor de a acționa în așa fel ca activitatea lor să marcheze rezultate superioare. In acest sens, lăcătușul mecanic Vasile Cojocaru, șeful de brigadă Petru Moraru, maistrul miner Iosif Lucaci au solicitat DUMITRU IANOVICI (Continuare în pagina a II-a) ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII încheierea vizitei în țara noastră a președintelui Republicii Populare Benin, Mathieu Kerekou In dimineața zilei de sîmbătă s-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, Mathieu Kerekou, președintele Comitetului Central al Partidului Revoluției Populare Beninului, președintele Republicii Populare Benin. Aeroportul Mihail Kogălniceanu, unde a avut loc ceremonia plecării, era împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Mathieu Kerekou sosesc împreună la aeroport. Numeroși cetățeni aflați aici aclamă pe cei doi șefi de stat, își manifestă deplina satisfacție față de rezultatele fructuoase ale convorbirilor româno - benineze la nivel înalt, care deschid perspective din cele mai bune dezvoltării pe multiple planuri a relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări și popoare. Comandantul gărzii militare prezintă raportul celor doi președinți. Se intonează apoi imnurile de stat ale Republicii Populare Benin și Republicii Socialiste România, în timp ce în semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Președinții Nicolae Ceaușescu și Mathieu Kerekou trec în revistă garda de onoare. în continuare, președintele Republicii Populare Benin își ia rămas bun de la tovarășii Manea Mănescu, Ion Pățan, Vasile Vîlcu, Ștefan Andrei, Teodor Coman, Aurel Duma, de la celelalte personalități române venite la aeroport. La scara avionului, președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Mathieu Kerekov își string prietenește mîinile, se îmbrățișează cu căldură. La ora 9,15, aeronava prezidențială a decolat. Demnă de măreția trecutului său istoric, Suceava etalează astăzi privirii însemnele evului nostru socialist, moderne blocuri de locuințe armonios integrate vestigiilor străbune CETĂȚENEȘTI O Definitoriu pentru activitatea întreprinderii „Străduința“: Diversificarea producției de încălțăminte • Cronica citadină 0 In folosul populației • Note : La mica înțelegere ? • Revenim : „Șapte din opt ?“ • Opinii • De ce ? Pagina 3 ÎN AGRICULTURA • IN AGRICULTURA CEA MAI URGENTĂ LUCRARE DIN ACESTE ZILE: RECOLTATUL ORZULUI Cu fiecare zi ce trece cresc în amploare lucrările de recoltare a păioaselor. Odată cu strîngerea și transportul producției, realizarea celei de a doua culturi, bunii gospodari iau măsuri și pentru asigurarea semințelor. Consemnăm noi secvențe de pe frontul campaniei. • Cooperatorii din Hănțești au avut în cultură, în acest an, 150 ha. cu orz de toamnă. Așa cum ne-a informat, zilele trecute, tovarășul Constantin Motrescu. Inginerul șef al consiliului intercooperatist, imediat ce recolta a îndeplinit condițiile cerute, s-a intrat la lucru cu trei combine Gloria și trei combine C1 și C3. Pentru transportul operativ al producției au fost solicitate autocamioane și de la Autobaza Suceava. Tovarășul Dan Vasilovici, contabilul ajutor al C.A.P., ne-a relatat : „Recolta este bună. Combinele C 1 și C 3 lucrează bine. Zilnic ne sosesc de la Autobaza Suceava, în raport de comandă, 2—4 autocamioane. In acest fel reușim să EDUARD GAFIȚANU (Continuare în pagina a H-a) Pe terenurile C.A.P. Verești de pe care s-a recoltat orzul și au fost ridicate paiele se execută alături în vederea însămînțării celei de-a doua culturi Foto : I. MIHOVEANU REPORTAJ Vatră de istorie legendară, amintind prin glorioase file de cronică și numeroase vestigii de vitejia străbunilor în lupta de apărare a gliei și ființei neamului românesc, Suceava oferă astăzi o imagine grăitoare a ceea ce înseamnă geniul creator al unui popor liber și stăpîn pe destinele sale. Și aici, ca de altfel pretutindeni pe plaiurile țării, noul își vestește prezența la tot pasul, reliefind puternicul flux de tinerețe pe care îl trăiește străvechea așezare. Suceava se definește, mai întîi, prin viguroase coordonate economice. In socialismului, anii în perimetrul localității au fost înălțate moderne cetăți industriale înzestrate cu mașini, utilaje și instalații la nivelul cuceririlor gîndirii tehnice contemporane și care transformă în valori superioare importante bogății ale acestor meleaguri. Mărturii sunt marile combinate de celuloză și hîrtie, de prelucrare a lemnului, din lunca Sucevei, precum și unitățile amplasate în zona vest a municipiului, între care de modernă fabrică de conserve din o carne, una de produse lactate și alta de bere. In peisajul industrial al orașului se înscriu, de asemenea, unități cu profil metalurgic, din domeniul industriei ușoare etc. In toate acestea se realizează în prezent peste 50 la sută din producția globală industrială a județului. Realitatea complexă, armonioasă, oglindește în statistici de ultimă oră și alți indicatori care arată racordarea așezării la pulsul industrial al țării : în producția națională de celuloză și hîrtie, municipiul Suceava deține locul I, iar în fabricarea tricotajelor și conservelor din carne — locul al IX-lea. Cînd spunem că, față de 1960, numărul muncitorilor din industrie este dublu în prezent, iar producția industrială crescut de 13 ori, a avem în vedere, mai întîi, sensul profund uman al acestor cifre. Ele vorbesc de la sine despre esențiale modificări in structura socială a așezării, despre îmbogățirea nomenclatorului profesiilor de aici și creșterea nivelului de trai al locuitorilor urbei. Mutațiile petrecute în viața oamenilor, în conștiința lor, au impus alte ritmuri gândirii, faptelor de muncă. O expresie elocventă în acest sens o constituie faptul că în întrecerea socialistă pentru realizarea exmplară a sarcinilor pe acest an, sucevenii au raportat depășirea planului aferent primului semestru cu 72 milioane lei la D. TALG! (Continuare în pagina a II-a) TINEREȚEA UNUI ORAL STRĂVECHI FRUNTAȘ INTRE FRUNTAȘII MUNCII — „Startul" producției îl dați dv., muncitorii de la pregătire !. Cum vă onorați această misiune de onoare și, totodată, de răspundere ? Am adresat întrebarea comunistului Ștefan Cramariuc, tîmplar mecanic la Fabrica de mobilă din Cîmpulung Moldovenesc. Ne răspunde : — Eu zic că ne îndeplinim misiunea. Avem oameni harnici. Veghem ca mașinile să funcționeze corect. Acordăm o mare grijă calității, care, și în fabrica noastră, e strîns legată de ritmicitate. Acest exigent conducător de brigadă este preocupat de asimilarea unor noi modele de mobilier. Este vorba de produse de înaltă tehnicitate, care cer maximă atenție din partea muncitorilor. își exprimă încrederea că „examenul" va fi trecut cu bine , că de aici, de la pregătirea, producției i se va imprima constant un puls normal. • La Casa de culturi a sindicatelor din Suceava are loc astăzi, la ora 9,30, o adunare a veteranilor din războiul antifascist din municipiu. Manifestarea se înscrie în ciclul de acțiuni politico - educative care se organizează în județ în intimpinarea zilei de 23 Au g.l.l.m.TECT gust, marea sărbătoare națională a poporului nostru. In perioada 25 iulie — 1 august, la Baia se desfășoară o suită de manifestări culturale cu filmul, inmănunchiat î ntr-o „Săptămînă a filmului storic românesc“, în program, producțiile artistice „Neamul Șoimăreștilor“ și „Cursa“, precum și valoroasele documentae de lung metraj „Ani de aptă, ani de glorie“, „File de storie“ și „File de epopee“. Un moment de mare interes va conferi acestei acțiuni simpozionul „Baia — moment de rezonanță și glorie în istoria Moldovei“. RADU ANDRIEȘ