Zori Noi, aprilie-iunie 1981 (Anul 34, nr. 9806-9882)
1981-04-01 / nr. 9806
Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXV Nr. 9806 miercuri 1 aprilie 1981 {4 pagini 30 bani CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII EXAMEN AL COMPETENȚEI Accent pe asigurarea din vremea rezervelor în minerit, creșterea productivității muncii se află în relație directă cu cerința, de strictă actualitate, de a asigura patriei cantități sporite de materii prime- Răspunzînd acestui deziderat, colectivul minei Leșu Ursului - Nord situează pe plan prioritar aficarea unor metode de mare productivitate. în mod treptat, procedeele clasice au fost abandonate în __________ favoarea altora, mai eficiente. — Am generalizat, pe întreaga mină. ________ metoda de exploatare descendentă cu surpare — ne spune inginerul Mihai Niculiță, șeful minei. Aceasta a condus la creșterea substanțială a productivității muncii pe abataj. Dacă înainte, cînd lucram după procedeele cunoscute, realizam o productivitate fizică pe de 1,8—2 tone (cantitate post de minereu extrasă de un om în 8 ore), acum rezultatele sunt de două ori mai mari. Aș preciza că, de la începutul anului, la nivelul abatajelor realizăm în medie o productivitate fizică de 4,5 tone pe post. Avantajele aplicării metodelor de mare productivitate nu se rezumă la cele menționate. Acest procedeu asigură reducerea consumului de lemn (CU 7—8 m.c. la 1.000 tone minereu extras), deci micșorarea cheltuielilor materiale, ceea ce aduce importante sporuri producția netă. Pe de altă partare, se extind posibilitățile de încărcare mecanizată în abataje, cu ajutorul mașinilor adecvate operațiunii respective, ceea ce influențează, de asemenea, pozitiv asupra nivelului productivității. tent, operațiunile de Concomitătere ______________ sunt în întregime mecanizate. Aplicarea metodelor de mare randament este condiționată în măsură determinantă de asigurarea din timp a liniei de front. Lucrărilor de perspectivă li se acordă aici o deosebită atenție. Maistrul Pavel Țăranu ne dă cîteva amănunte : — S intem cu lucrările de deschidere și pregătire în vans. Avem la ora actuală orezervă pregătită pentru 27 de luni. Acesta este un lucru pozitiv, fiindcă ne permite să stabilim din timp metodele de exploatare cele mai eficiente, în funcție, bineînțeles, de condițiile de zăcămînt. Avind un asemenea avans, nu abandonăm lucrările de perspectivă De curînd am trecut la pregătirea unor noi rezerve, dr. NICOUStE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) In exploatările MINIERE (I) \\\\\V\\\\X\\X\\\\\\V.\\\\\X\\\\\\\\\V é SESIUNEA Ieri a avut loc sesiunea consiliului popular județean, la care au luat parte, ca invitați, deputații Marii Adunări Naționale cu domiciliul în județul nostru, conducătorii unor întreprinderi, instituții, precum și ai secțiilor din aparatul propriu al comitetului executiv al consiliului popular județean, directorii spitalelor din județ și președinții birourilor executive ale consiliilor populare orășenești și comunale. După alegerea prezidiului, tovarășul Traian Gîrlea, primsecretar al comitetului județean de partid, președintele comitetului executiv al consiliului popular județean, a propus, iar sesiunea a adoptat, următoarea ordine de zi : 1. Proiect de hotărîre privind îmbunătățirea activității profilactice, de tratament și recuperare a capacității de muncă, precum și de realizare a politicii sanitare a partidului și statului în județul Suceava; 2. Angajamentul Consiliului popular al județului Suceava ca răspuns la Chemarea Consiliului popular al județului Alba pentru îndeplinirea și depășirea obiectivelor din planul național unic de dezvoltare economico-socială în anul 1981 ; 3. Dare de seamă a pre- CONSILIULUI JUDEȚEAN ședintelui Tribunalului județean Suceava ; 4. Ratificarea unor decizii emise de comitetul executiv al consiliului popular al județului de la ultima sesiune și pînă în prezent. Expunerea la proiectul de hotărîre enunțat a fost prezentată de tovarășa Floarea Leustian, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, după care tovarășul Dumitru Bodnariuc, președintele comisiei permanente de învățămînt, cultură, sănătate, sport și ocrotiri sociale a consiliului popular județean, a prezentat raportul comisiei cu privire la avizarea proiectului de hotărîre supus dezbaterii și adoptării. Tovarășul Ion Siminiceanu, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, a prezentat Angajamentul Consiliului popular al județului Suceava ca răspuns la Chemarea Consiliului popular al județului Alba pentru îndeplinirea depășirea obiectivelor din plașicul național unic de dezvoltare economico - socială pe anul 1981, precum și proiectul de hotărîre privind adoptarea angajamentului. în acest document se arată că în județul nostru vor fi date în folosință, peste planul POPULAR anual, 102 apartamente ; vor fi devansate termenele de punere în funcțiune a școlii cu 16 săli de clasă din Burdujeni — Suceava, cantinei și internatului din Dolhasca, cantinei Grupului școlar din Fălticeni al M.I.U., unor spații comerciale, grădinițe și altor obiective de interes obștesc. Concomitent cu diversificarea activității în secțiile de producție existente, în anul 1981 se vor înființa 55 de unități noi de mică industrie și prestații de servicii. Gospodăria comunală va extinde cu 13 km. rețeaua de apă potabilă, iar în domeniul gospodăririi și înfrumusețării localităților vor fi executate, prin munca patriotică a cetățenilor, lucrări în valoare de peste 250 milioane lei. De asemenea, urmează ca prin comerțul de stat să se desfacă peste plan mărfuri în valoare de 5 milioane lei. S-a dat apoi cuvîntul tovarășei Adela Ivașcu, președintele Tribunalului județean Suceava, care a prezentat darea de seamă asupra activității tribunalului județean, în legătură cu problematica supusă dezbaterii au luat cuvîntul tovarășii Tudor Done, Amelia Lascar, Dimitrie Hreciuc, Gheorghe Grigoraș. (Continuare în pagina a III-a) MNAM In comuna Crucea a avut loc recent un schimb de experiență cu „Locul și rolul maistrului tema în aplicarea noului mecanism economico - financiar“, la care au luat parte 35 de maiștri mineri. Au participat, de asemenea, reprezentanți ai Cabinetului județean de organizare a activității economice și sociale, Grupului de șantiere Leșu Ursului - Frasin al T.C.M.M. și Combinatului minier „Suceava“ din Gura Humorului. La Gura Humorului, sub egida universității cultural - științifice locale, se desfășoară un ciclu de expuneri și simpozioane pe teme privind istoria fenomenului social - cultural de pe aceste meleaguri, ciclu intitulat „Serile humorene“. Invitații ultimei „seri humorene" au fost tovarășii Elena Șutac și Ioan Cocuz de la Muzeul județean Suceava, care au vorbit despre : „Contribuția bucovinenilor la făurirea statului național român“ și, respectiv, ,ț Ciprian Porumbescu — artist patriot“. Prin modernizările aduse și ca urmare a creșterii competenței profesionale, zona de deservire la mașinile de tricotat „Mureșul“ a crescut de la două la trei mașini pe muncitoare, la întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava ARIA LUCRĂRILOR DIN CÎMP EXTINDE Pe măsura îmbunătățirii vremii, aria lucrărilor de sezon din agricultură se extinde tot mai mult. Din datele centralizate, la direcția agricolă județeană rezultă că, pînă luni, în cooperativele agricole de producție se pregătiseră pentru semănat 2.292 ha. de teren, se însămînțaseră 924 ha cu orzoaica, 160 ha. cu o ovăz, 120 ha. cu sfeclă de zahăr, 91 ha. cu legume, 111 ha. cu plante de nutreț și se plantaseră 133 ha. cu cartofi. în frunte se află unitățile din consiliile unice agroindustriale de stat și cooperatiste Cornu Luncii, Spătărești, Salcea, Ilișești, Bosanci și Verești, care au însămînțat cele mai mari suprafețe. Ritmul de lucru trebuie mai puternic intensificat în C.U.A.S.C. Gălănești, Siret, Zvoriștea și Todirești, unde realizările sînt sub posibilitățile de care C.A.P. dispun. Marți, la redacție ne-au sosit noi vești care atestă hotărîrea cooperatorilor și mecanizatorilor de a nu precupeți nici un efort pentru punerea unor baze trainice viitoarelor recolte. Cîteva dintre acestea le consemnăm în continuare. Cooperatorii din Salcea — după cum ne spunea tovarășa Lucia Stanciu, vicepreședinte al biroului executiv al consiliului popular comunal — au pregătit terenul pe 220 ha., au însămînțat 20 ha. cu orzoaică, 15 ha cu mazăre și au plantat cu cartofi 45 ha. „Astăzi — preciza interlocutoarea — continuăm să discuim cu 17 tractoare, iar în fermele Prelipca și Plopeni, cu 6 mașini, plantăm cartofi. O atenție deosebită acordăm lucrărilor din legumicultură. Am însămînțat în răsadnițe 3600 m.p. cu legume și astăzi pregătim alți 400 m.p. de paturi reci pentru semănatul răsadurilor de varză de toamnă. îmbunătățirea vremii ne va permite să intensificăm și mai mult ritmul de lucru și să finalizăm acțiunile de campanie la timpul optim". Cu hărnicie muncesc în cîmp ȘTEFAN URSACHI (Continuare in pagina a II-a) REGENERAREA NATURALĂ A PĂDURII SARCINĂ DE MAXIMĂ IMPORTANȚĂ A SILVICULTORILOR Zona forestieră în care se încadrează și Ocolul silvic Gura Humorului se caracterizează prin prezența unor arborevaloroase de rășinoase și amestec de rășinoase cu fag, de înaltă productivitate. Pornind de la acest aspect, iamna noastră principală este menținerea și dezvoltarea acestor arborete, cu atît mai mult cu cit specia de bază este bradul, arbore care, găsindu-se în optimul său de ve j—TRIBUNA—§ liMMáÉ »—POZITIVE—* getație, înregistrează cele mai mari creșteri de masă lemnoasă la hectar, având și un lemn de bună calitate, foarte căutat de industrie. Prezența bradului în raza noastră de activitate a impus și impune, prin urmare, luarea măsurilor de continuă regenerare a sa. Or, se știe că acestei specii de arbori i se pot aplica tratamente silvice care să-i asigure regenerarea pe cale naturală, metodă care duce, implicit, și la reducerea cheltuielilor de împădurire a suprafețelor exploatate. Acestea sunt considerentele pentru care am și acordat o atenție deosebită acestei metode de regenerare a pădurii Concret, am trecut la practicarea tratamentului tăierilor progresive pe suprafețe mici, cu asigurarea regenerării Ing. ROMAN SAVIȚCHI șeful Ocolului silvic Gura Humorului (Continuare în pagina a IlI-a)