Zori Noi, aprilie-iunie 1981 (Anul 34, nr. 9806-9882)

1981-04-01 / nr. 9806

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXV Nr. 9806­­ miercuri 1 aprilie 1981 {4 pagini 30 bani CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII EXAMEN AL COMPETENȚEI Accent pe asigurarea din vreme­a rezervelor în minerit, creșterea pro­ductivității muncii se află în relație directă cu cerința, de strictă actualitate, de a asigu­ra patriei cantități sporite de materii prime- Răspunzînd a­­cestui deziderat, colectivul minei Leșu Ursului - Nord situează pe plan prioritar a­­ficarea unor metode de ma­re productivitate. în mod trep­tat, procedeele clasice au fost abandonate în __________ favoarea alto­ra, mai eficien­te. — Am gene­ralizat, pe în­­­treaga mină. ________ metoda de ex­ploatare descendentă cu sur­pare — ne spune inginerul Mihai Niculiță, șeful minei. A­­ceasta a condus la creșterea substanțială a productivității muncii pe abataj. Dacă înain­te, cînd lucram după proce­deele cunoscute, realizam o productivitate fizică pe de 1,8—2 tone (cantitate post de minereu extrasă de un om în 8 ore), acum rezultatele sunt de două ori mai mari. Aș preciza că, de la începutul anului, la nivelul abatajelor realizăm în medie o producti­vitate fizică de 4,5 tone pe post. Avantajele aplicării meto­delor de mare productivitate nu se rezumă la cele mențio­nate. Acest procedeu asigură reducerea consumului de lemn (CU 7—8 m.c. la 1.000 tone mi­nereu extras), deci micșorarea cheltuielilor materiale, ceea ce aduce importante sporuri producția netă. Pe de altă par­ta­re, se extind posibilitățile de încărcare mecanizată în aba­taje, cu ajutorul mașinilor a­­decvate operațiunii respective,­­ ceea ce influențează, de ase­­­­menea, pozitiv asupra nivelu­lui productivității. tent, operațiunile de Concomi­tătere ______________ sunt în întregi­me mecanizate. Aplicarea me­todelor de ma­re randament este condiționa­­­­tă în măsură determinantă de asigurarea din timp a liniei de front. Lucrărilor de perspec­tivă li se acordă aici o deose­bită atenție. Maistrul Pavel Țăranu ne dă cîteva amănun­te : — S intem­ cu lucrările de deschidere și pregătire în vans. Avem la ora actuală o­­rezervă pregătită pentru 27 de­­ luni. Acesta este un lucru po­zitiv, fiindcă ne permite să stabilim din timp metodele de exploatare cele mai eficiente, în funcție, bineînțeles, de con­dițiile de zăcămînt. Avind un asemenea avans, nu abando­năm lucrările de perspectivă De curînd am trecut la pregă­tirea unor noi rezerve, dr. NICOUStE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) In exploatările MINIERE (I) \\\\\V\\\\­­­X­\\­X\\\\\\V.\\\\\X\\\\\\\\\V é SESIUNEA Ieri a avut loc sesiunea consiliului popular județean, la care au luat parte, ca in­vitați, deputații Marii Adunări Naționale cu domiciliul în județul nostru, conducătorii u­­nor întreprinderi, instituții, precum și ai secțiilor din a­­paratul propriu al comitetu­lui executiv al consiliului popular județean, directorii spitalelor din județ și pre­ședinții birourilor executive ale consiliilor populare orășe­nești și comunale. După alegerea prezidiului, tovarășul Traian Gîrlea, prim­­secretar al comitetului jude­țean de partid, președintele comitetului executiv al con­siliului­­ popular județean, a propus, iar sesiunea a adop­tat, următoarea ordine de zi : 1. Proiect de h­otărîre pri­vind îmbunătățirea activității profilactice, de tratament și recuperare a capacității de muncă, precum și de realiza­re a politicii sanitare a parti­dului și statului în județul Suceava; 2. Angajamentul Consiliului popular al județului Suceava ca răspuns la Chemarea Con­siliului popular al județului Alba pentru îndeplinirea și depășirea obiectivelor din planul național unic de dez­voltare economico-socială în anul 1981 ; 3. Dare de seamă a pre- CONSILIULUI JUDEȚEAN ședintelui Tribunalului jude­țean Suceava ; 4. Ratificarea unor decizii emise de comitetul executiv al consiliului popular al jude­țului de la ultima sesiune și pînă în prezent. Expunerea la proiectul de hotărîre enunțat a fost pre­zentată de tovarășa Floarea Leustian, vicepreședinte al comitetului executiv al consi­liului popular județean, după care tovarășul Dumitru Bod­­nariuc, președintele comisiei permanente de învățămînt, cultură, sănătate, sport și o­­crotiri sociale a consiliului popular județean, a prezentat raportul comisiei cu privire la avizarea proiectului de ho­tărîre supus dezbaterii și a­­doptării. Tovarășul Ion Siminiceanu, prim-vicepreședinte al comi­tetului executiv al consiliului popular județean, a prezen­tat Angajamentul Consiliului popular al județului Suceava ca răspuns la Chemarea Con­siliului popular al județului Alba pentru îndeplinirea depășirea obiectivelor din pla­și­cul național unic de dezvol­tare economico - socială pe anul 1981, precum și proiec­tul de hotărîre privind adop­tarea angajamentului. în acest document se arată că în județul nostru vor fi date în folosință, peste planul POPULAR anual, 102 apartamente ; vor fi devansate termenele de pu­nere în funcțiune a școlii cu 16 săli de clasă din Burdu­­jeni — Suceava, cantinei și internatului din Dolhasca, cantinei Grupului școlar din Fălticeni al M.I.U., unor spa­ții comerciale, grădinițe și al­tor obiective de interes ob­ștesc. Concomitent cu diversi­ficarea activității în secțiile de producție existente, în a­­nul 1981 se vor înființa 55­­ de unități noi de mică industrie și prestații de servicii. Gos­podăria comunală va extinde cu 13 km. rețeaua de apă po­tabilă, iar în domeniul gospo­dăririi și înfrumusețării loca­lităților vor fi executate, prin munca patriotică a cetățeni­lor, lucrări în valoare de pes­te 250 milioane lei. De ase­menea, urmează ca prin co­merțul de stat să se desfacă peste plan mărfuri în valoare de 5 milioane lei. S-a dat apoi cuvîntul tova­rășei Adela Ivașcu, președin­tele Tribunalului județean Suceava, care a prezentat da­rea de seamă asupra activi­tății tribunalului județean, în legătură cu problemati­ca supusă dezbaterii au luat cuvîntul tovarășii Tudor Done, Amelia Lascar, Dimitrie Hre­­ciuc, Gheorghe Grigoraș. (Continuare în pagina a III-a) MNAM In comuna Crucea a a­­­­vut loc recent un schimb de experiență cu „Locul și rolul maistrului tema în aplicarea noului mecanism e­­conomico - financiar“, la care au luat parte 35 de maiștri mi­neri. Au participat, de ase­menea, reprezentanți ai Ca­binetului județean de organi­zare a activității economice și sociale, Grupului de șantiere Leșu Ursului - Frasin al T.C.M.M. și Combinatului mi­nier „Suceava“ din Gura Hu­morului. La Gura Humorului, sub­­ egida universității cultu­ral - științifice locale, se desfășoară un ciclu de expu­neri și simpozioane pe teme privind istoria fenomenului social - cultural de pe aceste meleaguri, ciclu intitulat „Seri­le humorene“. Invitații ultim­ei „seri humorene" au fost tova­rășii Elena Șutac și Ioan Co­­cuz de la Muzeul județean Su­ceava, care au vorbit despre : „Contribuția bucovinenilor la făurirea statului național ro­mân“ și, respectiv, ,ț Ciprian Po­­rumbescu — artist patriot“. Prin modernizările aduse și ca urmare a creșterii competenței profesionale, zona de deservire la mași­nile de tricotat „Mureșul“ a crescut de la două la trei mașini pe muncitoare, la întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava ARIA LUCRĂRILOR DIN CÎMP EXTINDE Pe măsura îmbunătățirii vremii, aria lucrărilor de se­zon din agricultură se extin­de tot mai mult. Din datele centralizate, la direcția agri­­colă județeană rezultă că, pî­nă luni, în cooperativele agri­cole de producție se pregăti­seră pentru semănat 2.292 ha. de teren, se însămînțaseră 924 ha cu orzoaica, 160 ha. cu o o­văz, 120 ha. cu sfeclă de za­hăr, 91 ha. cu legume, 111 ha. cu plante de nutreț și se plan­taseră 133 ha. cu cartofi. în frunte se află unitățile din consiliile unice agroindustria­le de stat și cooperatiste Cor­nu Luncii, Spătărești, Salcea, Ilișești, Bosanci și Verești, ca­re au însămînțat cele mai mari suprafețe. Ritmul de lu­cru trebuie mai puternic in­tensificat în C.U.A.S.C. Gălă­­nești, Siret, Zvoriștea și Todi­rești, unde realizările sînt sub posibilitățile de care C.A.P. dispun. Marți, la redacție ne-au so­sit noi vești care atestă hotă­­rîrea cooperatorilor și meca­nizatorilor de a nu precupeți nici un efort pentru punerea unor baze trainice viitoare­lor recolte. Cîteva dintre aces­tea le consemnăm în continua­re. Cooperatorii din Salcea — după cum ne spunea tovară­șa Lucia Stanci­u, vicepreședin­te al biroului executiv al con­siliului popular comunal — au pregătit terenul pe 220 ha., au însămînțat 20 ha. cu or­­zoaică, 15 ha­ cu mazăre și au plantat cu cartofi 45 ha. „As­tăzi — preciza interlocutoarea — continuăm să discuim cu 17 tractoare, iar în fermele Pre­lipca și Plopeni, cu 6 m­așini, plantăm cartofi. O atenție deo­sebită acordăm lucrărilor din legumicultură. Am însămînțat în răsadnițe 3600 m.p. cu le­gume și astăzi pregătim alți 400 m.p. de paturi reci pentru semănatul răsadurilor de var­ză de toamnă. îmbunătățirea vremii ne va permite să in­tensificăm și­ mai mult ritmul de lucru și să finalizăm ac­țiunile de campanie la timpul optim". Cu hărnicie muncesc în cîmp ȘTEFAN URSACHI (Continuare in pagina a II-a) REGENERAREA NATURALĂ A PĂDURII SARCINĂ DE MAXIMĂ IMPORTANȚĂ A SILVICULTORILOR Zona forestieră în care se încadrează și Ocolul silvic Gu­ra Humorului se caracterizea­ză prin prezența unor arbore­­valoroase de rășinoase și­­ amestec de rășinoase cu fag, de înaltă productivitate. Por­nind de la­­ acest aspect, iam­­na noastră principală este menținerea și dezvoltarea a­­cestor arborete, cu atît mai mult cu cit specia de bază este bradul, arbore care, gă­­sindu-se în optimul său de ve­­ ­j—TRIBUNA—§ liMMáÉ »—POZITIVE—* getație, înregistrează cele mai mari creșteri de masă lemnoa­să la hectar, având și un lemn de bună calitate, foarte cău­tat de industrie. Prezența bra­dului în raza noastră de acti­vitate a impus și impune, prin urmare, luarea măsurilor de continuă regenerare a sa. Or, se știe că acestei specii de ar­bori i se pot aplica tratamen­te silvice care să-i asigure re­generarea pe cale naturală, metodă care duce, implicit, și la reducerea cheltuielilor de împădurire a suprafețelor ex­ploatate. Acestea sunt conside­rentele pentru care am și a­­cordat o atenție deosebită a­­cestei metode de regenerare a pădurii­ Concret, am trecut la prac­ticarea tratamentului tăierilor progresive pe suprafețe mici, cu asigurarea regenerării Ing. ROMAN SAVIȚCHI șeful Ocolului silvic Gura Humorului (Continuare în pagina a IlI-a)

Next