Zori Noi, octombrie-decembrie 1981 (Anul 34, nr. 9962-10040)
1981-10-01 / nr. 9962
ProWlari éin toata tSrtlo, untfl-vS ori noi Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și ai Consiliului popular județean Anul XXXVI Nr. 9962] joi 1 octombrie 1981 4 pagini 30 bani ^ ^ \^ XXXXXXXXVsXXXXXXXXXX** V v\\\\\\\\\\\\\',\''i\\V .WWV v\\\VC\\\\ La Ferma legumicolă a C.A.P. Salcea STRÂNSUL RECOLTEI ESTE ÎN TOI Legumicultorii din Salcea au adunat și predat, pînă în prezent, la fondul de stat 26 tone de ardei grași, 81 tone de roșii, 60 tone de varză de vară, 81 tone de ceapă, 4 tone de țelină, 11 tone de morcov și 295 tone de castraveți, întreaga producție fiind de calitate bună. Pe cîmp există încă la ora actuala, importante cantități de legume. Ce se întreprinde pentru recoltarea și depozitarea într-un timp cit mai scurt a întregii recolte ? — Mai avem de strîns producția — ne spunea inginera Margareta Gemeniuc, șefa fermei — de pe 9 ha. cu morcov, 2 liu cu felină și 8 ha._ cu varză de toamnă. Adunam si livrăm, de asemenea, ultimele gogonele pentru murat __ Cum v-ați organizat munca ? — Se lucrează zi-lumină. Participă la recoltat, pe lingă cooperatori, și un însemnat număr de elevi. Pînă acum preluarea producției s-a făcut conform graficelor. De cîteva zile, însă, la acest capitol avem unele greutăți. —. Despre ce este vorba 7 — Dispunem în stoc de circa 6 tone de morcov, pe care I.P.I.L.F. Suceava, beneficiarul nostru, nu s-a prezentat să-l ridice pe motiv că nu ar fi gata spațiile de depozitare. Dacă mai stă mult în magaziile noastre, producția se deshidratează, existînd chiar riscul deprecierii acesteia. Insistăm și pe această ȘTEFAN URSACHI (Continuare în pagina a II-a) ^XXVXVXXVXXXXX-^XVXV#XXXXVXXX\XXM>^CSMXV\NN La C.A.P. Burdujeni, datorită unei bune organizări a muncii, folosirii la întreaga capacitate a tractoarelor, semănatul păioaselor de toamnă s-a încheiat, ieri, după cum ne-a informat tovarășa Dorința Golcea, președintele unității, pe întreaga suprafață planificată de 225 ha ~ SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ȘI ADUNAREA CETĂȚENEASCĂ Ieri au avut loc sesiunea consiliului popular județean și adunarea cetățenească organizată în conformitate cu art. 4 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare, la care , au luat parte, ca invitați, deputații Marii Adunări Naționale cu domiciliul în județul nostru, membrii consiliului județean al Frontului Democrației și Unității Socialiste, conducătorii unor întreprinderi, instituții, direcții și ai secțiilor din aparatul propriu al comitetului executiv al consiliului popular județean, președinții birourilor executive ale consiliilor populare orășenești și comunale, delegații sătești. După alegerea prezidiului, tovarășul Traian Gîrlea, primsecretar al comitetului județean de partid, președintele comitetului executiv al consiliului popular județean, a propus, iar sesiunea a adoptat, următoarea ordine de zi : 1. Raport cu privire la hotărîrile adoptate, executarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor edilitar - gospodărești, asigurarea aprovizionării populației, întreținerea și gospodărirea fondului locativ, repartizarea locuințelor în condițiile prevăzute de lege, soluționarea propunerilor, sesizărilor și reclamațiilor în perioada 1 ianuarie — 31 august 1981 . 2. Proiect de hotărîre privind perfecționarea activității consiliilor populare pentru transpunerea în viață a indicațiilor cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, la Congresul al II-lea al consiliilor populare, cu privire la organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste între consiliile populare ; 3. Raport al comisiei permanente pentru construcții, sistematizare, gospodărie comunală și drumuri asupra modului cum sunt aplicate prevederile Hotărîrii Consiliului popular județean Suceava, 1980, nr. 11 din 4 octombrie privind îmbunătățirea activității de sistematizare teritoriului și localităților județului. Intrîndu-se în ordinea de zi, tovarășul Traian Gîrlea a prezentat raportul privind activitatea comitetului executiv al consiliului popular județean în perioada 1 ianuarie — 31 august 1981. In continuare, tovarășul deputat Ion Siminiceanu, prim - vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, prezentat expunerea la proiecatul de hotărîre privind punctul al doilea din ordinea de zi, după care tovarășul deputat Vasile Sava, vicepreședintele comisiei permanente plan, buget, finanțe, a prezentat raportul comun al comisiilor permanente cu privire la avizarea proiectului de hotărîre supus dezbaterii și adoptării. Apoi, tovarășul deputat Tudor Done, președintele comisiei permanente pentru construcții, sistematizare, gospodărie comunală și drumuri, a prezentat raportul comisiei asupra modului cum sunt aplicate prevederile Hotărîrii Consiliului popular al județului Suceava, nr. 11 din 4 octombrie 1980, privind îmbunătățirea activității de sistematizare teritoriului și localităților județului In legătură cu problematica supusă dezbaterii au luat cuvîntul tovarășii : Dimitrie Hreciuc, Nicanor Strugaru, Ecaterina Cenușă, Vasile Porodi, Livia Busuioc, Costică Arteni, Mihai Chiriac, Vasile Părău, Gheorghe Podiuc, Teodor Țurcanu, Vasile Prelipceanu. Materialele prezentate și intervențiile participanților la dezbateri au reliefat climatul democratic, deosebit de fertil, în care oamenii muncii suceveni, asemenea întregului nostru popor, au obținut, in perioada care a trecut de la Congresul al V-lea al consiliilor populare, importante succese pe plan economic, social și spiritual. Călăuzindu-se după orientările și indicațiile date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la înaltul forum al (Continuare în pagina a IlI-a) LA SUCEAVA SE DESCHIDE ASTAZI „Salonul cărții“ — ediția a Vl-a Incepînd de astăzi, timp de zece zile, la Suceava se desfășoară, sub emblema Festivalului național „Cintarea României", cea de-a VI-a ediție a „Salonului cărții“. Sub egida comitetului județean de cultură și educație socialistă și a centrului de librării, tradiționala acțiune programează o amplă serie de manifestări culturale, atît în spațiul Galeriei de artă din municipiu, unde a fost amenajat un bogat stand de carte, cit și în întreprinderi și instituții din Suceava, Fălticeni, Gura Humorului. Lansarea unor volume recent apărute, întîlniri cu scriitori și alte personalități ale culturii și științei românești, momente lirice, dezbateri pe teme literare se înscriu pe agenda acestor zile ca evenimente importante ale vieții spirituale sucevene. Autorii prezenți vor acorda autografe. Manifestarea inaugurală a actualei ediții a „Salonului cărții" are loc astăzi la ora 10, la Galeria de artă din Suceava. DIN PENALIZĂRI NU SE POT PRODUCE BUNURI MATERIALE Prin profilul activității lor, subunitățile I.J.G.C.L. Suceava au certe posibilități de colectare și valorificare a materiilor prime și materialelor recuperabile. Pornind de la aceasta, și în concordanță cu cerințele economiei, au fost stabilite obligațiile de plan ce revin, în 1981, amintitei întreprinderi. Acum, la încheierea a două treimi din an, rezultatele sunt, în general, nesatisfăcătoare. Astfel, din demolări au rezultat 450.000 cărămizi, 591 m.c. material lemnos, bun pentru folosirea în reparațiiconstrucții, și 170 m.c. lemn de foc, cantități care, în ceea ce privește materialul lemnos și lemnul de foc, reprezintă depășirea sarcinilor pe întregul an. Cu totul alta este situația colectării metalelor și hîrtiei. Pe total întreprindere, sarcinile pe opt linii au fost îndeplinite numai la (plan — 9,9 tone, realizat fontă — 13,6 tone), în rest, rămînerile în urmă fiind de multe, foax- Economisirea 1 fu ofensiva de multe tone; 46 tone la fier ; 1,6 tone la cupru ; 1,6 tone la plumb ; 87 tone la hîrtie. De toate aceste materiale, ca și de bronz și alamă (predate, de asemenea, în cantități ■ foarte mici), industria prelucrătoare are mare nevoie. Restanțele întreprinderii sunt consecința nerealizării planului ce revine subunităților acesteia — exploatări și sectoare. Spre exemplificare, cîteva E.G.C.L. care, în acest domeniu, nu au colectat nimic, adică realizările sunt egale cu zero : Suceava, la cupru (plan anual, 300 kg.), bronz 100 kg.) și alamă (plan,plan, 300 kg.) ; Rădăuți, la cupru (plan 400 kg.) și bronz (plan, 150 kg.) ; Fălticeni, la alamă (plan, 100 kg.) și bronz (plan, 40 kg.); Vatra Dornei: la cupru (plan, 300 kg.) și alamă (plan, 100 kg.). Nici la hîrtie, care poate fi găsită în toate buncărele, planul nu a fost îndeplinit. DUMITRU MIRON (Continuare în pagina a Il-a) Drumurile Ostrei Două drumuri stau în Uita reporterului, rămas o secundă pe podul de la intrarea în Ostra. Unul ce cheamă sus, acolo unde se înalță blocuri de locuințe „mai frumoase decât în Suceava“, cum spunea cu neclintită convingere Ieremie Giosan, secretarul comitetului de partid de la Exploatarea de preparare Tarnița, și cu îndreptățirea fiecăruia de a-și socoti ținutul natal ca notală a lumii. Cu blocuri, in orice caz, superbe, cu bogate magazine, creșă, casă de cultură, cu o școală in care învață peste 1.200 de elevi, „fiindcă, ziclea Gheorghe Teodorescu, directorul Exploatării miniere Ursului, minerilor le place Leșu să aibă copii mulți“. „Să nu treacă prin lume degeaba“, cum a adăugat pe aceeași notă de veselie și seriozitate un alt interlocutor, Mihail Chiribucă, urcat din mină, după grelele examene ale mineritului, la înălțimea responsabilității de primar al așezării. Celălalt drum, fără de care Ostra n-ar fi fost, poate, nici un din ceea ce este, coboară, sfert și putem să-l urmăm pînă în punctul în care îl duc soții Ladea și Mihai Marin sau Constantin Căileanu și fiul său, Ilie, și Dumitru Duca și tatăl său, Alexandru, și tînărul inginer Arcadie Rusu, adică pînă in intîia cetate, în care, odată DOINA CERNICA (Continuare în pagina a III-a) InfIMM MARII SOCIALISTI