Adevěrul Literar şi Artistic, iunie 1937 (Anul 18, nr. 861-864)
1937-06-20 / nr. 863
Fag. 4 Adevérful Literar și Asrtistic Duminică 2Q Iunie 1937 Actualități științifice Developarea electrica în fotografie Savantul francez Daguerre, inventatorul fotografiei, încercase încă în anul 1839 efectul unui curent electric, care străbate placa sensibilă, în timpul expunerii la lumină; încercările au fost atunci părăsite din cauza lipsei unor rezultate încurajătoare. In cursul ultimilor ani, mai mulți cercetători au reluat problema, propunându-și să obțină developarea plăcilor fotografice prin intervenția curenților electrici. Nici de astă dată rezultatul n’a fost satisfăcător, întrucât imaginile astfel realizate păcătuiau prin lipsă de claritate. CEREȚI AZI la chioșcari și librari AVENTURA ROMANSA t^IMUNtI PASIUNE CORABIA BIE TII FATALITATE SDPHANATIKALÂ * ROMANUL RISCULUI ȘI AL ÎNDRĂZNELII De curând s’a reușit să se dobândească pe cale electrolitică, o fotografie perfect clară. In acest scop, vasul pentru developare trebue să conție o celulă de argilă, care desparte spațiul anodic de cel catodic. După operația developării, ce durează aproximativ 15 minute, filmul este fixat și ia o colorație verde care însă dispare prin spălare. Noul procedeu nu prezintă încă o însemnătate practică. E probabil însă că el va fi valorificat mai târziu, întrucât permite economisirea materialelor prime chimice, folosite în sistemele obicinuite. Cu maiâarite la vrespi Naturaliștii, care au studiat mai deaproape felul de viață al albinelor și viespelor, au constatat în stopurile de viespi un interesant procedeu, folosit de aceste insecte pentru a lupta împotriva căldurilor caniculare. Când stupul se încălzește excesiv din cauza arșiței soarelui, viespele intervin imediat pentru a face atmosfera mai suportabilă. Dacă temperatura poate fi îndurată fără prea multă suferință, insectele se mulțumesc să facă vânt cu aripioarele lor. Dacă însă căldura se menține supărătoare, cu toată această intervenție, se recurge la un mijloc mai radical. Viespele frâng atunci o picătură de lichid și preling umezeala pe suprafața stupului. Prin evaporarea lichidului, se produce o răcoreală, întocmai cum oamenii se răcoresc prin evaporarea transpirației. Lichidul folosit de viespe în acest scop este o soluție diluată, zaharoasă, de reci»«. Un chimist german a reușit să realizeze o excelentă esență de parfum care, are aproape acelaș miros ca și acel al violetelor. In acest scop, el folosește o secrețiune a rechinului. Intradevăr, oricât ar părea de surprinzător faptul, s’a constatat că pielea acestui fioros animal de pradă, — spaima mărilor, — conține un ulei ce emană un miros aproape identic cu aroma esenței de violete. Una din cele mai mari parfumerii germane s-a organizat acum pentru a fabrica pe o scară întinsă asemenea parfumuri de rechin, care vor stârni desigur senzație pe piață. DfBTinoiîâ Un medic austriac, profesorul Koch din Graz, a făcut la recentul congres medical din Cassel, o interesantă comunicare asupra unui nou tratament împotriva surzeniei progresive, datorită bătrâneții. Profesorul Koch susține că surzenia senilă e provocată ca și multe alte manifestări ale bătrâneții, de altfel, de funcționarea insuficientă a unor grad..de cu secrețiune internă, întrucât remediul pentru stimularea acestor secrețiuni este — după cum se știe — infuziunea unor extrase de hormoni adecvați, savantul au A sporut ROMANUL CAVALERESC strine a administrat un tratament asemănător pacienților atinși de infirmitatea pomenită. Rezultatul a fost că, în curs de câteva săptămâni și uneori chiar și câteva zile, surzenia a fost considerabil ușurată și în unele cazuri definitiv înlăturată. "1 «pef« al sei Un tehnician din New York a reușit să realizeze un tapet confecționat dintr’o masă lichidă de natura porțelanului,care așternută pe pereți și apoi solidificată, împrumută camerelor un aspect foarte estetic. Această massă, constituită din caolina — materia primă a porțelanului — poate fi vopsită în orice culoare dorită, prin adăugirea unor materii colorante. Materia, astfel obținută, este proiectată pe pereți cu ajutorul unor aparate cu aer comprimat, formând o combinație stabilă cu tencuiala, pe care se așterne. In aparență, acest tapet amintește înfățișarea teracotei, cu deosebire că e mult mai atrăgător și estetic, întrucât pe tot peretele se obține o suprafață cu un luciu neîntrerupt. Pe lângă aceste avantagii, se cuvine să semnalăm și faptul că noul sistem de tapet e foarte eftin și se poate spăla cu ușurință. Prezintă însă neajunsul că nu permite introducerea nici unui cui în perete și creiază o atmosferă oarecum rece a camerei de locuit Procedeul este recomandabil în special pentru ateliere, birouri și coridoare " • ou Â^£ lVIU € -ae -a"c .3L e. o £ se fit 3 -U a*» **" •IC es " O O O CDs o "O ® * irOO>3 O *?» fi. OkG»O1*e în „ ROMMEL!- “ 15'Lei. — Lu ebioscctr. ~t »ibr;tr« -g. i. S. Cronica PAUL KERES Din generația tinerelor talente care s’au ilustrat în ultimul timp în arena internațională, estonianul Paul Keres, ocupă un loc principal. El s’a dovedit jucător de primă forță, cu însușiri de mare maestru. Deasemenea s’a ilustrat ca compozitor genial de studii, amintind lucrările unui Reti. Paul Keres s-a născut la 7 Ianuarie 1916 la Narva (Estonia) și joacă șah de la vârsta de 5 ani. La 13 ani, câștigă campionatul din Pernau și in anul următor iesă primul într’un turneu studențesc la Talin (Reval). De la 1934 e campion necontestat al Estoniei. Competițiile internaționale îi sunt deschise. A condus cu succes echipa estoniană la Olimpiada din Varșovia (1935) și a obținut un mare succes personal, totalizând 12 și puncte din 19 partide jucate. N’avea decât 20 de ani când a împărțit primele două premii, cu ex-campionul sumei dr. Alehin, la turneul internațional de la Bad Nauheim. La turneul din Zandvoort (1936) iesă imediat după Euwe și Reuben Fine. La Olimpiada de la München din 1936, Keres, obține cel mai bun rezultat individual, cu scorul record de 15% puncte din 20 partide. E inutil de a reaminti că la Margate a câștigat partida sa contra lui Alehin și a împărțit victoria cu Fine. De curând a reușit să bată pe acesta din urmă la Ostanda și în clasamentul final ocupă, cu elvețianul Grob, primul loc. La recentul turneu de la Praga obține premiul I cu 10 puncte din 11 partide jucate. Keres a știut să evite pericolul obișnuit al jocului nostru; nu lasă prea mult că să-i rătăcească imaginația pe cele 64 câmpuri. El nu a pierdut până acum nimic din dispozițiile sale naturale pentru combinație. Solul său e făcut din ușurință, fără a fi însă fțrm aceasta superficial. Mai jos dăm un studiu, o lucrare adevărat genială, a tânărului estonian, precum și câteva partide excelente, jucate în ultimele turneuri internaționale. Alb: 3 piese (Ral, Dh2, și Cel). Negru: 5 piese (Ral, Nh7, Pb3, c3 și h4). Olimpiada de la München 1936. Keres (Estonia) Gifler (Islanda) 1. d4. Cf6; 2. c 4. e6; 3. Cc3, Nb4; 4. Dc2, 0—0; 5. e4, d5; 6. e5! Cfd7; 7. a3. Nxc3+; 8. bXc3, e5; 9. Cf3, cXd4. (Mai bine era Cc6) 10. cXd1, dXc4; 11. NXc4, h6; 12. 14. Te8; 13. Th3, Cf8; 14. Tg3, Rh8; 15. NXc16! Da5+; 16. Re2! (pentru a juca eventual Th1)gXh(>; 17. Del, Rh7; 18. Cg5+!, KXg6; 19. DXg5, Cg6; 20. h5 și Negrele cedează. Horni (Italia) ■ Keres (Estonia) 1. d4, eö; 2. e4, d5; 3. Cd2, c5; 4. dXc5, NXc5; 5. ,Nd3, Gc6; 6. Cgf3, CIO; 7. De2, e5i; 8. Nb5? 0^ 0; 9. 0—0,.Ng4; 10. NXc6, *>Xc(J; 11. eXda, Te8! 12. dXcG, e4; 13. Del, Db6! 14. Cl3, NXf2+; 15. TXf2, eXf3; 16. gXf3 (silit din cauza amenințării Ge4), Tel+; 17. Rg2, Nh3+; 18. Rg3, Tgl + ; 19. RXh3, IXf2; 20. Df4, Dg2+; 21. Rl4, h6; 22. Dg3, DXg3+; 23. hXg3. Thlmat. Turneul din Margate 1937 P. Keres Dr. Alehin 1. e4, e5; 2. Cf3, Gc6; 3. Nb5, a6; 4. Na4, d6; 5. c4, Nd7; 6. Cc3, g6; 7. d4. Ng7; 8. Ne3, Cf6; 9. dXe5, dXe5; 10. Nc5, Ch5!; 11. Cd5, Cf4; 12. CXf4, eXf4; 13. e5!. g5? (Sacrificiul trebuia primit după CXe5; 14. CXe5, NXe5; 15. Dc2, f6; 16. 0—0—0. c6 Albul recâștigă pionul). 14. Dd5!, Nf8 (g4? 15. e6!) 15. NXf8, TXf8; 16. 0—0—0, De7; 17. NXc6!, NXc6; 18. Dd3, Nd7; 19. CXg5, 0—0—0; 20. Cf3, f6; 21 eXf6, TXf6; 22. Thel, Db47; 23. CXd7+ și Negrele cedează. Turneul din Ostenda 1937 P. Keres 11. Pine I, Cf3, d5; 2. d4. Cf6; 3. c4, e6; 4. Cc3, c5; 5. cXd5 (Se poate și 5. Ng5, cXd4; 6. GXd4, e5; 7. Cdb5, a6; 8. Ga3 etc.) CXd5, 0. e4. CXc3; 7. bXc3, cXd4; 8. cXd4, Nb4+; 9. Nd2, Nxd2+; 10. CXd2, 0—0; 11. Nc4, Cd7; 12. 0—0, 1-6; 13. Tacil, Nh7; 14. Tfel, Tc8; 15. Nb3, Cf6; 16. Df4, Dc7; 17. Dh4, Tfd8; 18. Te3, b5; 19. Tdel, a5; 20. a4, b4; 21. d5. cXd5; 22. e5. Cd7; 23. Cg5, Cf8; (La h6; 24. CXf7!, KXf7; 25. e6+, etc.) 24. CXd7! CXd7; 25. Th3, Del; 26. DXh7+, Rf8 27. Te3, d4; 28. Dh8+, Re7; 29. DXg7, Tf8; 30. Df6+, Re8;Rd7; 31. e6+); 31. e6!! (Mutarea de câștig imediat. După dXe3 urmează 32. eXf7+, TXf7; 33. NXf7+, Rd7; 34. De6+, Rc7; 35. TXc f și câștigă). Negrele au cedat. Turneul din Praga 1937 J. Fortys P, Keres 1. d4. e6; 2. e4. d5; 3. Cc3, Cf6; 4. Ng5, Ne7; 5. Nxf6, Nxf6; 6. Gf3. (Se joacă aici 6. e5 urmat de Dg4.) 0—0; 7. Nd3, e5; 8. e5, Ne7; 9. dXc5, Gd7; 10. h4. f5! 11. eXf6, Nxf6; 12. Dd2, GXc5; 13. 0—0—0, Da5; 14. a3, Nd7; 15. Tdel, Tac8; 16. Ce5,Nxe5; 17. Txe5, d4; 18. TXc5, DXc5; 19. Ce4, Dd5; (Albul e de acum pierdut, a mai urmat încă:) 20. Rb1, c5; 21. 13, b6; 22. 1-3. Nfe6; 23. h5, a5; 24. a4, Rh8; 25. Tgl, Tc6; 26. Nb5, Tc7j 27. Nd3, Nd7; 28. g4, T><f3; 29. g5. Nf5; 30, gXh6, NXe4; 31. hXg7+. TXg7; 32. TXg7, RXg7; 33. Dg5+, Kf7 și Albele cedează. O interesantă poziție finală Landau Poziția din diagramă s’a prezentat la recentul turneu din Ostanda. S’a jucat: 1. Cell, Nf2; 2. Te2, TfG;3. CXg7, Dg4; 4. Dd3, Tb3!; 5. De4?, Th3!! (amenință TXhh+ și Dh4 mat); 6. 15. Dg3!! și Albul! cedează. Soluția problemei A. M. Dobrodjindze. (Adev. Lit. Nr. Sfii din 6.VI.1937) 1. Re7—, b 7!. c5—c4; 2. Db8—e8+, ReSXdti; 3. De8, e7 mat; 1..., d4—d3; 2. Cd6—b5+, Re5Xe4; 3. Db8—e8 mat; 1..., f5 Xe4+; 2. Cd6—f5+, Re5Xf5; 3. g3—g4 mat; 1..., d5Xe4 + ; 2. Cd6 —cl+, Re5~—d5; 3. Cc4—b6 mat. Soluția: 1. Cc2!, NXc2; 2. Db8!! La l..i Ra2; 2. Cb4+!, Ral; 3. Da2+, bXa2; 4< 4. Cc6 urmat de Cd4. La 1..., Ra3; 2. Cd3, NXd3; 4. Dd6+, Ra2; 5. Dd5! AUREL LERNOVICI j Alb joacă și câștigă