Adevěrul, aprilie 1892 (Anul 5, nr. 1138-1164)

1892-04-18 / nr. 1153

întrebă cu o simpatie neașteptată.' _I-I rău de tot? Doctorul spune că n’ajunge până di­mineață. „„ , — Atunci fără îndoială că I-e rău de tot!Honoré stătu la gânduri. Ii trebuia oare care încunjur pentru propunerea pe care o pregătea. Ilar cum nu găsea nimic, se hotărî de­odată: — Cât ai să-mi iei ca s’o păzești pân’ la urmă? Știi că nu-s bogat. Nu pot plăti de cât pe servitoare. Toc­mai asta a gătit-o pe biata mama. Prea lucra cât zece, neținând seamă că are noire­zeci și doi ani. Rapeta replică serios : — Sunt două prețuri: doui franci suna și vrei noaptea pentru bogați. Un frnc z­ua şi doui noaptea cei’alţî. Tu ai si-mi dai unul şi doui Dar ţăranul nu se gândea. Cunoştea el bine pe mă-sa. Ştia cât era de tare, pu- ternică, rezistentă. Putea să ţie opt zle, cu toată înştiinţarea doctorului. Zise cu hotărîre: — Nu. Vreau mai bine să-mi faci un preţ pentru tot timpul, până-şî va da n­­th­­ul. Doctorul zice că are să se ducă le grabă. Dacă se ’ntîmplă aşa, cu atât mai bie pentru D-ta, cu atât mai reu pentru mam. Dar dacă ţine până mâni ori şi mai mmn, cu atât mai bine pentru mama, cu att mai réu pentru D-ta! _ Păzitoarea, uimită, se uita la omul ăsti Nu se tocmise cu toptanul nici la o moarte Ședea la gânduri, ispitită. Pe urmă bănu­­bă vroia si o tragă pe sfoară It'UblU nouou,­­V r—­trebuinţe la* această, îndoită la Tare, du I ceva mai mult. De­odată întrebă: — Duce pe bunul Dumnezeu la mă-ta, ce naiba! Ţăranul nu se miră: — Se poate, prea bine ! Şi lucră înainte. Mama Bontemps se spovădui, primi des­­legarea păcatelor, se cuminecă, iar preotul se întoarse, lăsând singure pe cele două femei în coliba înăbuşitoare. Atunci Rapeta începu a cerceta pe mu­rindă, întrebându-se dacă are să mai ţie mult. Ziua scădea, aerul mai rece sufla mai tare, făcând să se zbată de zid o icoană de hârtie, prinsă cu două bolduri; perde­­luţele da la ferestre, odinioară albe, gal­bene acum şi acoperite de pete de muşte, puteau că vrea să zboare, să se smulgă, că vrea să plece ca şi sufletul bătrînei. Nemişcată, cu ochii deschiși, ea părea că așteaptă cu nepăsare moartea atât de apropiată, care întârzia. Răsuflarea-i scurtă, nuera puțin în gâtlejul strâns. Se va opri numai­de­cât, și va fi pe pământ o femee mai puțin, după care nu va părea răa ni­­mărul. Când înopta, Honoré se întoarse. A­propiindu-se de pat, văzu că mă-sa tot trăia, și întrebă: — Ce mai faci? Cora întreba odinioară când era numai indispusă. Pe urmă dădu drumul capetei dându­­în grijă : — Mâine, la cinci ceasuri, negreșit. Ea răspunse: — Mâine la cinci. Veni într’adevăr când se lumina de zi Honoré, înainte de a pleca la ogor, mânca roia sa­u n­aga —------------------ —.— 1 Nu pot spune nimic până când nusupa pe care ’și-o făcuse singur. TMs.+o -»loo on. Păzitoarea întrebă: voi­ vedea pe mă ta, zise ea. — Hai s’o vezi. Ea își șterse mânile și-l urmă îndată. Pe drum nu vorbiră de loc. Ea mergea pripit, pe când el își întindea picioarele lugi ca și când la fie­care pas ar fi trebuit să treacă peste o baltă. __ Vacile culcate pe câmp, doborî­te de căldură, ridicau greoiu capul și mugeau L . - , ’"**.*•- £S =LfrI “‘ trSI i Bon­Păzitoarea întrebă — Ei bine, a trecut noaptea? El răspunse, cu o încreţitură răutăcioasă , colţul ochilor: — Merge mai bine. Şi plecă. Rapeta, cuprinsă de nelinişte, se apropie o murindă care era în aceiaşi stare apă­să şi nesimţitoare, cu ochiul deschis şi păzitoarea înţelese că putea să ţie două zii patru, opt tot ast­fel; şi inima ei de apă i­ se strînse de frică, pe când furia o cu­ndea contra vulpoiului ăstuia care o trăise pe sfoara și a femeei care nu mai muți. C toate acestea începu să lucreze și astea cu ochii țintiți pe fața sbîrcită , ca să le ceară iarbă proaspătă. Apropiindu-se de casă, Honoré temps șopti: — Dacă s’ar fi sfirşit? Și dorința inconștientă pe care o avea se dădu pe față în sunetul vocei sale. Dar bătrâna nu era moartă de fel. Şe­dea pe spate, cu mâinele pe plamomă, , __ ----­nişte mâini spăimîntător de slabe, ca nişte mari lui Bontemps. i iiimale ciudate, ca nişte raci da mare, şi 1 libre se întoarse să prînzească; părea Închise de reumatisme, de osteneli, demni. malţi­, aproape glumeţ; pe urmă plecă­rile săvârşite aproape un veac. par. leadunase griul în condiţiuni mini-Rapeta se apropie de pat şi cercetă pe nate,­­ sigur, murindă ! Rapt îşi pierdea cumpătul; fie­care Ii ninăi nul­sul pieptul, îi ascultă respi­ hinul trecea i se părea acum timp iada, o întrebă ca să o audă vordind; fost, ba,faratl. n venea so apuce de ne urmă după ce o mai privi mult timp, Uat P.® “oaga asta bătrînă, pe babornița pe urmă, u p Părerea el era fă- asta incăpnată ș[ de a 0pn, stringend A I ?rr-apuc"r noapte, ® P^tel^Vta repede care U fora întrebă : I Pe urmă Stândi la pericol; și alte idei — EI bine. Itrecându’i proap ge apropie de pat Păzitoarea respunse. .... întrebă • V — EI bine, are să mai ţie două zile, I ]­oate şi trei. AI să-mi dai şease franci, peste tot. El strigă: — Sease franci! sease franci! Ţi-ai per­­dut mintea? Dar îţi spun că n’o mai duce de cât cinci sau șease ceasuri, nu mai m’se discutară mult timp, amendoui înviersu­.-------- r ----­^îuiscuuaia c ti ul trecea, |eai la 10B can seau in agonie. Avea o vit primi. , franci £‘ta, nu mai avea .trăit de cât câte­va — Ei bine! ne-am înțeles sease franci, I cjj qj înșira pe tceî cjrora li se a­pentru tot, până la ridicarea trupului. I rătase dracul înainta în anul acela . — Ne-am înțeles, sease franci. Joséphin Loisel, Eul Ratier­ Sofia Pa. Si el pieacâ cu paşi mari spre graul aş da„nau Serafina Gred temut pe pămînt, sub soarele fierbinte care Mama Bontemps, aţţinată în sfirşit, coace grânele. ^ I mişca mâinile, încerca„t întoarcă capul Păzitoarea intră în casă. •— -- — tnn.Rt. . -i- , caftu­ţa ale căreia picioare scurte şi curba, ridicau ca trei --------— .coarne, cu mâna dreaptimă, o mătură, — De­odată întrebă: t „ I jar cu cea stângă o gări de cositor, pe — Cel puţin te-a comunicat, mama Bo -|care Q arvmncă cu putere^ ca să cază t mps? . leu zgomot. Ţăranca făcu „nu“ cu capul, şi Rapeta I Lovindu-se de pământ,fâcu un gg0 care era credincioasă, se sculă Rao- I moţ înspăimîntător; agăţase atunci de — Doamne sfinte! se poate? Mă dues I­a gcam­, păzitoarea tras„deaua atât­(hem pe părintele. . .Inată la marginea patului,­­ arătă ges-Şi alergă spre biserică, aşa de iute, ca ticulând­ gcoţând strigăte uite în fun­­băeţii văzend’o trepătând ast-fel prin piaţa dul­oaieî de fier care-i adea faţa, şi se temură de vre-o nenorocire. I ameninţând cu mătura pe l­a ţărancă Popa veni în grabă, îmbrăcat cum se pe pragul moiţei, cuvenea, cu un băiat care suna un elepe-­ sfîrşită, cu căutătura nei murinda tf.s ca să înştiinţeze că­­trece Dumnezeu făcu 0 sforţare supra ament spre ase arzător si somnoros. Oamenii­„juma si a vid, scoase chia. «otorr td Ca Sâ mSlUUtjOiO ----------“ taCU U elOiycllo du^io, ^uvgpre age prin câmpul arzător şi somnoros. Oamenii ridica şi a fugi; scoase chia aşternut cari lucrau în depărtare, îşi scoteau pălă- umerd şî pieptul; pe urmă ca ioe­rf­­riili lor mari şi rămâneafi nemişcaţi aştep-­tând dîn greu. Era gata. tând ca haina albă a popei să se facă ne- Rapeta puge la locul lor , liniştit văzută după vre-o fermă ; femeele car® toate lucrurile: mătura în colţ]apuiuii strângea şi snopurile se îndreptau ca sa_§11 pânza înăuntru, cratiţape vatăidarea tacă cruce; găini negre, speriate fugeau pomă şi scaunul lângă zi, urmă de a lungul şanţurilor leganandu-se pe pi-1-----îne.L..« _ 3 f peria de nama aiua, a, pupei şi jf |care se afla într’un cuin şi încă re ungul şanţurilor legănându-se pe pi­ cu mişcăriie profesionale, înct­dj eI do­­re până la ascunzătorile bine cunoscu e|normi al moartei, puse pe Pat­­arșaft de dânsele ; un mînz legat mtr ° lived0, se I turnă aghiasma pe densul, nm,jjCjruî i peria de haina albă a popei și mcepu sâ g0 afla într-un cuiă și încă re. 1 . » V A____Af f irarao trmCrhlH I ^ y •__ se învîrtească împrejur, cât ţinea fringhia svîrlind din picioare. Băiatul din cor îm­­prăcat cu fusta roşie, mergea repede; iar popa, cu capul plecat pe umăr, îl urma br vânând rugăciuni. Rapeta venea m ur­mă, încovoiată cu desăvârșire, ca și a cum vroia să se prosterneze mergând, și mâinele împreunate ca la viserică. Honoré îl văzu trecând de departe, trebă: — Unde se duce popa? Servitorul mai deștept, răspunse: cum cu In­Te-a văi dracul până acum ? Mama Bonti­g șopti: — Nu. [ Atunci păzitca începu 'să vorbească isă’i spue istorii sa’i înfricoșeze inima slabă de murindi I Câte­va minutLj înainte de a’şi da I sufletul cine­va, l.u[ se arăta, spunea I ~r» In norî CA V A. ___•.. a ----- ' . » A VJ citeze cu rîvnă rugăciunile morţi care le ştia pe de rost, din meserie. Iar seara când se întoarse 0 găsi rugându se şi el socoti num­cat că-i rămânea ei încă un franc Ofig.^ pentru că nu pierduse de­cât nu şi o noapte, ceea­ ce făcea peste d­oî franci un loc de şease, cât îi dădu Eugen­ia :E 1892 Diferite ştiri A apărut volumul I din importanta scriere a D lui V. A. Ureche: Istoria şcoalelor de la 1800—1864, cu o scurtă introducere cuprinzând note din istoria culturei naţionale, anterioare seco­lului al XIX şi cu numeroase facsimile de documente, semnături, autografe, etc. ,, Acest op important este încoronat de Academia română. * Poetul Al. Vlahuţă a pus sub tipar un volum de vre­o 20 coaie intitulat Din goana vieţei. Acest volum este o strângere de nu­vele, schiţe, tipuri, aprecieri critice, etc., ce D. Vlahuţă a publicat prin diferite ziare şi reviste. * Celebra cântăreaţă legeră D-na Repetto Trisolini cu trupa sa va da în Bucucureşti la teatrul Naţional 4 representanţii extra­ordinare cu operile Bărbierul de Sevila şi Lucia de Lamermoor în zilele de 25, 26, 28 şi 30 Aprilie. Abonamentele se fac de astăzi la casa teatrului. * In editura magasinului de muzică Const. Gebauer au apărut: Manevrele de toamnă vals militar de Mi­chail Pavlovski. Preţul 2 lei. Marşul regim. Siret No. 11, de Ivano­­vici, şef de muzică militară. Preţul un lefi. * File rupte din Album Puţini oameni au tăria necesară pentru a asculta adevărul şi pentru a’l spune. Vauvenargues.* Albina şi vespea sug tot aceleaşi flori, dar amândouă nu şti­i a găsi aceiaşi miere. Joubert.* * * Un ultim cuvânt Pe bulevardele Parisului. Un republican fanatic zicea cu mândrie unui monarhist tot atât de fanatic : — Republica noastră care trebue să moară în faze, împlinește acum două­zeci și unu de ani. — Ei bine! — răspunde monarhistul — ar putea acum republica ta­­să profite de vârsta majorităței pentru a să căsători... cu Ragele mefi. Dezbaterile Parlamentare SENATUL Urmarea şedinţei de la 16 Aprilie. Legea asupra organizărei serviciilor ad­ministraţiei centrale a ministerului de In­terne s-a votat cu 47 voturi pentru şi contra. A luat cuvîntul la discuţia generală , D. P. S. Aurelian arătând mai multe defectuozităţi ale legei, în ce priveşte sta­bilitatea funcţionarilor, a retragere­ din oficiu, etc. D. L. Catargiu răspunse D-lui Aure­lian. La art. 16 a fost o mică discuţie la care a luat parte D-dul Urdăreanu, Panu şi Marghiloman. Tot în şedinţa de eri s’a votat legea relativă la declaraţiunea de utilitate pu­blică a construcţiei gărei Burdujeni, a re­ţelei căei ferate Giurgiu-Dunărea şi a căi­lor ferate Bârlad-Galaţi şi Roşiorii-Alexan­dria-Zimnicea. Şedinţa din 17 Aprilie 1892 Şedinţa se deschide la orele 2 p. m. sub Preşedinţa D-lui G. Gr. Cantacuzino. Prezenţi 85 senatori. Se fac formalităţile obişnuite. D. leneseu, prezintă o petiţiune prin care funcţionarii vamali din toată ţara în număr de 120 cer îmbunătăţirea soartei lor D. V. A. Ureche, cere urgenţa pentru această petiţiune, care se admite. La ordinea zilei proectul de lege pentru modificarea unor articole din legile de la 18 iunie 1881 relative la construcțiunea magazinelor de ir Depozit şi docuri. D. G. Fotin, raportor, dă citire proec­tul­ui de lege- Legea se votează. CAMERA Urmarea Şedinţei de la 16 Aprilie 1892. Camera a votat apoi proectele de legi, prin cari se autoriză mai multor comune din ţară pentru ca să cedeze pratuit mai multe terenuri necesare pentru spitale, şcoli ori casarme. Şedinţa n’a ţinut de cât pînă la ora 4*/a, când Camera fiind descomplectată, s’a anunţat şedinţa publică pe azi. Şedinţa de la 16 Aprilie 1892 Şedinţa se deschide la ora 1 şi 30 mi­nute, sub preşedinţa D-lui general Manu. D. G. Manu roagă Camera să treacă în secţiuni până la ora 3 şi jum., spre a se ocupa cu proectul de lege pentru reorga­nizarea creditelor agricole, şi alte lucrări care aşteaptă în secţiuni. Biuroul de Advocatură al S’a strămutat de la 1 Ianuarie 1892 în Str. Karageorgevici No. 4. (lângă Strada Doamnei, Pasagiul Băncei Naţionale şi Posta Centrală). Ura! Ura! de trei ori! !! CEREŢI HARTIEA DE ŢIGARA CREANGA din renumitele fabrici franceze abadie-paris Cea mai superioară, mai pură şi mai prielnică sănătăţei dintre toate cele­­l­alte hârtii de ţigară aflate în comerţ. Furnisori ai casei Regale şi al Onor. Regii al Monop. Tutunurilor. A eşit cea dintâi şi la concursul de hi­­gienă din Paris şi din Bucureşti. Pentru cereri de probe şi comenzi la D-na Olga C. Creangă. Depozitul central (pentru România şi statele Balcanice) în Pasagiul Băncei Naţionale Bucureşti. Adresa­ telegrafica: Creangă Bucu­­reşti. Ultime Informaţii La ministerul Domeniilor au în­ceput să sosească rapoartele prefec­ţilor relativ la starea semănăturilor din ţară. Din aceste rapoarte reese că până acum ne putem aştepta la o recoltă splendidă anul acesta. Alegerile consiliului comunal din Roman, până în momentul de faţă nu au fost casate, cu toate insisten­ţele­­celor din localitate şi a D lul Catargiu. Cosiliul de miniştri nici nu a voit să audă de o casare a acestor ale­geri. Termenul dreptului de a casa ex­piră Sâmbătă şi D. Catargiu are in­tenţia de a lăsa să se constitue con­siliul resp a’l disolva apoi. Sâmbătă seara se va întruni din nou comisiunea aleasă de partidul li­beral pentru a elabora un proect de program. Mare ceartă în consiliul comunei urbane Bacău. D. Primar Gh. Sturdza conduce comuna dupe placul său și in detrimentul intereselor ei cele mai însemnate, așa că trei membri au şi demisionat din consiliu. Un comersant de frunte din Pi­teşti a fost maltratat şi bătut de nişte „bravi“ ofiţeri din garnizona Pi­teşti într’un mod grav. S’a orînduit anchetă. La Dorohoi, lucrurile stau rău în urma inspecţiunilor făcute. D. Pro­curor general de la Iaşi a fost delegat de ministerul Justiţiei spre a face o o anchetă şi a dispune darea în ju­decată a culpabililor. D. Mănciulescu, prefectul judeţului Olt, este pe cale a demisiona din a­­ceastă demnitate. Mai mulţi membri din comisiunea interimară a oraşului Ploeşti au de­misionat. Alegerile din renumita comună ru­rală Hinova din judeţul Mehedinţi au fost casate, aşa că se vor face noul alegeri. In privinţa ridicărei unei statui lui I. C. Brătianu, hotărîtă pentru a­­nul acesta, aflăm că ideia a fost amâ­nată pentru la anul, când se speră că vor sosi la clubul central al par­tidului liberal toate listele de sub­scripţie răspândite în ţară în acest scop. S’ar părea că nu prea sunt sorţi ca să se construiască gara centrală. Camera nu e dispusă a da încă 29 de milioane de rentă pentru acope­rirea cheltuelilor. Ast­fel două secţiuni până acum au respins proectul guvernului. De­putaţii cer ca făcându-se ceva espro­­prieri să se mărească Gara de Nord. In jud. BacaulUnde Bistriţa se varsă in Siret, apele au venit aşa de mari, în­cât de două săptămâni, comuni­caţia judeţului cu capitala lui este aproape întreruptă, fiind nevoiţi cei ce au trebuinţe să înconjure mai bine de 30 kilometre. Lucrările liniei ferate Lăculeţe-Pu­­cioasa, stau în părăsire anul acesta. Pricina este că ministerul lucrărilor Publice, afară de ingineri nu mai are 3 la dispoziţie nici un funcţionar spe­cialist, care să poată supraveghia lu­crările. Consiliul comunal din Capitală, ne­­putându-se întruni aseară, s-a amâ­nat şedinţa pentru astăzi la orele 8 seara. Societatea de navigaţie pe Dunăre a redus cu 60 la sută preţul trans­portului pe vapoarele sale pentru toţi călătorii care vor proba că sunt funcţionari ai Statului român. Membrii cercului „Studiilor So­ciale,“ sunt rugaţi să se întrunească la Clubul Muncitorilor astă seară la orele 8. La ordinea zilei: Manifesta­ţia de 1 Main­. Comercianţii şi funcţionarii comer­ciali din Craiova, vor ţine în ziua de Sf. Gheorghe o întrunire publică, în chestia repaosului de Duminecă. Din Bucureşti vor lua parte la această întrunire, doi delegaţi ai So­­cietăţei generale a funcţionarilor co­merciali. C. I. L. Caragiale va publica la 1­­­5 Mai, viitor un volum întitulat: Note şi schiţe menite a face mult zgomot prin unele note intime ce conţine, mai ales cu privire la nefericitul şi marele poet Eminescu cu care D. Caragiale a trăit în cele mai strînse relaţii timp de vr’o zece ani. Au închiriat casele dia str- Rsspîn­­l/C II Ivi III Iul­­iilor No. 21, aproape de şcoala Tunari, compuse din trei camere, antreu, bucătărie, sufragerie, pivniţă, grădină şi singure în curte. Preţul anual lei 700. A se adresa la No. 39 aceiaşi stradă O f­armar­ie dintr’o capitală de ju- I dl N­ldLIU deţ este de arendat. Informaţiuni se pot lua la d. Farmacist Witting, Calea Rahovdi, București. 4.1.PISTOL1D Bucureşti Str. Lipscani, S Tis-His ie AO BOI BOUT Pânzaria M Romb­arg, Irlanda, Belgia, Medepolon, Indian, Percal şi diferite pânzeturi. I imrprip ^ămâ§* d0 d&m0 Şi bărbaţi, gulere, liiJJ^Gllu manşete, cravate, batiste, ciorapi, mâ­nuşi şi umbrele de soare şi ploaie. Pipimul de vară, flanele igienice sistem Egher . 1 Lt­ulini diferite sealuri, tricouri, caşneuri, etc. frPPrim­Pi Mese, şervete, prosoape, cuverturi U01 ill­ulii de lână şi bumbac şi perdele de reţea Mare deposit de dantele, valansen, tor­son, broderii, corsete, galoşi şi şoşoni Trusouri complecte pentru mariaj — Preţuri moderate — Excepţional de el­fin De vânzare sau de închiriat una din vilele Popovici la Şosea. A se adresa la proprietar la Şosea. 55 55 Plumes, Fleurs, Fenillages COURONNES ARTIFICIELLES Et Fournitures Pour Modes 28 CALEA VICTORIEI 28 vis­­-vis de la Prefectura BUCAMEST Propriétaire, Leon M. Einhorn lin­iînfii­nfitor având intenţiunea de UU liutl UUJI şi a se retrage din ar­mată, doreşte să aibă o ocupaţiune modest retribuită la un proprietar de moşie, ca vechil sau prim-comptabil. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la redacţiunea ziarului nostru. O m­i­onono întinse cunoştinţe UI/I oValid de agricultură, dore­şte a ocupa un loc de administrator la vre-o moşie. Doritorii si se adreseze D-lui loan S. Rădulescu, la tipografia D-lui Gr. Luis. Vila Baicoianu chis intrarea liberă. Camere mobilate sunt de închiriat în Strada Sfinţii Apos­toli, No. 1. MODE Calea Victoriei 65, Hotel MANU Vis-a-vis de grădina Episcopiei D-na Eugenia Beslegeanu-Briol Are­on, a anunţa numerosa sa clien­telă si s-a reîntors din Paris, unde a vizitat cele mai principale Case de MODE, şi de unde a adus un mare a­­sortiment de pălării pentru doamne şi domnişoare. Cu începere de azi mare espoziţie de pălării pentru Sezon. Asortiment de coroane de flori şi frunze artificiale. Preţurile Moderate. Spécialité de MAISON VILCACB08 din capul stradei Filaretului, s’a des­

Next