Adevěrul, iunie 1894 (Anul 7, nr. 1878-1904)

1894-06-06 / nr. 1883

LUNT, 6 IUNIE O redacţie in secolul viitor Dară considerăm colecţiunea Bibicescu şi din alt punct de vedere, din acel al gramaticei şi al filologiei, o găsim superioară altor colecţiuni şi în această privinţă. Şi dacă colecţiunea despre care vorbim ar fi citită de tinerii noştri poeţi, multe foloase ar trage din ea, cum s’a folosit şi maestru poesiei române, Em­inescu care citea mereu şi avea înaintea ochilor produsele popo­rane, pe urma cărora s’a im­spirat, şi a făcut ne­muritoarele creaţi­uni: Călin, De la Nistru pin’ la Tisa şi atitea altele. Tot felu de întor­sături cari de cari mai ne­aşteptate, tot chipul de versuri mai plastice şi mai admirabile, con­strucţii adevărat româneşti, o sintaxă cum nu la toate popoarele se găseşte, mişună cu grămada in colecţiunea Bibicescu; şi toate acestea dacă ar intra în vorba şi în scrisul de toate zilele, ce frumos s’ar mai împodobi şi preface limba cea franţuzită şi amestecată ce o vorbim. Cuvinte nouî, sănătoase şi pline de viaţă, ar înlocui cu succes toate neologesmele importante şi cari n’afl dreptul de trai şi indigenat. Pe de o parte, că opinia acelora cari pretind că limba rominească e seacă in expresiuni şi lipsită de nuanţe, ar cădea sdrobită la moment, pe de alta, ideea unora că ţăranul român, e bun de pus sub tutelă, să trăiască sub epitropie, şi alţii să cugete pentru el, nu şi-ar mai avea ni­ci un rost, căci ca şi ţăranul francez, şi al nostru simte şi cugetă . Nous sommes homines comme ils sont Et tout autant soufrir pouvon ) Et tout aussi grand coeur avons. Dacă şi-ar da silinţa tinerii noştri să citească şi cele cite­va studii (bună­oară frăţia de cruce, etc.) şi mai cu seamă strălucitul studiu cam servă de prefaţă volumului D-lui Bibicescu, mult bine le-ar prinde şi servicii mari le-ar a­duce. Atîtea vederi nouî, atitea învăţăminte sincere despre poporul rominesc, cum rar ne e .lat să citim ast­fel de pagine; şi acestea spuse vii,’un­­ stil nervos, vioi şi entusiast — cari ne aduce a­­minte de cel al lui Bălcescu, din ciitarea Ro­­mînieî. Ne face o deosebită cinste şi plăcere a reco­­­manda tuturor acest volum, unul din puţinele dar bunele publicaţiuni din acest an. M. C. EXPLICAŢIA GRAVURE! Atacurile îndreptate zilele trecute, în potriva libertăţei presei, au neliniştit întreaga ţară şi au pus minţile la tor­tură, pentru aflarea mijloacelor de a le preîntîmpina. In urma anchetei ce am făcut din numeroasele opinii emise, împărtăşim cetitorilor noştri pe cele ce urmează . Neobositul nostru şef al serviciului sanitar, Dr. Felix, ţinînd seama că a­­ceastă epidemie de presofobie s’a arătat odată cu lăţirea ei în Ungaria, a opinat că e datorită importaţiei unui microb specific statului vecin, numit baccillus chauvini şi ca mijloace de apărare a pro­pus înfiinţarea de lazarete şi etuve de desinfectare în mai multe puncte ale Capitalei. Cuconu Lascar, actualul ministru de rezboiu, după ce a dat drumul centiro­nului, a resuflat că cel mai bun mijloc de a împiedica asemenea atacuri e de a suprima aiasta....presia. La parchet, primul-procuror Paraschi­­vescu a sugerat ideea, că viitoarele re­dacţii de ziare, pentru a fi la adăpost, s-ar putea transporta în vase sub­marine. Toate aceste idei ne-au părut însă nepractice. Din norocire în cele din urmă am reuşit să căpătăm şi avizul unui eminent strategian, care a bine­voit a ne schiţa un plan de viitoare re­dacţie, pe care-1 reproducem întocmai în ilustraţia noastră. In el după cum se vede, e o savantă combinaţie a mijloacelor de apărare în­trebuinţate de Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrîn şi alţi eroi naţionali, cu mo­dernele cupole, cu tunurile Krup, mi­­trailleusele Turpin şi alte invenţiuni recente. Redacţiile, construite după acest mo­del garantat S. G. D. G., pot rezista or­­căror atacuri. Topoarele, ciomegele şi alte mijloace constituţionale obişnuite azi, nu vor mai putea avea nici un efect în con­tra lor. Pe de altă parte pentru asigurarea apariţiei gazetei s’a prevăzut un sistem de reporteri călări, îmbrăcaţi în zale şi prevăzuţi cu coifuri şi lănci, totul în fer, iar pentru asigurarea vînzărei, vînză­­torii vor părăsi vulgarul caldarîm, pla­­nînd în baloane (care n’au nimic de a face cu cele inventate de D. Brăneanu şi inginerul X) de unde vor împărţi fol cetitorilor impacienţi. Graţie acestor mijloace se speră că libertatea presei va fi asigurată în Ro­­mînia şi că o era nouă nu va întîrzia a se deschide. Cititorii noştri, cari vor fi născocit alte mijloace, sunt rugaţi a ni le comu­nica, poate se va găsi unul mai bun de­cît al nostru. p A 11T A de cumpărat 100 pină la UHU I­n 200 de pogoane pomnind de lucru bun în Dobrogea sau în Moldova să fie în apropriere de vre-o gară. A se adresa la administraţia acestui ziar. mm 3 INTERVIEW CU COLONELUL X... Voind să dăm cititorilor noştri părerea unui om competent in privinţa crizei care birub­e ar­mata noastră, ne-am adresat unui ofiţer superior, rugîndu-1 să ne explice cum stau lucrurile. Acest ofiţer, de­şi ne-a declarat că nu împăr­tăşeşte intru nimic părerile noastre asupra ar­matei, s’a pus totuşi la disporţia noastră cu multă amabilitate, declarlndu-ne că e doritor ca opinia publică să fie pusă in cunoştinţă de cauză, şi Adevărul fiind aşa de răspindit, chestia ne­mulţumirilor din armată va putea fi adusă la cunoştinţa tuturor. Nemulţumirile Care e cauza viilor nemulţumiri care domnesc în armată, Tam întrebat eu... — Favoritismul nemăsurat. Deja înaintarea generalului Lahovari, înaintare care s’a făcut nerespectind nici drep­tul celor mai vechi, nici dreptul celor mai meritoşi, a produs mari ne­mulţumiri printre ofiţerii superiori. Credeam insă cu toţi că această greşală ier­­tată nu se va mai repeta. Dar iată că acum, cu ocazia înaintărilor la gradul de general, favori­tismul reapare, luind proporţii colosale. Cine’s noii generali? — Aşa­dar colonelii înaintaţi la gradul de ge­neral, nu aveau încă dreptul la înaintare. — Mi-am pus rău întrebarea, se vede că Timpul a reuşit să vă tragă bine pe sfoară, publicind lista noilor înaintaţi. Informaţia din Timpul e o simplă manoperă lahovaristă, nu s'a făcut încă nici o înaintare la gradul de general. — ? ! — De­geaba te miri, uite ce spune Monitorul Oficial de astă­zi. «D. colonel Rusty va fi chemat să comande brigada de cavalerie, etc...» Vezi prin urmare că nu s’a făcut nici o înaintare. Ca e-i cauza? — De ce nu s’au făcut înaintările pînă acum? — Fiind­că generalul Barozzi a protestat, in momentul cind fost la Bucureşti, in contra căl­­cărei drepturilor a 20 de coloneii cu vechime mai mare de­cit a colonelului Popescu şi alţii. Regele ezitat şi ezită să iscălească decretele. Cauza favoritismului — Şi de ce se încă­pătim­­ează guvernul să co­mită acest act de favoritism ? — Pentru Că lucrează din răsputeri familia Lahovarilor să căpătuiască numai pe creaturile sale și pe acei caii au adus servicii... biumcratice. Afară de asta, de cind cu greva ofițerilor de cavalerie, generalul Lahovari păstrează ciudă mai multor coloneii cari s’au purtat demn In chestia asta, și acum vrea să-și răsbune pe dinşiî. Greva colonelilor — Și ce credeţi că se va întîmpla. — Greva colonelilor de toate armele. — Bine, dar nu vor fi toţi sacrificaţi la viitoa­rele înaintări, atunci de ce greva tuturor colo­nelilor ? — E foarte simplu. Coloneliî cari nu sunt sacrificaţi acuma, se tem pentru viitor. Cu sis­temul care s’a inaugurat astă­zi, şi care persistă, toţi pot fi ameninţaţi la un moment dat. — Credeţi serios deci că această grevă a co­lonelilor poate să isbucnească? — După ştirile pe ca­re le-am aflat chiar astă­zi, chestia se agită vin­ de mai mulţi coloneii, şi pare că prinde grozav printre toţi ofiţerii su­periori. — Generalii — Dar cu generalii, ce e? — Acelaş lucru : favoritismul excesiv. Pentru a da noilor înaintaţi, creaturilor lahovariste, lo­curile cele mai bune, cei mai vechi şi mai me­ritaşi generali au fosd permutaţi care in contra. Nemulţumirile sunt mari, iar dacă greva co­lonelilor isbucneşte, generalii o vor sprijini pro­babil. — Ca în America de sud atunci ? — Nu, ca in ţara romineasca, aşa am ajuns să spunem astă­zi. Ministerul de război — De ce D. general Barozzi n’a primit să intre in minister? — Adev­rul a spus’o perfect: ministerul de razboiu e un vespar iahovarist, vai de cel ce şi-ar băga numai un deget intr’insul! Nici un general n’ar indrăsni să intre in mi­nister, faţă cu vulcanul care clocoteşte in ar­mată. Soluţia — Care ar putea fi soluţia ? — O intervenție energică a Regelui, respec­tarea dreptului la vechime, păstrarea genera­lilor in locurile lor şi îndepărtarea generalului Jak Lahovary din Bucureşti. I. TU.

Next