Adevěrul, martie 1895 (Anul 8, nr. 2128-2157)

1895-03-12 / nr. 2139

4 DUMINICA 12 MARTIE Proprietar , Const. Mill, Bucuresti, Tipografia Modernă, Gr. Luis, Strada Academiei No. 24 Asta­zi ADEVERUL“ începe in pagina H a p­licarea mim de mare senzație f/o 5 •/. 6«/. 5% 5»/. 5% 5*/o 6°/o 5 •/, FOITA ZIARULUI «ADEVERUL» SALVATORE FARINA DOMNULEU Din jurnalul profesorului Antonio Abate. Oare pentru colaboraţia luî Marco An­tonio la pagina anunţurilor, sau pentru marea nenorocire, care s’a întîmplat îna­intea prînzuluî la Porta Tenagu­a? Nu ştim. Destul, că în toate părţile resar vîn­­zătorî de ziare cu „Secolo“! Pe strade a­­leargă mai mulţi oameni ca de obicei­, cu faţa ascunsă după „Secole“. Marco Antonio e plin de nerăbdare ca să’şi citească opera într’o linişte nestin­gherită. Ajuns acasă, el se încuie în odaia sa de culcare, desface ziarul pe masă şi ci­teşte cu o mulţumire crescînd întrupa­rea tipărită a ideei sale geniale Se simte atît de fericit, par’c’ar vedea deja dina­intea ochilor pe viitoarea sa soţie tînără şi frumoasă. Privirile’l rătăcesc prin odaie. Cade pe gîndurî fantastice. Locuinţa nu trebuie schimbată. El şi cu dînsa se cunosc. E deprins cu odăile sale şi se simte într’însele destul de bine. Camera de culcare e destul de mare. CASA DE SCHIMB NACHMIAS & FINKELS No. 8. In noul palat Dacia-România Str. Lipscani în faţa palatului Băncei Naţionale Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori­ce schimb de monezi Curmi pe ziua de 11 Martie 1895. Comp.­Vând Adeve­rata EAU ALLEMANDE coupon si LE SUEUR Face sa dispară pistruele, impedecă sbărciturile, albesce si indulcesce pelea. GASTELLIER, Parfument-Chimiste 7, Rue Saint-Marc, PARIS. ŞI LA TOŢI PARFUMORI ŞI COIFORI­­—•*«COOS»—— pentru a se păzi de ori­ce contrafacere, a exige­rarea Fabricei de maxim Si Timbrul de Garantie de l’UNION des FABRICANTS. Anuneia Casele din strada Vestei No. 75, sîn de vînzare şi de închiriat. Doritorii se vor adresa la d. Dr. N. Manachide, strada Colţei No. 74. Pe fereastra pot intra mai mulţi metri cubici de aier, de cît trebuie pentru doi oameni. Cel mult tapetele ar putea fi în­noite Şi un lavoar nou va trebui cum­părat. Poate chiar că s’ar putea adăoga o candelă de noapte. Ea va fi atîmată de plafond. Sticla ar putea fi albastră sau roşie. Dar culoarea e lucru secundar, în cele din urmă ar fi bine să ceară în pri­vinţa asta părerea tinerei femei. Dacă ea va mai fi avînd ceva dorinţe.... Vreme de un ceas profesorul răstoarnă ast­fel de vr’o zece ori rînduiala din casă. Pe urmă iar se apucă de citit propune­rea sa de căsătorie. Scrisorile pentru Domnul E. V. vor veni potop. Mîine vine ploaia scrisorilor din oraş, poimîne şuvoiul din provincie. Dar mîine e Vineri. Asta e zi de ne­noroc. Atunci profesorul nu se poate duce la poştă. Drept e că e filozof şi ridicat cu mult de­asupra superstiţiilor norodu­lui; dar nu e mai puţin adevărat că n’ar strica dacă cel d’intriu pas hotărîtor s’ar face într’o zi, care trece de nevinovată şi neprimejdioasă, de pildă Sîmbăta. Noaptea trece. E Vineri. Pe la ameazi nerăbdarea nu’l mai slă­beşte pe profesor. Trebuie să arate lumei, că el e cu totul lipsit de prejudecăţi. Nu­mai din motivul acesta şi nu din altul vrea el să se ducă neapărat la poştă. Şi aşa Marco Antonio se îndreptă cu hotărîre, în ziua de Vineri, spre palatul poştei. Pînă la piazza del Duomo treaba merge minunat. Dar abia apucă profesorul pe via Rastrelli, care duce la poştă şi în­dată se simte foarte încurcat. Dinaintea ____________________i , , -HUILE HOGG de­ Oliu Hogg extras FICAŢI PROSPEŢI de MORUN mai activ, cel mai agreabil şi cel mai nutritor. Prescris de aproape cinci treci de ani de către cei mai mari medici din lume. grWMM IWiiWl' poştei toată stăpînirea de sine i s’a eva­porat. Cu toate acestea, se învinge. Urcă scă­rile şi intră în biuroul pentru poste­ res­­tante. Se î­nfă cu sfială la funcţionarul din birou. Cum ăsta umblă de colo pînă colo, pare un tigru, care, setos de sînge, aş­teaptă vr’o victimă nenorocită. De alt­fel, funcţionarul acesta arată tocmai aşa de par’că ar fi citit deja „Se­cole“ de ieri şi aşteaptă de mult ca să facă cunoştinţă cu faimosul Domn E. U. Profesorului i se face inima cît un purice. Toţi oamenii cari trec prin «odaie îl privesc atît de ciudat. Şi funcţionarul de la ghişeu trebuie să-l fi observat deja şi se va fi mirînd de nehotărîrea sa. Cu cît Domnul Eu întîrzie mai mult, cu atîta lucrul e mai rău. Trebuie să se dea pe faţă, alt­fel se face de rîs la ne­murire Hotărîrei îndrăzneţe îl urmează curînd fapta. Marco Antonio se apropie de ghişeu Abia acuma se miră de exteriorul func­ţionarului. Acesta are după ureche o pană mare de gîscă. Pana e atît de ciudat pusă, în­cît profesorul ar putea să jure că’î crescută din cap. Nasul de uliu şi ochii răi, verzui ai omului se potrivesc de minune cu asta. Marco Antonio nu era pregătit pentru o privelişte ca asta. Asta’l scoate din ţî­­ţîni. Face încă un pas şi se opreşte în faţa unui alt ghişeu. Se simte nevoit să spune ceva. In ori ce caz nu trebuie să se dea de gol. După o clipă, el întreabă: «. — Aveţi o scrisoare pentru profesorul Marco Antonio Abate? Un moment de tăcere. Profesorul îşi adună toată energia. Vai, n’a apucat’o bine. A spus funcţio­narului numele sau și profesia. Dar iată câ’i se și dă răspunsulNici un Abate! Curajul eroic e 0 virtute admirabilă. Să admirăm pe D. Eu. El se apropie cu curaj de ghișeul la care stă individul cu nasul de uliu, cu ochii scînteetori și cu pana după ureche. Domnul El începe. — Nu e vr’o scrisoare.... Fiorosul de după paravan ridică ochii. Din pricina mişcărei acesteia simple, profesorul iar ’şi pierde cumpătul şi cu­rajul. Şi, pe cînd cel cu pana, cu uni­ce poftiţi?— aruncă ceva într’un sertar, profesorul gîngăveşte cu multă frică şi scos din fire. — Dacă.... va veni.... vr’o scrisoare.... pentru profesorul... Marco Antonio.... Aba­te,,, poşte restante,,,, vă rog.,,, să mi-o„, trimiteţi.., acasă. Slujbaşul îşi zmunceşte pana de după ureche. Deschide un registru» — Unde locuiţi? Marco Antonio spune strada, numărul, catul şi scara. Pentru a umplea măsura stîngăciei, ar fi trebuit să mai dea de gol, că el e i­­dentic cu Domnul E. . Dar această gre­­șalâ genială el tot n'o face. Acuma se poate întoarce liniștit acasă. * * * Marco Antonio Abate trimete a doua Rentă Amortisabilă . . „ Amortibilâ. . . ”Obligat. de Stat (Cov. R.) , Municipale din 1883 . „ 1890i Scrisuri Funciar Rurale . „ „ Urbane. I » B B B B B Iaşi Acţiuni Banca Naţională „ „ Aguicelă Fiorini valoare Austriacă, Mărci Germane ... Bancnote franceze . . „ îtaiîane. . . . mblp V­âr*’:P-85 100 103 95 50 84 50 100 102 26 94 50 95- 93 50 8925 101 80— 81 1530 - 1540 140 ,155 -2041 2 07 23 125 -1101 - - 95-68 6­­f. 1 ISO 90 2 95175 94150 90 25 102­ WALTER T. FRANKISH BUCUREŞTI, 12 bis, STRADA DOAMNEI 1Agent general al fabricei de Maşini Agricole WIILIAM FOSTER & Comp. Se vinde cu preţuri foarte moderate. — Cate­­­loage după cerere graţie ţi franco. / întrebuințat cu Su^^es ! ~ Contra ANEMIEÎ - CHLOROSEÎ rachitismuluT reumatismului" SCROFULOSEÎ ^ PHTISIEÎ, etc. cu JE X TU A. C T de FI CA­­T de MORUN este cu mult mai eficace decât untul brun de ficat de morun. Gustul VINULUI VIVIEN este atât de AGREABIL, încât copii ti iau cu plăcere. Se gisesce In tote farmaciile si drogueriile. — PARIS, RUE LAFAYETTE, 126. DEPOSit PRINCIPAL : ¥. THÜRINGER, farmacist, Bucuresci, 154. Calea Victoriei. La Fraţii Konya Farmacişti laşi. Konteschw­eier, Farmcaist Rotosfinl şi fDrummer farmacist Brăila. EMULSION HOGG de Emulsiunea Hogg preparată cu IPOFOSFITA de CALCE şi de SODĂ Ea este o cremă făcută cu Uliu de ficaţi de morun Hogg, agrea­bilă de băut ca şi laptele; copii o iau cu cea mai mare poftă. Ambele aceste medicamente sunt bune pentru copii peperniciţi şi persoanele de o sănătate slabă. Bune asemenea contra boalelor de piept, contra tusei, umorilor, erupțiunilor de piele, contra influenzei, etc. SE VIND NUMAI In FLACOANE TRIUNGHIULARI (Proprietate exclusivă). Farmacia HOOG, 2, Ruo As Castiglione, 2, PARIS • Si In tots Farmaciill din lume.______________________ Extract de Oţet FABRICA DE PRODUCTE CHIMICE Dr. C. COSMNER Acest extract dă amestecat cu multă apa un Oţet higienic, gustos şi eftin Admis pentru consumaţia vi tară de către Cons. Sanitar Superior. Recomandabil d-lor băcani, birtaşî, ad­ministratori de moşii, fabricanţi de oţet, de murăturî, etc.________ Pentru ori ce information! a se adresa la biuroul : Strada Smârdan No. 1O, funcm­eştî CROITORIE VIENEZA pentru Rochi­ţi Confecţiuni Se recomandă sub­semnată şi’şi permite a in­vita ori­ ce dame din cea maî bună societate şi cu cele maî dificile gusturi, dar cărora le place o con­­fecţiune de o acurateţă exemplară, de a’l onora cu comandele Domnielor lor, fie cu, sau fără stofe. Posed cele mai noi ziare de mode şi’mi iau per­misiunea de a asigura că cu tot preţul extrem de convenabile pot concura cu cel mai de frunte maga­zin, în ceea­ ce priveşte ajustarea perfectă şi efectu­area ireproşabilă. *3 Strada Şelari ||o. 13 Cu deosebită stimă, Madame N. 8TRRN HERD ORI­CE TUSE VINDECATA!! 1 cutie lei 3.95 4 cutii 1© 10.95 Persoanele cari tuşesc sau sufer de in­fluenţă, astm, laringită, durere de gît, bron­­chită, catar, inflamaţii intestinale, le sfă­tuim a cumpăra renumitele Hapuri de Catramina — ale d-rului BERTELLI — Premiate la 6 congrese medicale şi apro­bate de consiliul sanitar superior al Româ­niei şi al Italiei Aceste hapuri vindecă în câte­va zile ori­ce tuse şi toate boalele de mai sus. — Toate celebrităţile medicale întrebuinţează cu mare succes capurile de Catramină. De vînzare la Drogheria Centrală M. Sto­­enescu, str. Academiei No. 2, Bucureşti, a farmacia „Ochiul lui Dumneze“, Victor Thüringer, calea Victoriei No. 154, Bu­cureşti şi la toate farmaciile din ţară. Se vinde cu 2 lei şi 95 bani cu­tia.—Patru cutii, care se vînd numai cu lei 10.95­ sunt destule pentru o cură complectă. Toate cutiile ce nu vor avea pe din afară pece­tea administraţiei ziarului „Universul” şi pe dinăuntru o instrucţie în româneşte, tot cu pecetea ziarului „Universul”, se vor refuza ca falsificate. DE LA zi, Sîmbătă, pe un om de model de curier pe bui să fie. E Battista, port­a­rul, nu ştie ci­i. Dar ar vr­meni să creadă, că ci grea. Dacă i se dă în sau tipărită, el opri­ şi caută să spele put. Profesorul îi dă u scris: Domnul E. U Battista ascultă o i,­strucţiunile ce i se dai biletul în buzunar şi al flet la poştă. După un ceas el vin­ trăgîndu’şi sufletul şi sala. Chipu’i triumfă. El întinde profesori aice:— Pentru Domn , nimic! Marco Antonio se mare. Ştie el, ce’î n’a ghicit intriga şi ce e vorba. Dar totu^ Nu se sperie de fa f­iresc candidatele de ro­­mîna. Doar are vremi . Un om deştept aştepte. Duminică „Proprnet sătorie“ apare penii „Secole“. Luni Battista lari MICHAIL EZ Strada S’ In fata laterală a Bănc. Naia Cumpără şi vinde te bonuri acţiuni, loşuri­­ scontează cupoane şi fa­nezi, împrumuturi de bani şi lozuri. Comandele din provincii diat, trimiţîndumi-se contr mărci, scrisori de valo, poştale. Cursul pe ziua de un del Acţiuni „Banca a­ Oblig. de Stat (Corj Fiorini val. austrii Mărci germane Ruble d­e hârtie Numai g .lei pe an, un număr de probă dir] întitulat „Mercurul Ho­­­sul şi listele de tragero­nurilor şi loaurilor rort se va trimite gratis Abonamentul fi­nmnal 5 lei. El , mărci sau prin nu , participă gratuit la cânte prevfezute în zi;| lună la 5 şi 20 ale ml poate începe de 1%| o­dată acest ziar este parţial pentru ori­ce d a merci. A se adresa la r. curul Rom&n“ Michail , str. Smârdan, 15. CASA DE SCHIMB „MERSUL ROMAN“ 5°/0 40/0 50/0 5% 50/0 5°/o 5% 60/ , 4 N Gane Poezii „ 5 Log Cost. Konaki Poezii volum I. t, 6 Idem Poezii volum 11. „ 7 Mihail Eminescu Poezii complecte n 8 Sofia N&deide Nuvele 8 9 A. Vlăhuţă Nuvele „ 10 Henriette si Mihail Eminescu. Scrisori. „ 11 A. Densusianu, Cercetări Liter, vol. I. „ 12 Idem Idem „ II. „ 13 N. Gane Dom­niţa Ruxandra „ 14 N. Beldiceanu Poezii „ 15 Elena Sevastos Anecdote poporane. „ 16 A. Steuerman (De la Iaşi) Antologie. „17 „ „ Crestomaţie „ 18 N. Iorga, Schiţe din literatura romînă voi. I. n 19 N. A. Bogdan, Și nouă și vechi 20 I. L. Caragiale, Teatru voi I. ÎL Martie 1895 Casă fondată îl Rentă amorţi sabl împrumutul” com’j \ V­a 1 scrisu.i fund­as » urbane poştă, om bun * , cum n’ar fre­ist bărbat demn a facă pe oa­­iste această artă ,ia o foaie scrisă, cu luare aminte^­utel­i pe care stă ste­ restante“. are aminte m­­ie profesor, pune­a gă într’un su­, ca o vijelie abia, m­arcă de nădu­it un bileţel şi fa. U. n’a venit , şte ca o fată fil, că Battista închipuieşte de t.) roşeşte. . că nu se gră­piş ca să’şi ofere :e el — ştie să serioasă de că- a doua oară In­dies la poștă. (Va urma) AHMIAS n, 15 I ie,partea spre Poștă de efecte publice, Române și străina* be schimb de mo­­­epozite de efecte y re efectuează ime­­‘­aloarea în timbre, sau prin mandate ^’484 Cnmp | V&nd. . . . 98^ s 99 '/a t • . 83 s/, 84 ‘/a t 1383 93 Vs 94 1-1890 94 - 94 V» Pe. . 92 '/* 93 Vt ■ae. . 87 7f 88 '/t­­­ii 78 - 79 - Ecolă“ 155 - 165 - idur.) 102 -103- I . . 2 03 2 06 f . . 123 125 I . 2 68 2 75 .rî-cine poate cere M nostru financiar, 5 care publică pur. , rţi »le tuturor ho­­scrame şi imediat­ în toată ţara. ui toată ţara costă [înainte în timbre, Rl. Domnii abonaţi leite p­emil im­por- T,re de două ori pe 1­6 luni. Abonamen­­e zi a anului, Tojţ­­pitor sincer şi im­­i­i de finance şi co­de schimb „Mer­­ianinias, Bucureşti, COLECŢIA ŞARAGA a 1 Leu volumul Din această colecţiune au apărut 39 volume şi se trimite b­anca aceluia care trimete valoarea prin mandat poştal sau in mărci poştal­ ,­rin scrisoare re­comandată. Şi de vînzare la toate librăriile principale din ţară. VOLUMELE APĂRU No. 1 Elena Sevastos Povesti. it 2 N. A. Bogdan Povesti si anecdote * 3 l&ihsil Canieni Poesii populare (poine). T E: No. 21 I. L. Caragiale, Teatru vol. II: B 22 N lorga, schiţe din Uter rom. voi. II. „ 23 Matilda Cugler-Poni, poezii „ 24 Grigore NI Lazu, 451 poezii— traduceri şi imitaţiuni — voi. I * 25 a Idem voi. II. » 26 Crrmen Sylva. Poveştile Pelasului. „ 27 V Conta. încercări de metafizică, a 28 Mihail Eminescu. Nuvele a 29 Victor Onişor. Doine şi strigături din Ardeal voi. 1 a 80 V. Conta. Teoria Fatalismului a 31 „ Teoria ondulaţiunii voi. I­„ 32 D. Bolintineanu. Poezii voi. I a 33 D Petrino Poeme, „ 34 Cavaler C. Stamati. Musa Rom. voi. I. „35 , voL 11 „ 36 Jijd. Gruber Stil si­gmnalic a 37 V. Conta. Teoria educaţiunii voi. II« a 38 M Eminescu. Diverse a 39 Carol Scrob De-ale inimeî, poezii vol. I Putem servi pe ori­cine cu cărţi literare române tipărite din timpurile cele maî vechi până in prezent. Cumpărăm şi plătim preţurile cele mai mari, pentru cărţi antice ro­mâneşti, documente, hrisoave de cel puţin 200 ani, medalii comemora­tive, mărci româneşti cu cap de bou şi cele­lalte emisiuni până la 1891, tablouri, arme, monezi, etc. Fraţii SIIRAGJI Librari IAŞI ADOL­F HILBERGER BIJUTERIE en GROS şi eu DETAIL AGENTUA SI COMMISSION Strada Vestei No. 19 _______________- VIS-A-VIS DE POŞTA -

Next