Adevěrul, aprilie 1895 (Anul 8, nr. 2158-2184)

1895-04-09 / nr. 2163

DUMINECA 9 APRILIE 8 BURSA DE BUCURESCI Cursul de la (7) 19 Aprilie 1895 CRIMA II TREN Conversaţiunea urmă mai mult de o oră, avînd totdauna de subiect omorul şi furtul, şi aducînd destuii probe pen­tru a stabili culpabilitatea lui Schwartz şi a lui Watt In această vreme, Watt fusese arestat şi el la Chicago, de asemeni sub incu­­­paţiunea de asasinat. El de mai multe ori manifestase înclinarea de a rupe tă­cerea şi a mărturisi totul; dar totdauna luă posesiune de el însuşi şi nu zise ni­mic. Dar mărturisirile lui Schwartz şi ale femeei sale ajungeau cu îndestulare şi ambii oameni fură condamnaţi la reclu­ziune perpetuă în penitenciarul din Jo­liet Ar fi fost bine înţeles spînzuraţî, dacă unul din juraţi nu ’s’ar fi pronun­ţat contra pedepsei cu moartea1) De a­­tuncî Watt a murit, şi Schwartz e ţinut ca un prizonier exemplar. Cazul său 0-') Se ştie că în America cit şi în Englitera nici o co­ndamnare la moarte nu se poate face de­cit în unanimitate. N. Tr. Mîine se face la Botoşani alegerea unui deputat de către colegiul I, înlocui D-luî Hermeziu interzis. Ministrul de interne a cerut prefecţilor ra­poarte detailate de pagubele causate de ulti­mele inundaţii. Noua organizare a serviciului sanitar al armatei care se prevede în noul proiect de lege, continuă de a preocupa cercurile me­dicale militare, de­oare­ce proiectul de lege în loc să dea oare­care avantagii, din po­trivă, restrînge drepturile corpului medical. Mai mulţi­ medici militari au declarat că sint hotârîtî de a se retrage din armată de cit să se supună unei ast­fel de legi. In No. nostru de ieri s’a strecurat, din eroare, ştirea că D. C. G. Vernescu ’şi-a retras candidatura ce i se oferise la co­legiul 1 de Botoşani. D. Vernescu, din po­trivă, va fi candidatul opoziţiuneî la ale­gerea de mîine. Bricul Mircea care a părăsit Duminică por­tul Constanţa, trebuie să ajungă Luni la in­sula Creta. Aci bricul va aştepta sosirea incrucişătoru-­­lui Elisabeta care va ajunge după 5 zile. După inspectarea bricului de către colonelul Urscanu, bricul va ridica ancora şi va pleca înainte. Adeverul ilustrat care va apare mîine, Du­minică, are cuprinsul următor: Cronica săptămînală de C. Bacalbnşa. L’a uitat, poezie de Artur Stavri. Isprăvile flu! Păcală de P. Dulfu, recenziune de N Iorga. Sonet, poezie de Ioan Costin. Mircea Rosetti, notiţe biografice de Emil. Sărmanul Avram­, poezie de G. Z. Buzdugan, Intîiul pas, nuveletă de Ion B. Bassarabescu, Mofturi de Vax. Sfîrşitul tinereţii, poezie de Ti­tu G. Dordea. Premiile Academiei, de X. Din toate: Victimele m­un­cei; Orele de muncă la animale; Unde se trăeşte mai mult. Cale fe­rată cu o singură şină. Foileton : Siesta, nuvelă de 0 D’Annunzio (sfirşit) şi o dare de seamă asupra ultimei cărţi a lui Tolstoi: Stăpîn şi slugă. Corespondenţă. Mircea Rosetti, portret. Inmormîntarea fostului Kediv Ismail (4 gra­vuri). Lună tu stăpîn"a mări".», poezie de Eminescu cu ilustraţie. G­­IFAiiiiun­zio, portret. Gravuri umoristice : Un pere... de cîine şi ouă proaspete (11 gravuri). __________________ CUTIA CU SCRISORI Domnule Redactor, In dreptul sfînt al apărărei şi în cre­dinţa stabilitei opiniuni de dreptate şi a­­devăr a ziarului Adeverul îmi permit a vă ruga să bine­voiţi a da ospitalitate în coloanele jurnalului, scrisorei mele de mai jos. Cu cea mai­­întinsă stimă Alex. Sc. Miclescu. Domnului G. Voinescu-Boldur. Domnule,­­ Prin maî multe ziare am citit știri calom­nioase la adresa mea, date de D-ta, dar ne­semnate; de asemenea , mulţi îmi spuneau fac injuriele şi trivia ele expresiunî de care te serveai la adresa mea pe din­ dos, uitîndu-ţi şi creşterea ce pretinzi că a’ căpătat şi faptul că pe lingă numele de Voinescu ţî-ai mai luat a purta şi pe cel al familiei de Boldur. La toate acestea ca şi la dezminţirile prin jurnale în favoarea mea ce tot­­ ta ai făcut, pentru in­teresul a’mî face să nu’ţî fac opoziţie la Adu­narea generală, nu am răs­puns, ne avîndu-te în faţă Acum insă, cînd sub cele scrise relativ la mine în ziarul A­deverul de Vineri , curent, te văd semnat, mă simt în tot dreptul şi da­tor a’ţî răspunde : Prin zisul număr al Adevărului, după ce aduci laude de buna administraţie a societăţei de pină acuma care cunoscut este că a fost de mine făcută (pe cînd D-ta plătit ca avocat al Eforiei, ca avocat cu anul al D-lui Gherasi ca deputat şi nu ore libere ca velocipedist şi călă­reţ, primeai regulat mia de lei pe lună de la „Unirea“) zici că mă ai destituit şi dat jude­­căţei, şi una şi alta sunt sfruntate neadevă­ruri , căci conform statutelor care zic clar : „Directorul şi sub-directorul aleși din sinul fera o oare­care particularitate că, de cînd e în închisoare, adică de opt ani, n’a primit nici­odată nici scrisori, nici hîrtiî, nici o comunicare din lumea din afară. Un an aproape după judecare, cea de a doua nevastă a lui Schwartz, care lo­cuia la Chicago mult de boală de piept. Pe patul sǎu de moarte făcu o mărturi­sire comp­actă supraintendentului Robert­son de la agenţia Pinkerton Ea zicea că spi­ritul bărbatului sǎu fusese zdruncinat prin citirea romanelor şi a aventurilor şi că sub influnţa lor ar fi conchis proec­­tul de crimă. El credea că va intimida cu ușurință pe Nichols, și ar reuşi să ia bani fără nici o bătae de cap şi’ fără a fi nevoit să facă rău­. Cu toate astea Ni­chols se bătuse ca un tigru de la un cap la celalt al vagonului și ar fi constrîns pe adversarii săî a’l ucide. In cursul luptei, el parvenise de a smulge masca pe care D-na Schwartz o tăiase dintr’un ve­­chiu vestmînt al bărbatului sau. Lui Watt se datorește lovitura de revolver, în vreme ce Schwartz se slujea de vă­­traie. Schwartz lăsă lui Watt cinci mii dolari din banii furaţi şi păstra restul pentru el. El duse suma în un vechili sac cumpărat anume pentru acest scop Pentru a o ascunde, el întrebuinţă un mij­oc foarte neuzitat şi, în adevăr, detectivii n’au putut a o descoperi, cu toate că de multe ori, în cursul perchiziţiuniî lor, ajunseseră a o avea în mîna lor Schwartz luase o mare cantitate de cartuşe pe care le cumpărase, le golise şi pusese în fie­care un bilet de bancă de 50 sau 100 de dolari ; apoi a pus la loc praful şi plumbul, aşa de bine că ele prezentau al consiliului, nu pot fi revocaţi din funcţiunile­­ lor, de­cit de Adunarea generală şi jicînd înşişi I se retrag, ei îşi vor relua locurile lor în con­siliu, care locuri li se ţin rezervate“ nu ai pu­tut a mă destitui, ca probă păstrez adresa Di­recţiune! sub No. 1604 din 23 Februarie prin care îmi pui in vedere că postul de sub-direc­­tor s’a suprimat şi dacă ca avocat ai găsit de bun cruceocul de suprimarea postului ca să te eschivezi faţă de statute, din consiliu unde de Adunarea generală sunt ales pentru 4 ani, nu mă poţi scoate de­cit adunarea generală care va ju­deca şi de care frică alergi pină şi a cerşi pro­tecţia lui D. Buescu şi­ Niţă Sterea căutînd toate mijloacele a amina rină la calendrele greceşti darea socotelelor şi judecata adunări genera­e. Mai spui că m’ai dat în judecată; de formă ai încercat contra mea şi acest mijloc, dar de fapt şi adevărat este că te-ai dat pe D-ta in judecată; căci dacă se vor găsi neregularităţi şi bani cheltuiţi, atunci se va constata la evi­denţă că s­nt de D ta ordonate şi în cel mai rău caz pentru mine, că am luat şi eu parte execut nd acele fapte de care D-ta te-ai folosit; căci cine e vinovat, onorabile D-te Boldur, că din spiritul de economie de care te bucuri în doză prea mare, nevoind a cheltui din punga D-tale nici un ban ca să te alegi director la „Unirea“ ai dispus să se cheltuiască din banii societăţii; lucrul e comod a nu scoate bani din buzunar­, şi tot aşa de comod a striga şi pu­blica că pentru acele cheltueli, am dat pe Mi­clescu în judecată, că tot ce s’a făcut nu ai ştiut nici cînd societarii eu alergat să-ţi cadă belea cu directoriatul, nici în urmă cînd trebuia să ţi îi peri acel scaun. Pe cine crezi tot atit de naiv ca D-ta să te crează că nu ai ştiut nimic şi pentru acest cuvînt să te scuze că ai luat una mie lei pe lună salariul de director fără să ştii că eşti director. Te lauzi că ai agenţi persoane de considera­ţie şi cu garanţii băneşti ? Cînd dînşii vor citi an­ să­rbă, căci mulţi din ei nu te ştiu nici cum eşti la faţă, fiind de mine rugaţi şi ademeniţi a aduce serviciile lor „Unire!“ tot ast­fel şi funcţionarii din direcţie pe care astă­zi îi gă­seşti cu zel şi activitate, cine îi au menţinut? cine îi au adus? Se ştie de toţi că organizaţia internă şi ex­ternă actuală a societăţii, numai mie se "dato­reşte, căci pe cînd de dimineaţă pină în seară eram la post, D ta erai mosafirul de etichetă. Dacă societatea va avea nenorocirea să te sta­bileşti dirt­ator, vom vedea cum vor merge lu­cru ile peste un an. In cit despre ingratitudinea faţă cu mine prea iubite vere George care nu ai visat a te coco­ţa unde pe umerii mei te ai suit, pentru că am prea multe de răfuit cu D-ta mă rezum numai a’ţî cita din multele D-tale scrisori de dragoste, asigurarea că vei fi cel mai mare laş cînd ne­inţelegîndu-te cu mine, nu vom pleca amîndoi şi ca oficial îţi aduc aminte ordinul de zi de la 14 Ianuarie 1895 către toţi agenţii că: „Bazat pe energia şi experienţa prea iubitu­lui sub-director societatea va merge Înainte etc.“. Din toate cele ce mi ai făcut reese neagra inimă ce păstrezi şi meritul calificativului ce în mai£multe scrisori ce păstrez ţi-ai dat e noi ai căuta să’mi faci ce mi-ai făcut. Alex. Sc. Miclescu ULTIME TELEGRAME PETERSBURG, 7 Aprilie. — Eri a fost adu­narea ge­nerală a societăţii slave de bine facere; printre asistenţi se aflau mitropolitul din Pe­tersburg cu vicarii săi minut­ul Serbiei, gene­ralul Kireiev şi D-nul Komaroff, redactorul zia­­rului Sviet. După ziarul Birsevița Viedomosd, consiliul im­periului a aprobat în unanimitate proectul care autorizează pe ministrul de finanţe să încheie orice transacţiuni financiare în aur. D-nul Witte a rostit un discurs arătînd marea însemnătate a acestei măsuri, care este primul pas către întrebuinţarea monedei in bani în comerţul Rusiei. SOIGA, 7 Aprilie. — Azi cu ocazia tîrgului din Zamibrod, care a devenit locul de întîlnire amical al p­opulaţiilor districtelor limitrofe bul­gare şi sirbeşti, mai multe trenuri de plăcere au plecat din Sofia ducind o mare mulţime. Afluenţa este de asemenea considerabila din partea Serbiei. BERLIN, 7 Aprilie. — împăratul a plecat la Viena. VIENA, 7 Aprilie. — Noua Presă află din Petersburg că se spune acolo din sorginte si­gură că contele Kapnist a fost numit ambasa­dor la Viena MADRID, 7 Aprilie. — O depeșă a consulu­lui Spaniei la Gibraltar spune că un steamer englez a sosit cu stricăciuni in urma unei cioc­niri cu un obstacol sub­marin aproape de ca­pul Canales. Se crede că stricăciunile au fost pric­inite de încrucişătorul Regina Regentă care e înecat. Ministrul marinei a trimes o corabie de războiţi ca să caute locul, spre a impedica primejdiile navigaţiunei.____________________ Doctorul B. Silf SMAMM fost intern al spitalelor din Paris STR. POLONĂ 61 consultați ane de la 5 — 7 p. m. pectul ordinar. Detectivii desfăcuseră cîte­­­va din aceste cartușe, dar nici unul n’a avut ideia de a se uita pînă în fund, un­de erau ascunse biletele de bancă îndoite. Treî-spre-zece mii de dolari aproape remaseră ast­fel, în timp de săptămînî întregi, ascunşi în cartuşe. Intr’o zi, un avocat foarte cunoscut din Philadelphia veni să vadă pe D-na Schwartz El avea o scrisoare de la băr­batul său în care îî spunea că banii să îi fie restituiţi. Ea înţelese că această sumă trebuia să servească a plăti chel­­tuie­­le de judecată şi ceî­la­ţî avocaţi Supraintendentul Robertson ’şi aducea foarte bine aminte de emoţiunea murin­dei făcînd această declaraţiune solemnă, destul de gravă pentru a o compromite în faţa unui om ocupînd o situaţiune importantă şi aparţinînd unei profesiuni onorabile. Ea ştia în acest moment că sfîrşitul îi era aproape. O roşeaţă se urcă pe obrazul sau şi ochii săî strǎluceau de ură cînd declară că nici­­un dolar din aceşti bani nu i se restituise nici nu servise a plăti "cheltuelile procesului bărbatului sau. Nici un dolar nu fusese restituit Companiei drumului de fier sau băncilor care, cu toate astea, erau le­gitimii proprietari. SFIRŞIT 13113 Ia IO G ROVETE Din Biblioteca pentm toţi ce apare în editura librăriei Carol Muller a eşit fascicula 2-a care conţine Pasările noastre şi legendele lor de S. Fl. Marian, membru al Academiei române.—Preţui 30 bani. A eşit de sub tipar în editura librăriei Socec et comp. — Nicolae Bălcescu, Istoria Romînilor sub Mihaia Vodă Fireazul.Evolumul al IlI-lea, şi se află de vînzare la toate librăriile din Bucu­reşti şi la principalele din provincie, cu preţul de 80 bani.* * * A apărut Darea de seamă a comunei Bucureşti, conţinînd Rapoarte şi Documente pe timpul de la 1 Ianuarie 1894 pînă la 1 Ianuarie 1895. Aviz onor. Clientei© D-na Eufr. G. Dimitrescu, absolventă cu diploma şcoalei profesionale din Bucureşti, are onoare a înştiinţa onorabila sa clientelă din Capitală şi provincii, că primul sau atelier de croitorie pentru dame, îl va strămuta de Sf. Gheorghe a. c., în strada Caragheorghe­­vici No. 5 bis, in partea laterală a str. Lip­scani, spre Bon Gout. Vechea firmă, Primul Atelier de CROI­TORIE pentru DAME neavind nici un in­teres sau amestec cu alte ateliere noul, care se complac a se numi tot primul şi spre a nu se confunda cu al sau roagat pe distinsa şi numeroasa clientelă a lua foţă de acest aviz, şi de strămutarea localului sau, bine fiind sta­bilit că, precum a fost cunoscută firma sa, în timpul celor 13 ani trecuţi, precum există as­tăzi, tot asemenea va rămînea aceeaşi și pe viitor. Primul atelier de croitorie pentru dame fondat în anul 1882 .'((actual, strada St. Stefan, 12) APA murul*­ie BQiSZEK (BOîiV^i) Pentru excelentele sale proprietăţi a pri­mit la expoziţia universală din Viena di­ploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale au recunoscut că această apă minerală posedă o exce­lentă putere de vindecare în diverse ca­zuri. Prin gustul sau cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plă­cută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Depoul general pentru Capitală la d-na Va­sile Creţoiu, Str. Covaci No. 17. In Piteşti la D-nu Eftimie Ionescu. In Ploeşti la D-nii Fraţi Stănescu. In Giurgiu la D-nul Dapontes & Pa­­nayotidis. In Craiova la D-nul Safta & Iani­­schewsky şi în Brăila la D-nui C. Molondac. SMulţumire Publică Suferind de mai mult timp de o măsea cu de­săvârşire găunoasă din care cauză îmi era peste peste putinţă de a resist­a contra acestor dur­ii , ast­fel că am fost nevoit a apela la mai mulţi pentru scoaterea ei, însă fără efect, auzind de numele D­inu Basil Ion americanu din Str Lu­­minei No. 1, şi care în adevăr îmi-a scos-o cu o înlesnire ne­mai­pomenită. Drept mulţumire şi recunoştinţă îl dau publi­­cităţei ca ast­fel lumea suferindă să’l aibă în ve­deri. S. D- Vacilatu Str. Soarelui No. 23 Tnoh’derea definitiva a Stagiunei Continental leatru-fden sub direcţiunea B. SCHENK Cea mai mare antrepriz fantactică din lume Samb­îa 8 .Inuitate seara Beneficiu D-neî Directoarei SCHENK Duminică Irevocabil 2 reprezentaţii de Adio cu program splendid şi special După amiazi copii plătesc preş pe jumătate La representaţiunea de seară în timpul pauselor O Tombolă gratuită cu multe câştiguri elegante şi scumpe Serviciu de cafea, sfeşnice, necesari, Albumuri, Obiecte de Alabas­ăn, precum şi animale vii, raţe gâşte, p­rnbel, găini etc. Căştigul principal cunoscutul Purcel dresat al Teatrulu’ Eden Fie­care vizitator primeşte la casă bilete de tombo­n gratuit. Loja 20 lei, Stal 14 lei, Stal II 3 lei, Stal III 2 lei şi galeria 1 bilet. Decapitarea din Secolul al 19 - Dir. Schenk va tăia capul unui domn din public care îl va prezenta pe un taler. Chiar D-nii Doctor se pot încredința ca capul tăiat este un adevărat cap de om. După terminarea procedure guillotinatul va învia înainte . Miracule de lume. Tiometa, Voiajul împrejurul pămîntulu'. Scenă de Spirite. LOI Somnambula Mis Edith și cel 1'nlt program colosal Casa este deschisă de la 2—5 p. m. ’InAlfitred­ Casele din Calea Mo­li!? XSlvilIS li*l silor 208, două apar­tamente mari reparate de 8f. Gheorghe. A se adresa la D-nu Olmazu strada Fundătura Sevastopol 27. Apartamentele cuprinde 8 odăi sus şi jos se va aduce apă în curte şi pentru scur­gerea apelor, menagere, private sistematice, curte cu grădină. .______ DJABOUROV Calea Victoriei, 71 Mărfuri Garantate preţuri fixe STOPS ENGLEZESC! pentru b­rbaţi S­QF­S D2 BOCH, pentru dame haute nouveautés a sesonului DJABOUROV 72, Calea Victoriei, 72 Covoare în toate genurile și dimensiuni Stofe pentru mobile — Portiere. Perdele, etc. — Executăm ori­ce comande de covoare veritabi­l orientate. OCAZBUNE De vânzare un f­­eton, fason nou. A se adresa C­alea Victoriei 63, eta­­giu­l I, la proprietar. 8 Im ara*» elev începător safi în anul ** dCw i.ifi Se caută pentru Far­macia Naţională Fl. BARBU. R.-Sărat. A se adresa direct. PE OSUL Higiena sa —Diversele sale tratamente Chelie, Plesuvie, Decolorare de Profe­sorul chimist L MERIQOT 14, rue du He der Paris — Broşura de 80 pagine a­­c­resatä franco, plic închis, HOTELMETROPOL HOTEL DE PRIMUL RANG Posiţiunea cea mai frumoasă a capi­talei, oferă voiajorilor camere bine mobi­late de la 2 franci în sus._____ Grande Fotografie (’entrate Pasagiul Bancei Naţionale Vis-a-vis de Prefect. Poliţiei Capita!»! Scara D. Cel mai nou­ şi elegant atelier de fotografii, ale cărei produse rivaliseaza cu cele maî re­numite ateliere din st­­inătate atât prin ele­ganţă şi exactitatea reproducţiunei cât şi prin variatele formate Răsfoind albumurile noastre cari sunt împo­dobite cu tot ce societatea Bucureşteană are mai distins, veţi aprecia la ce perfecţie a ajuns această artă şi ce deosebire este intre produ­sele de erî ale fotografiilor şi cel de acum ale Atelierului. SEMSAŢIA -Pălărioare de flori admirabile .... Lei 12 Pălărioare de dantelă Jet şi fiori ... „18 Pălărie de pain Extra Chili de la Lei 10-20 Umbreluţe GRAŢIOASA de mătase greutate grame 250 cu.................... .Lei 12.75 b. Specialitate de flori line, Corsete engleze line înalte...................................................Lei 12 Decoraţiuni în flori şi foi după natură. Bu­chete de mirese şi coşuleţe cu flori Naturale. Articole de doliu lenagiuri, mănuşi, pieptare. Coroane artificiale mai eftin ca la on­oare Calea Victoriei 152 vis-a vis de palatul Ştirbei Reparaţiuni şi retresări aproape gratis. B­J3DU1E & H08L0HEE1E I1EO V WEISSBLUTH Bucureşti) str. Carol I, No. 20 Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magaz nul unit în tot­d’aima bine asortat cu tot f­iul de ob­ecte frumoase, lucrate în aur şi argi­l, cu pieţre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, etc. Bogat asortiment cu lanţuri (numite Pantei ) de aur, argint, fasoanele cele mai noui. Nlare depou cu ceasornice de aur, ar­gint şi metal din cele mai bune fabrici din Elveţia, garantând pentru exactitatea lor. Mare asortiment de monezi adevărate antici de aur şi argint, pentru mărţişoare cu paturile cele mni ieftine. Atelier special pentru comânzî şi repara­turi de bijuterie şi ceasornicărie ci preţurile cele mai reduse. CUMPAR-CUMPAR-CUMPAR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pie­tre fine. Asemenea monezi vechi, decoraţiuni comemorative de aur, argint şi aramă, plătind preţuri mai bune de­cât ori­unde. La cerere mă voi prezintă la domiciliul d-lor vânzători şi cumpărători.___________________ | GERM ANDREE îl iPoudre de Beauté MIGNOT-BOU­CHER 19, Rue Vivienne, PARIS. Şi in toate Magasinuri Bune de Pauluheme Spre a avea garanţie de imitaţie a cere numele : MIGNOT-BOUCHER _______şi PARI­S-FRANCE, CORI­AGE, JUPE Ultimele creaţi­i ale modei Lucru foarte îngrijit Preţuri într’adevăr eftine D-nn VICTO­RI­A Strada Doamnei, No. 1. — Palatul Nifon, sus. Primul şi singurul atelier de croitorie pentru dame care are deviza Economia familiilor. Higiena Gurei Frumuseţea Dinţilor Se găseşte la toate farmaciile şi Dro­­guerii etc. Depou pentru en gros la drogueria M STOENESCU STRADA ACADEMIEI BOA­LELE SIFILITICE NEPUTINTA BARBATEASCA Vindecă după cele mai nouă metode ra­dicale fără durere şi împedicare, dupe o experienţă de 23 de ani. Specialist în boale lumeşti Strada Emigraţii No. 1, intrare num­a prin strada sf. Voivozi, (Tramway). Conub­aţiuni de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. Loc separat de aşteptare pentru fie­care MARELE HOTEL TRAI­AN IAŞI Subsemnaţii Leoolist şi Ganz aducem la cunoştinţa onor. public că devenind antre­prenorii acestui otel cu începere de la 26 octombrie a. c., n’am cruţat nici o muncă şi cheltuială pentru a-l readuce în cea mai bună stare şi a-l înzestra cu toate îmbună­tăţirile necesare unui otel de primul rang. Casimil oţelului, din nou şi elegant aran­­jat, c­uprinde pe lângă toate jocurile de a­­muziţie şi o variată colecţiune de toate ziarele streine, din ţară şi locale. Restau­rantul, cuprizînd bucătărie fran­ceză, romînă şi germană, cu prix fix ăla carte şi abonament. Un omnibus elegant va transporta pe pasageri, fără plată, de la gară la oţel. Se găsesc camere de la 2 lei în sus. Serviciul prompt şi preţuri moderate. Administraţia îşi face o deosebită datorie de a anunţa pe onor. public că a luat toate măsurile pentru ca nici o plîngere să nu se ivească şi ca ori­ce visitator să rămîe pe­ deplin mulțumit. Administraţii^, 5% Renta r p. . ICOV2 5% Renta am. 99 5% „ (92-93)100 5°/0 „ am . . 100 6% Oblig. rur.. 103V8 Pensiuni.... 285 5% Obl. c. Buc . 96 50/0 „ (1890).. 97 5% Fonc. rur.J. . 923/* 6% „ urb. . 102 5% , „ C. 893 s &°/o „ „ Iaşi 80' a 6°,o Obl. bazalt . 98 Banca Naţ. . • • *542 Apt. B Agricole ;ia­ Romînia. ionala . . . ia. . . • trucţii . . SCHIMB la. NEW-YORK, 7 April din Washington ziarul! curile bine informate] Rusia cunoaşte şi aprcL pace dintre China şi .Ia o învoială între Rusia! '.are se asigură celei d’il­iberă. f NEW-YORK, 7 April că ţarul a aprobat toi Japonezilor. Dacă vr’o J încerca să împedice c.tot lui japonez Rusia va­­a­poniei. SEUL, 7 Aprilie.— ăl China care s’a lepădat (I a fost arestat erî. Cărţi nu sini încă cunoscute Astă­zi, «S' Aprilie, sa ile la moartea hu C.­­ stegar al democraţiei Toi azi se împlineşti liţia conservatorilor a sa-i brutalitate manifd intru aducerea aminte\ versări. l)e data asta nu .vi cestor oameni d’a pali festaţiunile acelora cal odată pe C. A. Rosetta uni s’cui făcut azi în Adeverul salută şi a­ceasta zi amintirea A. R­osetti. Ministerul domeniilor! distribuirea viţelor amen­­uitorii cari vor face efl In anul acesta se vor milioane din aceste vid­­re şi ziua alegereî! putat la Giurgiu e totuşii guvernamenta candidat. D. C. Hiotu, cărui­­didatura, nu doreşti mească, căci prevedi afară de aceasta, d, păstreze funcţiunea de nului pe lingă creditele să fie ales deputat. D. Al. Catargi, mit Petersburg, va sosi în virtutea unui cg In şedinţa de aseară* Silvic, s’a discutat ideia moriii în contra legel sili Memoriul se va adresa in sesiunea viitoare. Toţi membrii societăţiiI i cere revizuirea legei si a timp ca o comisiune dini proiect de Ige asupra pi să’l prezinte Corpurilor In mai multe părţi ieri. Munţii sini acoperiţi zăpada; aşa se explic şi în Capitală de eh­e­ia­ţn. . . . ia. . . at B. a. As. „ v. [C. dep. EDITI* al Uf SfMi IV ULIUUM 136 416] 440 110 370 25 35.32''2 25.25 22*)­­ . 207 /*• 70 123.75.70 99.50 8 7 7*/a Se asigură World, că cer­­convinse că condiţiunile de­viia şi că există Japonia prin îiii o navigaţie .— World anunţă întreprinderile ‘­re oare­ care va­vea programa­din ajutorul Ja­listrul Coreei în [funcţiunile sale, arestăreî sale Unesc zece ani [Rosetti, primul­­peşti. Lan de cind po­­­toatăi ruşinea- In/i ce se făcea­­stoi leiste uni­ri dat ocazie a­­ura lor mani­­bn vor uita nici teste manifestaţi­­ile individual. H cu pietate in a­­gia care a fost C. începe in August taltoite, la toţi lo­­minister. Fribui peste două fia­le a unui de­lude apropiată, gi-au găsit încă propos can­ina­­să o pri­­ădeire sigură, şi e mal mult să iuiiiisur al guver­­nonc’care, de cit strul Romîniei la rînd în Bucureşti, Idiu. societăţii Progresul Ia se redacta un me­orpurilor Legiuitoare Wist unanimh pentru I, hotarînd în acelaşi tul lor s:i‘elaboreze un Wrilopf'proiect pe care bir­uitoare de­odată cu­lteMoldovei a nim un strai gros di rigid care se simh Ilustraţiile ! Calea Victoriei, Bucureşti vis-a-vis de Palatul Regal DULCAMARA Dr. THOR

Next