Adevěrul, septembrie 1901 (Anul 14, nr. 4344-4373)

1901-09-12 / nr. 4355

Mercur's 12 Septembrie 1901 E€OSOm€E Bulgaria nu plăteşte Guvernul bulgar n’a plătit in ultimul timp societatea de navigaţiune din Hamburg, subvenţiunea pe care o datoreste in schimbul îndatorire ce şi-a luat anumita societate de a organiza un serviciu bilunar intre Hamburg, Anvers, Burgas şi Varna. Contractul acesta formează unul din punctele de acuzaţiune aduse guvernului Krandorf care după cum se ştie a fost dat in judecată. . . . . Societatea din Hamburg vazind ca guvernul bulgar nu plăteşte subvenţia ce -i o datorează, a reclamat consululuiierman care a făcut demersuri enerogice. Se credea chiar că un conflict bulgarogerman va izbucni, dar consiliul de miniștri a prevenit aceasta dispunind să se plătească din casele agricole restantele. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. M Chiţibuş cu cititoarele sale) In tramvai mi-am citit palavra de zilele trecute, am recitit-o şi vezi, m’am făcut să plîng. Apoi mi-am luat de seamă, am pus deoparte vierul si m'am întrebat de ce adica, la urma urmei, am plîns ? Am constatat că n’a fost de cît o trecătoare enervare şi un obiceiu ruvi.n. Şi fiindcă e vorba de gradinitatî, Linţibus, eu îţi declar că detestez schimbarea locuinţei şi urăsc mutatul De oarece ma găsesc în grădina ta, de ce aşi încerca să mă mut ? Ceea ce mă cam încurca este că tu voeşti să uzi cu ori şi ce prei; şi te cred în stare să dai pe uşa afară pe cele cari n'ar vroi să contribuească ca rîsul să devia general. Cînd am intrat pentru intua oară in grădina palavrelor deasupra porţei era Boris . Voi cari intraţi aici, lăsaţi orice speranţă. Toate florile îşi plecau drăguţele lor capete, pe cînd grădinarul strabătea aleele, îndoind la pămînt sub greutatea grozavului nimic pe cele cari tsîndreptau privirile spre soare. Astăzi grădinarul, avid pe semne motive ca să fie vesel, voește ca toate să se bucure de bucuria lui. Să rîdem dar surioarelor, căci figurele noastre triste, ar fi o remuşcare care ar turbura veselia. Astăzi dimineaţa eşisem cu gîndul să găsesc numaidecît un subiect de rîs. M'am urcat deci în tramvai şi am străbătut astfel o parte a Bucureştiuluî pe care n'o văzusem încă. Am văzut oase, bărbaţi, femei, cerşetori mai mult sau mai puţin schilozi şi în tramvai oameni mai mult sau mai puţin grăbiţi, dar nimica caraghios care m’ar fi putut face să rid. La un moment dat m’am găsit singură pe bancă şi cu coada ochiului am zărit pe un domn ureîndu-se în tramvaiu, aşezîndu-se pe colţul celălalt al bănceî apoi încetişor alunecînd spre mine. Era bine îmbrăcat, cu figura rotundă, grasă, cu aerul satisfăcut de el însuși. Avea în mină un pachet de scrisori—cinci, sense la număr, desfăcute. Deschide pe una şi eu trag cu coada ochiului şi citesc odată cu dînsul: Scumpe MişuleCitea scrisoarea în grabă, avînd aerul de a căuta pasagiul interesant, desface scrisoarea, o îndoeşte iarăşi şi la pagina a patra, iarăşi trag cu ochiul şi văd iscălitura: Janeta ta! Domnul rupe scrisoarea şi bucăţelele ca nişte fluturi albi sbor în toate părţile. Deschide o a doua scrisoare şi aşa mai departe pină la aceasea, semănînd pe întreg drumul bucăţelele acelor scrisori, banale poate pentru dînsul care de abia le citea. Tramvaiul oprindu-se la un colţ de stradă, domnul cu scrisorile s'a dat jos. L’am privit atunci mai bine. Hainele arătau că-i om bogat şi marele trandafir alb de la butonieră îmi zicea că este un fecior de bani gata. S’a apropiat de un anticust pentru a cumpăra pentru Jeaneta sa poate romanul ce’i ceruse dînsa şi pe care aici putea să’l ia mai vechiu, dar mai eftin. Cu acest chip el ar fi putut scria următoarele: „In lungile nopţi de insomnie, gândind la tine am citit această carte. Vei găsi pe fiecare pagină urma degetelor mele... Romanul este admirabil... Tramvaiul însă s’a pus în mişcare şi rămînînd singură cu gîndurile mele mă întrebam : cine era mai frivol şi pînă la ce punct merita ea această purtare despreţuitoare? Zimbetul meu din vesel ce voea să fie advenit tragic. Ce comedie ticăloasă şi viaţa! Janeta, poate era nevasta lui iubitoare şi devotată care îi vorbea de cele o mie de nimicuri ale gospodăriei lor—dar pe care el ia citea din datorie şi ca să trecă timpul. Dar, dacă voi urma tot așa, puțin îmi va lipsi ca în loc să rîd să plîng cu lacrimi asupra imaginarelor suferințe ale Janeteî. Eu însă voi să rîd, căci aşă’i ordin de sus, să ridem şi să căutăm dar să ridem! Ariana. pitan Roni la 337 lei 75 bani şi pe căpitan Archip in aceiaşi calitate la plata sumei de lei 980 bani 60. Curtea de compturi în acea zi a apărat pe colonel Corlătescu, pe locot. col. Negel şi locot. col. Băjescu precum şi pe căpitanii Roni şi Archip de plata sumelor mai sus arătate, la care au fost condamnaţi de ministerul de războiu. Apelul d-lui maior Retorici il admite in parte reducînd suma la 7627,48 bani ce pare de plătit ca despăgubiri ministerului. Curtea, după ce a ascultat apărările susținute de fiecare recurent în persoană, afară de d. Archip care a fost reprezentat prin d. avocat locat. Teodorescu, după ce a ascultat pe reprezentantul ministerului de rezbel care cerea casarea sentinţei Curţei de corupturi, şi pe d. procuror general Stătescu care a fost pentru respingerea recursului în ceea ce priveşte pe şefii de corp şi admiterea în ceea ce priveşte pe sub şefii şi ajutoarele, amină pronunţarea pentru Mercur! 12 Septembrie. Recursul d-lui maior Retoridi a fost despărţit de al ministerului. El se va judeca separat. Drama din str. Uranus In urma înaintăreî ordonanţei in afacerea din str. Uranus tribunalului de către d. judecător de instrucţia Hamangiu, tribunalul a repartizat procesul la secţia 11 sorocindu-1 pentru ziua de 20 T°ermenA fiind îndepărtat se crede truse 400 pina la 600 de scrisori recă arestaţii vor cere tribunalului lile comandate pentru can posta este obligarea pe gar-antie. Em. CURŢI 81 TRIBUNALE Un reours Interesant Căpitan Cristescu, pe cînd era casierul regimentului 6 roşiori, a delapidat suma de 18 579 lei şi 36 bani. Arestat şi dat judecăţei, a fost condamnat de consiliul de războini la 2 ani închisoare corecţională. In privinţa despăgubirea sumei delapidate, ministerul a tras la răspundere pe toţi şefii şi ajutorii repartizînd sumele după leafă şi timpul servit, în intervalul delapidarei. Au fost condamnaţi a plăti această sumă, de către ministerul de rǎzboiu, în chipul cum vom arăta mai jos, d-nii col. Corlătescu, locot. col. Negel, locot. col. Băjescu, maior Retoridi şi căpitanii Roni şi Archip. Găsind că au fost nedreptăţiţi, sus numiţii au făcut apel înaintea curţii de compturi, care a scutit de plata despăgubirilor pe toţi, afară de d. maior Retoridi, căruia ii reduce numai suma despăgubirilor cu 4000 lei. Ministerul de războiu şi maior Retoricii au făcut recurs în contra sentinţei curţei de compturî. Secţia li a Curţei de casaţie chemată ori să se pronunţe asupra recursului ministerului de razboiu in contra hotărîrel Curţei de compturî, carej în ziua de 8 Ianuarie judecind apelurile d-lor colonel Corlătescu, locot. col. Negel, maior Retoride, locot. col. Băjescu, căpitanii Roni, și Archipin contra deciziuneî ministerului de războiui care condamnase pe colonel Corlătescu, în calitate de șef de corp, să plătească suma de 4119 lei 15 bani din suma de lei 18579,36 constatată ca delapidată, pe locot. col. Negel în calitate de şef de corp, la plata sumei de lei 579 bani 20 din totalul sumei delapidate, ambii în baza art. 14 din legea de administraţie militară şi art. 14 din regulamentul de administraţie, pe maiorul Retoricii tot in calitate de şef de corp la plata sumei de 11693 lei bani 56, iar ca locţiitori de ajutor şef de corp pe locot. col. Băjescu la plata sumei de lei 868 bani 90 ne locţiitorul de ajutor şef de corn că Cărți și reviste Informațiuni. actualitati Catastrofa de la Palota Şeful ambulanţei poştale a trenului deraiat litară. Hugo de la Şosea.—Orhestră, iHTOEMATnnn __din totala producţie, suferite de poştă in catastrofa de la Palota, ni s’a răspuns că au fost dis gată a plăti de fie-care cite 50 lei despăgubiri. Această sumă va fi plătită de direcţiunea poştelor, dar la nudul ei poşta va fi rambursată de direcţia căilor ferate, care este obligată să plătească toate A apărut No. 9 pe luna August din re- pagubele suferite de poştă, vista „Romînia Ilustrată“ de sub direcţi- Actualmente se lucrează la poştă unea d-lor Ion Rusu Abrudeanul şi Gcor- pentru a se reconstitui toate mandatele de Rădulescu, cu următorul sumar : Ioni poştale distruse, în vederea eliberăre! iahovari de Ion Rusu Abrudeanul. Unde‘duplicate persoanelor cari au trimes discurs politic (al d-lui G. G. Cantacu- - nu au sosit la destinație, zino). Antichitățile române in Salonic de C. S. Costante. Crîmpee (din viaţa artis- Consiliul permanent al instrucţiune! d' ETM1 Nicolau. ÎQ şedinţa extraordinară de erî, a lu„Orientul ortodox de Fan. Pentru arta... , ^ , , « rt ..i* „ de Fiorentino. Balonul Santos-Dumont de decât procesul d-lui D. PauliaD, Preda. Jubileul sultanului Abdul-Hamid tirul institutului de baefi din Craiova, de Benedict. La polul Nord, de H. Mana, şi negăsind motive puternice in potriva Recenzii literare de Cossa, i-a administrat numai un avertist Numărul 34 al ziarului„Monitorul mn ment secret, cu observaţiunea, ca petereselor petrolifere române“, apărut la 5 viitor să se ferească de a mai lăsa ca 18 Septembrie are următorul sumar : să i se aducă acuzaţiuni ca cele de azi. Cercetările ştiinţifice şi industria petro- Azi d. a. consiliul permanent se va luluî de dr. L. Edeleanu. Campania de întruni din nou, pentru a se ocupa cu defăimare contra Romîniei. Scrisoarea mai multe judecări de procese. d-lui profesor Hoefer. Cum trebuesc con- ___ duse lucrările de sondaj. Costul unui son- Primăria Capitalei a intervenit pe dat în America. Minele de pe Valea Bulingă arsenalul armatei, a se decora cu munteîe pet^li^tfe^SrpaX6.' dopl arme împrejurimea statuei pompierilor Grigore Cobîlcescu. Regiunea minieră Via- ^1D Dealul-Spiței, pentru a oe _ dimirul-Sărata-Monteoru-Valea Sărățelului impunătoare, cu ocaziunea inaugurarei. Beciu din districtul Buzau. „L'Indepen- In acelaşi timp, primăria a delegat dance Roumaine“ despre şoseaua Cîmpina- pe un architect al său, ca să ia înţeles Buştenari. Reînceperea lucrărilor la Bergere cu arsenalul armatei in această ca. Cam ştiu să discute unii confraţi, privinţă. Congresul internaţional din Bucureşti din 1902. Cota bursei şi preţurile în străină- Serviciul statisticei generale din minitate. Mişcarea petrolului în Romînia sterul de domenii, după datele staţiunei agronomice, a alcătuit un tablou cuprinzind calcularea recoltei in raport cu producţia. Iată datele Greutatea griului pe judeţe se împarte în trei categorii: bună mijlocie şi proastă. Calitatea cea mai bună este in 12 MEMENTO Grădina Mitică Georgescu.— In fiecare Seară trupa de comedii Niculescu- Buzau. Grădina Edison.—In fiecare seară reprezentaţiile trupei germane de comedii judeţe.““GreuUtea““g.Tulu“î e“s“te ‘de 77 Terasa Frascati.—Concerte serale. hectolitru, avind. o cantitate de Grădina Triumf.— Orchestra Rule,108,840 hectolitri, care reprezintă binstein SftQffQri?» pînlarfl mpfrii’A. Grădina Oppler. — Orchestra militară. Bufetul de la Șosea. — Muzica mi8,623,955 cântare metrice. Această calitate superioară reprezintă 44 și 23 la sută din recolta totală. In a doua categorie intră griul care are între 77—75 kgr. greutate la hectolitru, cantitatea este de 12,263,890 hectolitru sau 9,304,216 chintaleme-Ediţia de dimineaţă * 75 Această cantitate reprezintă 47 şi 79 din totalul produs. In a treia categorie sunt grînele cu greutate mai mică, în cantitate de Telegrame oficiale din Atena 2,135,110 hectolitri sau 1,571,589 dinde Telegrame oficiale din Aten anunţă că studenţii universitare metrice, cu greutate mijlocie tari greci vor face In curlnd o 73 klgr. şi 56 la hectolitru, escnrsiune în Romînia. Această cantitate reprezintă 8 la sută In primul număr al „Monitorului Aşadar calitatea I şi 11 reprezintă 92 Comunal*, primăria Capitalei va pu sut^ din totala producţie cu o greublica un studiu făcut de către d-na tate de 76 şi 71 klgr. la hectolitru, iar Rocco, fostul şef al axizelor comu-EIUL.cel anale, cu privire la _ unificarea unora suta din totala recoltă dintre taxele de axiz în Capitală şi în întreaga ţară. Numai în Capitală prin aceste cîte va unificări, primăria va avea un prisos de 6 milioane jum. lei la veniturile axizelor. In întreaga ţară, dacă s’ar adopta sistemul propus de d. Rocco, veniturile axizelor prin unificarea unora dintre aceste taxe, s’ar urca cu cel puţin 36 milioane de lei. Vaporul Lloydului austriac «Castore» a sosit la Constanţa, venind din Triest, via Constantinopol, cu 44 marinari şi 6 pasageri. Vaporul şi călătorii cu toate obiectele lor au fost supuse dezinfecţiunei şi observaţiei medicale. Din Sulina se telegrafiază direcţiei generale a serviciului sanitar că vaporul englez «Tresilian», care a plecat la 4 Septembrie din Port-Sayd, localitate infectată de ciumă, a sosit aseară la Sulina, avind pe bord un echipagiu de 27 de persoane. Vaporul a fost oprit în radă pentru a-şi complecta 10 zile de carantină. Direcţiunea serviciului sanitar a primit ori următoarea telegramă din Constanţa. Vaporul italian «Romania» a sosit la Constanţa aducind cu dînsul pe studenţii cari au făcut escursiunea in Grecia. Vaporul acesta a atins Constantinopolul numai pentru debarcarea a 6 pasageri, dar n’a îmbarcat de acolo nimic. Toţi medicii români se aflau pe bordul vaporului, a cărui stare sanitară este foarte bună. Direcţiunea generală a serviciului sanitar fiind incunoştiinţată că in strada Golţei No. 62 un d. Bauer ar fi deschis un cabinet dentar, a constatat că acest cabinet s’a deschis fără ca conducătorul sau să aibe dreptul de a practica dentistica in ţară. Comisiunea industrială de pe lingă ministerul de domenii, se întruneşte azi după amiază avtnd de discutat acordări şi retrageri de avantagiu ale legei pentru încurajarea industriei. D. Haret, ministrul instrucţiei şi-a prelungit şederea la Constanţa cu o zi. D-sa se va întoarce în Capitală azi. Interesîndu-ne la direcţiunea poştelor asupra sumei la care se ridica pagubele Judeţul Teleorman a decis să vie în ajutorul comunei T.Măgurele cu suma de 4500 lei pentru instalarea unei şcoli profesionale de fete. Aseară s-a dat rezultatul concursului pentru ocuparea a 10 burse şi 40 locuri de solvenţi la seminarul central. Pentru 20 de locuri au fost 147 de candidaţi. Au reuşit pentru bursă următorii candidaţi in ordinea clasificărei: Ionescu I. George media 9.00, Dănău V. Constantin 8.88, Dumbrăvescu T. Gheorghe 8.50, Mitroiu P. Gheorghe 8.50, Popescu I. Arsenie 8.53, Vasiliu G. Nicolae 8.50, Demetrescu P. Ştefan 8.38, Bălăceanu St. Ion 8.38, Popescu G. Haralambie 8.38 si Romanescu P. Grigore 8.38. Pentru locurile de solvenţi următorii : Albeanu I. Constantin 8.25, Ionescu G. Ion 8.25, Popescu G. Stan 8.25 Bălănescu 8.13, Rădulescu S. Dumitru 8.13, Tomescu T. Gg. 8.13, Tomescu T. Ion 8.13, Stoicescu I. Ion 8.13, Ionescu I. George 8.00 si Stroescu D. Corneliu 8.00. Comisiunea de examen a fost constituită din părintele Nazarie ca preşedinte, d. Petre Girboviceanu pentru 1. romînă, d. Temistocle Alexandrescu pentru matematici şi d. Litzica pentru geografie şi istorie. HJD, colonel Magheru, prefectul judeţului Tulcea, înştiinţează ministerul de interne că pe teritoriul comunei Caraorman a apărut în mică cantitate lăcuste din cele rămase neexterminate în vara anului curent. S’au luat măsuri de stirpire. In judeţul Teleorman sunt infectate de febră aftoasă 13 comune, iar in judeţul Vlaşca 51 comune, in loc de 17 după cum erau pînă acum. Deci febra aftoasă ia din ce in ce mai mult proporţiunî. In multe părţi din ţară, ordinul dat de direcţiunea generală a serviciului sanitar de a se ţine în observaţie vitele cari vin din alte judeţe, a fost greşit interpretat, şi din această cauză direcţiunea serviciului sanitar va trimite o nouă circulară medicilor veterinari din ţară prin care le va explica conţinutul acestei circulari. Toamna se numără bobocii şi volumele literare la noi. Pînă acum se anunţă patru: Geografia pitorească a ţării de Al. Vlahuţă, Nuvele de Garageali, Poesia de Goşbuc şi Cele din urmă, versuri de Radu D. Rosetti. D. N. Farra ne scrie arătindu-ne că părintele d-sale, presupus că ar fi fost in trenul de la Palota, se află la ţară sănătos. Eri după amiazî directorii liceelor şi gimnaziilor din Capitală s’au Întrunit la ministerul instrucţiuneî pentru a se ocupa cu cestiunea elevilor rămaşi neinscrişi. Eri s’a întrunit la primăria Capitalei o comisiune compusă din d-nii: Ciocanelli, inginer G. Bavidescu şi Andricu, şeful comptabilitățeî primăriei, şi a discutat chestiunea introducerei serviciului pentru gunoae obligatoriu la toată populaţiunea Capitalei, ca măsură de salubritate şi in acelaşi timp pentru uşurarea publicului. S’a mai discutat dacă in perceperea de taxe pentru serviciul gunoaelor, e bine să se menţină sistemul de azi, adică acela de a se percepe taxe după numărul camerelor. Comisiunea se va mai întruni pentru a lua o hotărlre definitivă. D. M. Ionescu, ofiţer al stărei civile s’a reîntors din concediu, şi şi-a reluat ocupaţiunile la primăria Capitalei. Cu începere de la 15 Septembrie orele de serviciu la ofiţerul stărei civile vor fi de la 11 dimineaţa, la 5 d. u. p. consilier comunal G. Slătineanu a fost autorizat de a presida licitaţiunile cari se ţin la primăria Capitalei, şi de a semna toate actele de licitaţiuni pentru închirierea diferitelor proprietăţi ale comunei, pentru vinzarea terenurilor, etc., chestiuni cari deja au fost aprobate de către consiliul comunal. Primăria Capitalei dorind a înfiinţa in Capitală o şcoală profesională de menagiu, a întocmit în acest scop un proect care va fi supus discuţiunea unei comisiuni compusă din d-nii consilieri comunali dr. Radovici, Grădişteanu, și d. T. Dobrescu. D. Gr. Dianu, directorul general al închisorilor, va pleca joi împreună cu d. Iulian, procuror general la Curtea de apel, spre a inspecta penitenciarul Doftana. Primăria Capitalei a hotărit ca de aci înainte să nu se mai acorde autorizaţiunî de reparare de imobile pînă cind inginerul şef al comunei nu va face o inspecţie spre a se asigura de rezistenţa imobilului pentru a cărui reparaţiuneî se cere autorizaţia. Examenele elevilor din anul I şi al II-lea al şcoaleî de razboiu, vor începe la 1 Octombrie viitor. Brigada a II-a de cavalerie compusă din regimentale 3, 10 şi 4 de călăraşi şi regi 6 de roşiori vor pleca la 14 Septembrie să facă şcoala de brigadă lingă Potlogi. La primăria Capitalei se continuă a se primi oferte pentru luarea in concesiune a instalarea contoarelor de apă. Unii dintre ofertanţi au prezentat deja primăriei şi cite un sistem pentru aceste contoare. Chestiunea va fi discutată de către consiliul comunal. Ofiţerii elevi din anul al 2-lea al şcoalei superioare de rǎzboiu, s-au întors Sîmbătă seara în Bucureşti, venind din escursiunile geografice anuale. După ce au vizitat Delta Dunărei, ofiţerii elevi au mers de au vizitat frontiera de la Prut, de la Galaţi pînă la Iaşi, conduşi fiind de către d. colonel Ionescu, profesor de geografie şi de d. locot.-colonel Gărdescu, comandantul şcoalei de razboiu. Escursiunea aceasta a durat 7 zile. Şcolile de adulţi, in urma progreselor realizate, vor fi reorganizate şi puse sub conducerea corpului didactic. Certificatele acestor şcoli vor avea valoarea certificatelor eliberate de şcolile publice Studiile vor fi predate şi ele de profesori de la şcolile statului, sub controlul ministerului instrucţiunei, căruia d. director al şcolilor de adulţi şi revizor de Argeş Pomponiu ii va prezintă raportul pentru reorganizarea şcolilor, cerut de minister. D. inginer inspector general Elie Radu, va înainta zilele acestea un raport primăriei Capitalei, in chestiunea stabilire! condiţiunilor in cari se va servi apa in Capitală. Acest raport va fi supus discuune consiliului comunal. E vorba a se stabili dacă în partea de jos a Capitalei se va servi apă de la Bicu bine filtrată amestecată cu apă de la Bragadiru, sau numai apă de la Bicu separat. D. d-l Petrini-Galaţi, directorul serviciului sanitar, s’a înapoiat din inspecţia pe care a făcut’o foastei închisori Bisericanî, unde e vorba să se înfiinţeze un sanatoriu pentru tuberculos. Condiţiunile higienice ale acestui foc sunt foarte bune şi nu e nevoe decit de unele mici reparaţiunî. Poziţia localului este foarte frumoasă, căci Bisericeni este situat la o oră depărtare de Piatra-Neamţu. D-nii architect! Călinescu şi Creţoiu au fost însărcinaţi să facă un deviz al A kevéi ut I cheltuelilor necesare pentru reparaţiuni. Inheltuelile se vor lua din fondul de epidemii. Aseară cu trenul de 11.45 m. d. Em. Petrescu prefectul Capitalei a plecat in Teleorman, la moşia sa. D. Dimitrie Sturdza preşedintele consiliului a plecat azi dimineaţă cu trenul de 6 ore la Constanţa. In numărul de mîine vom publica un important reportaj asupra celor ce se petrec în ambele tabere conservatoare. Un caz curios în ţară: D. N. Bădescu-Roşiori, magistrat la tribunalul de Brăila, era cit p’aci să plătească cu viaţa muşcătura unui ţînţar, la început neobservată, dar apoi complicîndu-se în mod grav, făcîndu’i un antrax pa buza superioară. Numai graţie unei abile operaţiuni ce i s’a făcut la Bucureşti, simpaticul magistrat a scăpat cu viaţa. De observat e că asemenea cazuri s’au mai produs de cîte va ori la Brăila. La Academia de muzică şi artă dramatică au mai fost numiţi profesor : D. A. Lupu Antonescu pentru catedra de limba şi literatura romînă şi d. Corneliu Th. Codrescu pentru catedra de estetică, ambele catedre la secţia III a artei dramatice. Cereri de înscrierea elevilor atît la secţiile muzicale cît şi la aceia a artei dramatice, se mai primesc şi în luna curentă la secretariatul şcoalei în str. Vestei 15. Afacerea din Brinceni D. C. G. Vernescu, proprietarul moşiei Brînceni din Teleorman, a angajat prin d. Kiriak Moscu, proprietar în Alexandria, doi sirbi şi anume Arsenie Antici şi Enache Miloşovici, pentru lucrările de întreţinere a culturei de sfeclă. S’a încheiat un contract în toată egala cu următoarele clauze principale: D. Vernescu se obligă a da acestor urbî de fiecare pogon (in total sint 950 pogoane) 100 lei, plus 400 de zile cu carul pentru semănat şi arătură făcută de proprietar cu plugul cu abur. In schimb antreprenorii sirbî se obligă să aibă în permanenţă 500 lucrători şi să execute la vreme toate lucrările. D. Vernescu s’a conformat în privinţa plăţei, exact după prevederile contractuluî şi a dat la diferite perioade sub luare de chitanţe, suma de 58.887 lei, adică cu 2300 lei mai mult de cit avea să primească pină la 15 August şi mult mai mult de cit valoarea lucrărilor executate, căci au rămas 200 pogoane nelucrate. Ce se intimplă ifişă? Antreprenorii sirbî, încurcaţi băneşte n’au putut face faţă angajamentelor cu lucrătorii. Nu i-au plătit la timp, muncitorii au suferit mult şi în cele din urmă au reclamat autorităţilor administrative şi judiciare. Parchetul din Teleorman a ordonat aducerea celor doi antreprenori şi aceştia au căutat să arunce vina asupra proprietarului moşiei Brinceni. Atunci s’a chemat pe administratorul moşiei pentru a se lua informaţiuni şi s’a constatat că d. Vernescu a respectat întocmai contractul a dat la timp bani antreprenorilor şi că aceştia au exploatat in chip neomenos pe lucrători. Din ordinul ministrului de interne lucrătorii au fost repatriaţi, pentru nu-şî perde aci vremea, rămînînd ca el să obţină pe cale administrativă sau judiciară ceia ce li se cuvine de la antreprenorî. In jurul acestor fapte s’a găsit un pamfiet din Capitală un ziar cunoscut că trăeşte numai din şantaj, să facă responsabil pe d. G. Vernescu de faptele exploatatorilor sirbî. Tot ce se poate imputa d-lui Vernescu este că nu s’a informat bine ce fel de oameni sunt acei antreprenori, dar nu poate fi făcut responsabil de purtarea lor faţă de lucrători. Aceasta e treaba administraţiei şi a justiţiei. Ceia ce insă notoriu e că pe proprietăţile d-luî Vernescu se face o exploatare cinstită şi omenească şi cazul acelor doi antreprenorî sirbî nu se poate resfrînge de loc asupra d-lui Vernescu. Teribila catastrofă de la Palota Interview cu funcţionarul poştal d. Eugeniu Pîrvu A Hind că astăzi dimineaţa a sosit din Turnu-Severin d. Eugeniu Pirvu, şeful ambulanţei poştale a trenului accelerat No. 3, care a fost distrus în groaznicul accident de la Palota, amcrezut nimerit a ne adresa d-lui Pirvu ca să ne dea detalii precise asupra catastrofei, căci d-sa care a jucat un rol important in această tragică catastrofă, este in stare a comfirma sail a dezminţi, nenumăratele ştiri ce s’a răspindit prin ziare relativ la această catastrofă. Convorbire cu d. Pirvu Ne-am transportat deci imediat ce am aliat de sosirea d-lui Pirvu, la d-sa acasă în strada Frumoasă No. 45 unde ■l’am găsit culcat in pat. D. Pirvu, un tînăr ca de vre-o 23 de anî, in serviciul poştei de aproape şapte ani şi care cu ocazia catastrofei a dat dovezi de mult curaj, mult tact, salvindu-şi viaţa, salvind viaţa colegilor săi precum şi cea mai mare parte din poşta pentru străinătate m’a primit cu multă bună voinţă, şi rai-a dat următoarele interesante explicaţii. Reproduc aproape textual spusele * d-lui Pirvu: — Cu acest tren se expediază de obiceiu, poşta externă. In tot parcursul eu şi colegul meu d. Pătroianu am aranjat poşta şi cum după Craiova, nu mai primim nimic pentru străinătate, am inchis sacii şi după ce am terminat lucrul m’am pus să mă odihnesc puţin pa pat. Am început să citesc «Adevĕrul» şi ajuns la Palota am stat acolo 2 minute şi am pornit mai departe. N’au trecut de cit 5 minute cînd simt o zguduitură puternică şi pe corp îmi cad nişte ochiuri de la vagon. Cîteva zguduituri au mai succedat, zguduituri cari mă asvirleau ca pe o minge de pereţii vagonului. Lumina s’a stins şi un moment nu ştiam ce să fac. Noroc că n’am fost lovit la cap, aşa că mi-am dat imediat seamă de primejdie şi am încercat o salvare. Vagonul poştal fusese răsturnat pe o parte. M’am urcat in grabă la o fereastră care venea acum în sus şi spărgînd-o cu mîna, am eşit pe vagon. Incendiul izbucnise deja aşa că am putut zări că la picioarele mele este o vale adincă, unde sărind, viaţa mî-e în pericol. Totuşi instinctul de conservare mî-a dat curaj şi mi-ara dat drumul de pe vagon. Ajungind jos, primul gind a fost să-mi scap tovarăşii şi poşta. In acelaş moment cu mina au scăpat şi 2 pasageri din clasa 11, Comercianţi din T.Severile, tari cum s’au văzut scăpaţi, au luat’o razna în pădure. Eu însă am stat pe loc şi am dat sfaturi colegului meu cum să iasă din vagon. Incendiul in acest timp lua proporţii Îngrozitoare. Era un ocean de flăcări cum nu-şî poate închipui mintea omenească mai teribil! Petrolul ardea cu flacără mare şi cind se aduna mai mult prin gropi făcea explozie. Deşi toţi strigau să fugim eu am ămas pa loc şi am dat alarmă şi unuit coleg un conductor care dormea in cabina lui. După ce am văzut scăpat şi pe acesta, m’am gindit să salvez poşta. Salvarea sacilor poştelor Eu personal nu puteam să întreprind nimic deoarece eram rănit la ambele mini şi la ochiul drept unde îmi intrase ţandăra de sticlă de la geamul spart. Am căutat deci să conving pe ţăranii cari se adunaseră la faţa locului, să-mi jure ei la salvarea poştei intrind în vagon. Ei insă m’au întrebat: sunt oameni in vagon ? «Nu-s oameni ci bani, mulţi de tot încă, le-am spus eu ca să’l aţiţ mai mult. S’au sfătuit ei citeva minute şi In urmă unul din ei, Vasile, cam negricios la faţă, intră in vagon. Cum gindul lui a fost la bani, el a scos întîi o ladă plină cu cărbuni !? In tristeţa mea mi-a venit a rîde cind m’am gîndit la munca întrebuinţată, pentru a salva o ladă de cărbuni !_ Imediat i-am strigat apoi: Scoate sacii cari sînt în vagon. Cu chipul acesta ,au putut salva şease saci conţinînd corespondenţa pentru Germania de sus şi jos, Anglia, America, Spania, Portugalia, Franţa de sus şi jos, Belgia, Olanda, Danemarca, etc. Deoarece începuse a eşi fum din vagonul poştal şi soţia lui Vasile striga mereu : Lasă dracului tot şi ieşi o dată, căci ai copii ! Vasile n’a mai putut rezista şi a eşit afară. A rămas deci in vagon poşta pentru Austria, Ungaria şi Italia precum şi hainele noastre. Eu personal, am pierdut un rind de haine, ghetele, un ceas şi 25 de lei ce-l aveam in cufărul meu, deoarece la serviciu mergeam in uniformă. După ce am văzut salvată poşta şi grupul de valori ce-l aveam asupră-mi m’am dus la primul canton ca s’o pun bine de frică să nu mî-o fure ţăranii. Acolo mi-am legat rănile şi fata cantonierului mi-a scos sticla din ochiu cu un colţ de şervet. «Ce pot spune domnule, e că am scăpat ca prin minune de la o moarte sigură, căci în special vagonul poştal a fost aruncat departe de sine şi puţin dacă ar fi fost mai departe, el cădea intr’o vale adincă de 5 — 7 metri, aşa că am fi murit pe dată.' Impresiile d-luî Pirvu —Ce impresie v’a făcut dv. catastrofa ? întreb pe d. Pirvu pentru a-i uşura expunerea? —E cu neputință de expus așa că nici nu încep, Intr’un cuvint era ceva îngrozitor. Sgomotul focului, ţipetele lumei, răceala nopteî, emoţia ce o simţea acel ce se vedea pe sine scăpat din astfel de primejdie şi vedea pe alţi zbâtlndu-se in ghiarele morfei — toate astea nu se pot spune; le simţi şi atîta tot. Ceea ce m’a impresionat mai mult a fost apelul desperat al unui nenorocit pasager, care arzind pe jumătate striga mereu : Săriţi fraţilor de-mi scăpaţi viaţa! A fost cu neputinţă să fie salvat şi am văzut cum flăcările sau prefăcut de viu in cenuşă. Am mai văzut o scenă sfişietoare, in care d-ra Maicovici a desfăşurat un curaj de nedescris. Domnişoara Marcovicî care călătorea dimpreună cu părinţii ei şi cu un frate mai mic se afla într’o cabină de toaletă a vagonului de dormit; mama se afla intr’alta; tatăl și fiul erau într’un compartiment. In momentul cînd s’a petrecut catastrofa, această familie se afla răsleţită in tot vagonul. Prima care a scăpat, rănită la ochi, a fost domnişoara Marcovicî. Imediat s’a de dat la salvarea părinţilor. Ca o furtună alerga ea prin vagonul cuprins de flăcari şi a reuşit să-şi scape mama şi tatăl. S’a agitat ea mult pentru a putea scăpa şi pe fratele ei, dar nu mai era posibil. Lemnăria uscată a vagonului ardea cu putere şi nu mai era chip să te apropii de vagon. Era grozav de întristător, vederea d-nei Marcovicî, în cămaşă şi în fustă numai, vederea lui Marcovicî cu o mină ruptă şi cu 2 dinţi rupţi, pe domnişoara cu un ochiu rănit, plingind cu hohote perderea micului Marcovicî, care murise de o moarte atit de îngrozitoare. — Afară de personalul trenului, de copilul Marcovicî, precum şi de pasagerul necunoscut au mai pierit şi alţii ? . — Ştiu că a mai murit o femee cu un copil. Imî închipui că au viat murit şi alţii, căci din cei 15 pasageri recunoscuţi în mod oficial, n’au scăpat după cit ştiu de cît vre-o 4—5. — Alte detalii nu mai cunoaşteţi ? — „Unul interesant, e acela că în poşta salvată a fost şi corespondenţa regelui Carol, care aflîndu-se la Ragaz, i se trimete zilnic acolo corespondenţa. Mai pot să-ţi spun ceva relativ la starea răniţilor cari se află în spitalul din Severin, unde am fost internat şi eu timp de 2 zile. Intr’o stare tristă de tot, se află şeful de tren al acceleratului Ştefănescu, care a fost scos de cap, de către ţărani. Un picior ii este rupt şi pintecele şi partea de jos a corpului de asemenea. Aceste din urmă răni le-a căpătat in momentul cind a fost smuls din mijlocul flăcărilor. Vaetele lui umplu de compătimire pe toţi din spital. In aceiaşi secţie se mai află frînarii, dintre cari Morărescu care are mina dreaptă ruptă şi membrii familiei Mar- Qovicî, cari prezintă diferite răni. Unindu-i grabnică însănătoşire şi felicitind pe tinărul dar zelosul funcţionar Pirvu, i-am mulţumit pentru cele relatate mai sus şi m’am retras. Ziarele streine Toate ziarele streine au lungi relaţiuni telegrafice asupra catastrofei de la Palota. Ziarele ungureşti şi vieneze anunţă că un anume Argelan, proprietar din Besal, care trimetea cai in lîominia, a pierit în tren. ÎÂioar€aki(*15 studesatia lor de la Athena , După cum am anunţat, studenţii romini in frunte cu d. Gr. Tocilescu s’au întors aseară cu trenul de 9.40 m. in Capitală, venind de la Athena.u gara de Nord se adunase peste 2000 de persoane cu facle şi cu mici fanioane in ifinî, pentru a intimpina pe studenţi. Pînă la orele 9.40 m. peonul gărei de Nord a răsunat de strigăte de veselie şi de urare, pe cind o muzică cinta diferite imnuri. La orele 9.40 m, trenul de Constanţa intră în gară. Din mii de piepturi izbucnesc in acest moment strigăte, şi pe cînd steagurile naţionale greceşti şi romîneşti filfăie la ferestrele trenului, tinerii escursionişti descind pentru a se imbrăţişa cu fraţii lor. In gară este un entuziasm indescriptibil. O mulţime de societăţi greeşti in cap cu cei mai de frunte membri ai coloniei grece din Capitală, şi cu studenţii rodini, au făcut d-lui Tocilescu o frumoasă primire. Dieni ţine o caldă cuvântare prin care salută pe cei sosiţi şi pe bunul lor profesor, unindu-le bună venire. D. Gr. Tocilescu răspunzind, mulţumeşte poporului Capitalei, şi spune că ii aduce o frăţească salutare de la poporul elen, şi că tinerii escursionişti împreună cu d-sa sunt sub stăpinirea sentimentelor de cari sunt însufleţiţi soldaţii cari s’au intors de la mormintele unor viteji, unde s’au inspirat de curagiul acestora şi de bravura lor. * După acestea publicul porneşte din gara de Nord, forfind uşile pentru a putea eşi. In faţa gărei d. Gr. Tocilescu se urcă intr’o trăsură şi apoi întregul cortegiu porneşte pe calea Griviţei. Se vede o mare de capete iluminată de fanare şi facle. Pe calea Griviţei şi pe calea Victoriei din balcoane se aruncă flori în calea studenţilor escursionişti, şi li se trimit saluturi şi cuvinte calde de bună sosire. Toată calea Victoriei e frumos pavoazată cu drapele romîneşti, ici colo drapele greceşti. La palat convoiul se opreşte, muzica intonează imnul regal, şi toţi se descoperă, apoi trec înainte. Cortegiul ajunge in bulevardul Elisabeta, in frunte făcind avant garda un lung şir de trăsuri. De aci iau drumul spre legaţiunea elenă din bulevardul Pache. La columna cu vulturul sunt intimpinaţi de o bandă de lăutari care intonează imnul naţional grec. Ajuns la legaţiunea elenă, publicul se îngrămădeşte la poartă , e o adevărată invazie, porţile sunt asediate şi mulţimea pătrunde in curte, unde e aşternută iarbă verde pe jos. La o fereastră apare d. Arghiropulo, ministrul Greciei. Un tînăr student salută pe escursionişti exprimind recunoştinţa rominilor pentru buna primire făcută studenţilor în Grecia şi apoi vorbeşte d. Arghiropulo in limba elenă, terminându-şî discursul sau cu vorbele: — Trăiască tinerimea romină, trăiască regele Carol, regina Elisabeta şi întreaga dinastie romină! D-luî Arghiropulo îi răspunde d-na Gr. Tocilescu zicînd că dragostea pe care Atena şi întreaga Grecie au arătat-o celor 300 romîni va rămine neştearsă din amintirea acestora, şi blestemat va fi acela care va mai căuta să rupă vreodată legăturile dintre poporul român şi cel grec. D. Tocilescu provoacă un entuziasm Indescriptibil la public care face să răsare strada cu strigăte de «zito» şi «trăiască Grecia, trăiască Romînia !» D. Tocilescu mai comunică că o mare parte de recunoştinţă vor trebui să aibă studenţii escursionişti şi pentru d. ministru Arghiropulo care a contribuit mult ca excursiunea să se facă. După d. Tocilescu mai luă din nou cuvintul d. ministru Arghiropulo, vorbind in limba franceză către d. Tocilescu pe care il luă lingă dînsul, şi căruia Ii adresă frumoase cuvinte de recunoştinţă. D-sa zice că cu toată lipsa de oficialitate care s’a observat şi de o parte şi de alta, poporul grec şi cel român au ştiut singure să se îmbrăţişeze cu căldură. Impresia cu cara studenţii romíni au plecat din Atena nu va putea să fie uitată, şi ori de cite ori studenţii romîni cu cei greci se vor intilni în viaţă, ei nu vor înceta de a se iubi aşa după cum s’au iubit in puţinele zile cit au stat la Atena. D. ministru Arghiropulo a adus laude studenţimei romíne in cari se reazămă toate speranţele ţarei pentru viitor, şi a felicitat-o pentru avintul ei patriotic şi pentru modul cum ştie să poarte numele de romin, mulţumind şi d-lui Tocilescu pentru marea bucurie pe care o simte datorită numai d-sale. Publicul face îndelungate ovaţii rol d-luî Arghiropulo şi d-lui Gr. Tocilescu pe cari îi sărbătoresc. Apoi publicul se risipeşte in linişte, in timp ce muzica intonează un marş puternic. * D. Gr. Tocilescu a afirmat că la Atena şi-a luat angajamentul de a face cu studenţii romîni în fiecare 5 ani o escursiune acolo, şi a obţinut în acelaşi timp promisiunea că in luna Mai, anul viitor 4902, studenţii greci vor face şi dinşii o escursiune in Romînia, la Bucureşti * D. ministru Arghiropulo fiind intervievat, a declarat că e convins că aceste simpatii pe cari poporul român şi grec şi le-au arătat cu ocaziunea escursiunei la Atena, sînt chezăşia unei viitoare prietenii şi alianţe romîno-greacă, atît de necesară şi pentru interesele comerciale şi economice ale Romîniei, ca şi pentru ale Greciei,— şi că aceasta e de altfel visul pe care Grecia il urmăreşte de mai mult timp şi care se va realiza acum de la sine. * Cu ocaziunea sosirei studenţilor români de la Atena, au venit în Bucureşti doi deputaţi greci, întovărăşind pe d. Gr. Tocilescu şi pe studenţii romîni. A fost aseară o adevărată sărbătoare în Capitală, şi lumea din toate părţile a manifestat pe străzi şi la gara de Nord. Ordinea cu toate acestea a fost deplină, mulţumită măsurilor luate în gară de către d. inspector Mişu Cantuniari,iar in faţa legaţinei grece de către d. director al poliţiei G. Ornescu şi de d. şef de siguranţă Puiu Alexanghescu. La orele 42 noaptea studenţii şi publicul s’au retras, risipindu-se şi duciad fiecare cu dinsul, plăcute amintiri. Marin. .