Adevěrul, decembrie 1901 (Anul 14, nr. 4435-4463)

1901-12-20 / nr. 4454

Joi 20 Decembrie IWl deschis la Iwolle (Olanda) un congres a­i consilierilor comunali sociali­ demo­­str­aţi din toată ţara. Şedinţele au fost presidate de d. Schaper, deputat socialist şi consilier Comunal de Groning, asistat de d-niî ÎSleichers, van Kuijkof şi Loopuyt. După ce s’a citit un raport asupra o­rganizaţiuneî adoptată de consilierii comunali din Belgia, congresul a votat în unanimitate crearea unui biurou de informaţiuni pentru politica comunală, în folosul consilierilor social-democraţî şi al societăţilor electorale ale mun­citorilor, în localităţile în cari social­­democraţii nu sunt reprezentaţi in consiliile comunale. In mod provizoriu­ acest biurou va fi compus din trei membrii şi va avea şedinţa la Amster­dam. Apoi congresul a hotărît crearea unei asociaţiuni permanente a consilierilor comunali, compusă din membri ordinari şi extraordinari, aceştia din urmă nea­­vînd de­cit un vot consultativ. O comisiune de şeapte membri este însărcinată cu facerea statutului şi cu examinarea chestiune! de a publica un supliment la ziarul partidului Volk, în care să se înregistreze toate părerile, documentele şi dezbaterile privitoare la politica municipală. Diverse _ Din Paris se relatează: Urmînd unei provocări venite din partea lui Deroulede, consiliul general al Senei a votat o moţiune prin care se cere gu­vernului o­ amnestie generală pentru delicte politice. E greu de crezut că guvernul va îndeplini dorinţa aceasta înainte de alegeri. — Din Petersburg se anunţă că pa­storul olandez Gillot a trimes doamnei Botha care a născut zilele acestea un copil, o telegramă purtind nouă mii de semnături din toate părţile Rusiei. tot pe urmă ei ar dori: amor filial sincer. Să mai rabde dumnealor. Actorul filial există, nu-i nici minciună, nici monstruozitate, dar este un lucru foarte frumos şi rar, pentru că rari sunt şi oamenii care-şi fac toate datoriile către copiii lor. Ţi-aş mai scrie încă mai multe, dar mă tem să nu-țî răpesc prea mult timp. Afectuoase salutări. Nicolina. Cărţi şi reviste 1901 The Studio pe luna Decembrie are următorul sumar : Cîte­va cuvinte despre pictura lui Fran­cisco Jose Goyadé S. L. Bensusan, Bourneville, studiu asupra reformei locu­inţei de I. H. Withehouse, cea dintrio expoziţiune internaţională a revistei The Studio; Un desemnator armean, Edgar Chahine de Gabriel Mourey. Muzeul Ilor­­ninian. Corespondențe din Londra, Barn­staple, Dublin, Berlin, Budapesta, Drezda, Canada, Australia. Reviste, Concursuri. Pe lingă text, The Studio are următoa­rele suplimente : O repro­ducere în fotogravură după un tablou de Goya, reprezentând pe marchiza de Solana; o reproducţie în culori a unui mijloc de masă de Ann Macbetth ■ O reproducţie în culori a unui vitragiu de Wiliam Aikman; o reproducţiune a mai multor desemne de case de W. A. Har­vey; o reproducţie în culori a unui tablou de Edgard Chahine intitulat Cheiurile din Paris, o reproducție în culori după un desemn de Percy Gossop, reprezentînd muzeul Horriman, al cărui architect este Harrisson Townsend. Biurourile revistei The Studio : Hen­rietta Street 5 Londra. IIVIPRESIUNI si PALAVRE Oopli şi părinţi A (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Iubite amice Chiţibuş, Am citit de maî multe zile articolul ma­tale : „Copii şi părinţi“ şi la urmă sfîr­şeştî pria a zice că eşti un om imoral. Nu eştî un om imoral şi chiar nici mata n’o crezi de şi o spui. Ai perfectă drep­tate cînd zici că părinţii au toate înda­toririle către copii, iar copiii nici o dato­rie către părinţi dar nu mă unesc cu mata în părerea de la urmă, că: „întreg amo­rul filial e o minciună, o monstruozitate, o tiranie fără raţiune“. De­sigur că numai faptul că ai creat un copil nu-ţi dă dreptul la iubirea lui, ba din contră ar trebui, cum zici mata, ca părintele să-şi ceară în genunchi iertare că a comis o asemenea imprudenţă. Dar ce se întîmplă? şi aci intervine acea flacără divină : iubirea. Iubindu ţi copilul dumitale (care nu-i de­cit o formă mai superioară a egois­mului) cauţi să ţi îndeplineşti toate da­toriile care te ai faţă da dînsul şi copilul ; nimte de la cine îî vine tot binele şi ncetul cu încetul se naşte şi în el acel sentiment de iubire către părintele lui­ Şi te asigur că într’o familie în care unul din părinţi nu-şî face datoria către copii acela nu poate fi iubit de către copi­lul sau. Vezi, fie­care greşală îşi poartă pe­deapsa în ea însă­şî. Da ex. mama are datoria cea mai sfîntă de a-şî alăpta sin­gură copilul. Bun. Să vedem la cîte lu­cruri trebue ca să renunţe pentru a-şi împlini această datorie. Mai întîiu îşi pierde talia, pieptul ei nu maî are acea formă estetică. S’a mîntuit cu facerea vizitelor, cu mer­sul pe la baluri, teatre, concerte, serate li­terare, expoziţii de pictură etc. (fiind admis cazul că e o femee cultă neapărat că are să simtă toate aceste lipsuri). Cînd se pune la masă plînge copilul, trebue schuim­­bat de pelinci şi alăptat; se scoală cu bucăţica în gură căci îşi iubeşte copilul şi nu-l poate lăsa să sufere. Apoi vine noaptea. Cînd îi este scrmpi mai dulce trebue să se scoale tot pentru motivele de mai sus. Şi asta ţine un a­n de zile. Unde mai pui că pe la vre­ o 5—6 luni, cînd îl poţi ţinea în braţe, te simţeşti de­odată udă pînâ la p­ele, nu cît trebue imediat să te schimbi din cap pîn’în picioare. Un sen­timent foarte plăcut, ce zici Chiţibuş, n­u rîzi o­leacâ ? Dar în schimbul tuturor acestor sufe­rinţă, ce bucurie cînd vede copilaşul că se ’ntinde cu m­înuţele am­îndouă spre dînsa şi lasă pe toţi din casă pentru a veni spre ea. Iar cînd a început a vorbi o apucă cu m­inuţele de gib şi-î zice : Mamă dagă, şi te asim­ că copilul nu minte cînd zice „dagă“ măcar că nu zice „dragă“. Dar să mă întorc de unde am plecat, că fie­care greşeală îşi are pedeapsa în ea însăşi. Să vedem acum o mamă care fie din lene, fie din debilitate fie din o confor­­maţiune rea a sinului nu-şî poate alăpta copilul. Nu este oare ea foarte pedepsită prin faptul că copilul aproape n’o cu­noaşte, rîde la doica lui, în fine într’un cuvînt iubeşte pe doică ? Acesta a fost numai un exemplu de prima datorie a unuia din părinţi către copil, şi ce rezulţi din împlinirea sau neîmplinirea ei. D’apoî cele l’a­te sute şi mii de datorii a ambilor părinţi către copil! De vor fi împlinite, copilul îl va iubi de sigur, de nu, copilul va fi străin , părintele lui, căci această iubire nu se poate impune, ea vine în mod invo­luntar. Dar oare ce datorii poate să aibă un bărbat către o femee, d­in toată lumea, pe care nici n’a cunoscut-o mai înainte, care nu-i nici sora lui, nici rudă, nici prietenă, nimic ? Pentru ce dar se decide a vieţui cu dînsa, să împartă cu ea tot ceea­ ce cîştigă el, s’o îmbrace, săo hrănească, să-î înlătureze ori ce suferinţă fie ea de orî­ce natură, bine înţeles atîta cît stă în pu­terea lui ? Pentru ce ? Pentru că o iu­beşte. (Motivele iubirii sînt diferite după gradul de inteligenţă şi cultură a omu­lui. Unul are s-o iubească pur şi simplu pentru frumuseţea corpului, altul pentru talentele ei, altul pentru caracterul, altul pentru inteligenţa ei, altul, şi cel mai fe­ricit, pentru toate aceste calităţi la un loc. Vezi mata iubite amice, că iubirea crează datorii şi încă multe. De aceea copiii către cari părinţii îşi vor fi făcut datoria cu sfiinţenie, îşi vor iubi numai­de­cît părinţii şi îşi vor crea ast­fel multe datorii către dînşii. Copilul nu se naşte cu datorii către părinţii lui, dar le contractează pe urmă şi cum am zis numai în cazul cînd dînşii îşi vor fi împlinit datoriile către el. Şi fiind­că în zilele noastre, majorita­tea oamenilor fuge de greu, fuge de îm­­plinirea datoriilor, de­ aceia nu-şî fac nici datoria către copii. (Nu vorbesc de acei cari nu pot din diferite cauze, cum ar fi o boală de pildă). Atît bărbatul cît şi femeea ar dori să simtă numai plăceri, din toată căsătoria lor, iar dureri şi ne­cazuri au, sau mai bine vorba romînului: „ia plăcinte înainte, la război înapoi“. Bărbatul ar dori, să aibă o femee nu­mai a lui, cinstită, iubitoare, dar să nu aibă copil. Femeia tot așa ar dori să aibă un bărbat bun, deștept, să fie numai al ei, dar să nu aibă copii, și dacă spre ne­­norocirea lor, vin copii, atunci fie oare-și face datoria numai asa .­ă contre coeur“. dat după ce concesiunea va fi dată şi se an­gajează să plătească o redevenţă anuală care poate atinge suma de un midon 250 mii Iei. Cele­ilalte avantagii pe cari sindicatul ie mai oferă simt: construc­­ţiuni de drum de fier; drumuri căru­­ţabile; un teatru, un circ, stabiliment de primblare şi pieţe publica, grădini, cheiuri, întreţinerea unui spital, creia­­rea unei buci agricole, a unei şcoli comerciale, avansarea sumelor de sari guvernul ar avea nevoe cu o dobinda de maximum 3 la sută, in sfirşit sub­­venţiuni companiilor de vapoare cari vor stabili servicii regulate între Sa­mos, Pireu, Alexandria, Salonic și Con­­stantinopol. Concesiunea ar avea o du­rată de 99 de ani. CURTI SI TRIBUNALE Omucidere In seara de 21 Main, Constantin Mur­­giu, s’a îmbătat in circiuma «La Urs» din calea Rahovei şi cu toate stăruin­ţele tejghetarului Gh. Garalea, el n’a voit să părăsească circiuma ca să poată inchide, orele fiind înaintate. Dat afară, Murgiu a căutat să intre din nou. In această luptă, el a fost lo­vit de Caralea şi lovitura produeîndu-­ o per itonită, Murgiu a încetat din viaţă. In această afacere a mai fost implicat şi d. Th. Holeră care a tras o palmă lui Murgiu, după ce a lovit, el plecase ţipând şi văitindu-se. Curtea cu juraţi a judecat era acest proces şi in urma pledoariilor d-lor a­­vocaţî Iancu Brătescu şi G. Brăescu a achitat pe Holeră şi a condamnat la un an închisoare pe Garalea. Din reclamant, inculpat D. Jean Olteniceanu, actual comisar al palatului de justiţie, a chemat în ju­decata Curtea cu juraţi pe d. Mihail Va­silescu, pentru că acești din urmă l’ar fi calomniat prin ziarele «Conservatorul» și «Girbaciul», num­indu-l bătăuş co­lectivist, rău de plată, etc. Neputind dovedi că d. Vasilescu e au­torul articolelor incriminate și nevoind a intenta plingere contra ziarelor d mai sus, d. Olteniceanu a retras acţi­unea. Ce se intimplă insă? D. Olteniceanu în petiţia adresată pre­şedintelui Curţea cu juraţi,, adăuga la numele d-lui Vasilescu următoarele e­pitete : excroc, sprejur, fără haine şi al­tele de aceeaşi natură. In baza acestei petiţiuni, d. Vasile­scu va da in judecată pentru calomnia pe d. Olteniceanu. D. Ciurcu, apărătorul d-lui Vasilescu a cerut chiar o copie legalizată după a­­ceastă petiţie. Uzurpare de nume Prinţul Gh­. Bibescu a chemat in ju­decată pe copiii naturali ai defunctului colonel Bibescu, cerind ca el să fie o­­bligaţi a-şi schimba acest nume uzurpat în baza legea numelui. Curtea de apel din Bucureşti a admis cererea prinţului Bibescu şi a obligat pe intimaţi să-şi schimbe numele în Bacinschy, după cum se numeşte mama lor. Contra acestei decizii făcându-se re­curs, el a venit înaintea secţiei I a Cur­­ţeî de casaţie, Luni 17, cînd insă nu s’a putut judeca şi a fost aminat pentru erî. Marţi. In şedinţa de erî a Curţeî de casaţie d-nul Era. ’ Porumbarii şi Stavri Brăti­­anu din partea minorilor Bibescu au ce­rut admiterea recursului. D. avocat Borcescu din partea prin­ţului Bib­seu a cerut respingerea. Curtea a respins recursul. Em. -Mercuri 19 Decembrie— TEATRUL NAŢIONAL. — Opera cîntă pentru a doua oară Emani de Verdi. Sala Ateneului. — Serata literară-mu­zicală a societăţeî Sprijinul. Caf­é Edison . Ueberbrettl. Circul Sidoli.—Luptele internaţionale şi teatru de varietăţi Langer. Pasagiul român. Expoziţia de pictu­ră N. Vermont. Sala Mitică Georgescu.—Cunoscutul artist I. Th. Dumitrescu. Berăria Triumf: Orchestră. Berăria Hotel de France : Or­chestra naţională, sub conducerea violo­nistului Cercel. Bereria Vîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Peleş .—Teatru de varietăţi. Felurimi Progresele sionizmului.— La con­gresul sionist un orator a relevat că sionizmul a pătruns acum in ţările cele maî depărtate. Societăţi noul s’au fon­dat : în Canada, Chile, în statul brazi­lian Amazonas, in Khorassau (Persia), Piaugoun, Birma, în Taskent, în Africa de Nord şi Sud (Tetuau şi Mogadar) şi alte localităţi. Printre delegaţii la con­gres se afla unul care a venit de la Frontiera ruso-mandoiuriană la Bassel şi în acest scop a petrecut 14 zile şi 14 nopţi In tren. Chiar şi din Noua Zelanda a venit un delegat. In Rusia numărul societăţilor a crescut de la 330 la 965. In Asia centrală și Siberia s-au creat centre pentru agitaţia sio­nistă. Din Iohannesburg (Transvaal) a fost de asemenea un delegat la con­gres, Monte Carlo la Samos.—O societate de capitaliști belgieni a elaborat un proect pentru a stabili pe insula Samos o casă de joc ca aceea din Monte Carlo. Interzicerea caselor de joc din Belgia, a inspirat acest proect. Capitaliştii promit prinţului Samosului o jumătate de mi­lion de lei şi membrilor Camerei tot atita dacă li se va acorda concesiunea. Afară de aceasta capitaliştii vor da te­zaurului Samiot 125.000 lire imediat INTORMATIOT . Iar o trădare naţională? Ştirea pe care au dat-o ziarele rela­tiv la noua crimă de res-naţionalitate a d-luî Sturdza a emoţionat întreaga Capitală şi toate cercurile politice. D. Sturdza prea fusese cuminte cit­va timp pentru ca să nu facă una lată ele tot care să revolte conştiinţa na­ţională. E în adevăr fenomenală lipsa de conştienţă a omului acesta! Fără nici o nevoie sustrage de la puterea parlamentară un drept şi proclamă persoană morală, într’un proces is­prăvit de mult, societatea grecească a Olimpicelor. Elî se încercase să facă o operă de josnicie naţională, în afacerea Collaro. N’a reuşit însă graţie re­voltei opiniuneî publice. Azî se crede dator a face un act de slugărnicie către suveran care se ştie că la Abbazia a plecat steagul romînizmuluî din Macedonia în faţa grecilor. Azî se urmează opera începută la Abbazia şi prin decret regal se dă elrep­t unei societăţi străine să pună mina pe mi­lioanele l­d Zappa! D-l Sturdza crede că dacă opoziţiunea este re­dusă la cea mai simplă ex­­presiune în Cameră, apoi totul ii este permis. Din nefericire pentru d. Stur­dza, d-sa ar trebui să ştie că atunci cînd opoziţiunea este oprită să discute cu guvernul în dealul Mitro­poliei, discută la „Dacia“ şi apoi pe strade. Era de linişte în ţară tre­­bue clar socotită ca Înce­tată. Fatalmente opiniu­­nea publică va fi revoltată şi ţara frămîntată luni de zile pe cestiunî nenorocite şi în cari sentimentul na­ţional jignit va protesta cu energie... In cercurile politice se şop­teşte că în dosul acestei nouî slugărnicii faţă de străini a d-luî Dimitrie A. Sturdza se ascunde unul din acele gheşefluri care se realizează cu înjosirea dem­nitate! naţionale a tarei şi că avocat al societăţei Olimpicelor este d. Eugen Stătescu. Aseară s’a ţinut la clubul junimist, o consfătuire a com­i­tetului executiv în care s’a dis­cutat despre începerea unei campanii energice pe chestia nouei trădări naţionale. De-asemenea şi fruntaşii con­servatori s’au întrunit tot a­­seară la un ceaiu acasă la­­ Take Ionescu. Atmosfera politică se încu­rează clar. * Dacă d. Sturdza mai are prieteni și dacă partidul li­beral mai cuprinde oameni cu scaun la cap, ei sunt datori ca în 24 de ore să îndrepteze lu­crurile și să șteargă deplora­bila impresiune făcută de ac­tul incalificabil al d-lui Stur­dza. I s’a urît pe semene de cînd scăpase de epitetul de trădă­tor ? Ministerul lucrărilor publice a aprobat licitaţiunea pentru construirea unui mare pod peste apa Bistriţei la Lespezi care va costa numai intru cit priveşte zidăria, 105.000 lei. Adjudecaţiunea s’a făcut asupra unei societăţi din Duseldorf-Io săptămîna trecută ministerul de finanţe a încasat de la administraţiunile financiare din ţară suma de 1.970.000 lei. Perceptorii din Capitală au inceput să întocmească tablouri de casele rămase neinchiriate. Aceste tablouri se vor înainta minis­terului de finanţe. Recursul făcut de d. locotenent Uscatu de la Iaşi, contra deciziunei con­siliului de razboiu din Iaşi, probabil că nu se va judeca în cursul lunei acesteia. D. I. Bidu a fost numit profesor de limba germană la liceul sf. Sava şi la şcoala comercială de gr. 1 din Bucureşti, în virtutea examenului de capacitate depus, şi o vechime­ de 5 ani in in­­vătămînt. Consiliul de războini al corp. II de armată se va întruni in ziua de 20 Decembrie, pentru a judeca mai multe procese de dezertări. Comitetul societăţei agrarilor din Rominia, a amînat apariţiunea ziarului agricultorilor pînă după 15 ianuarie. Seria conferinţelor săptămânale ale Ligeî culturale, se va începe la Ateneu in ziua de 7 sau 8 Ianuarie. Fruntaşii comerciului Paul Milker 3 No. 14. Fiul lui Iohan Milker, care a venit în Bucureşti în anul 1852, unde a fondat primul atelier pentru confecţionarea ar­ticolelor de voiagiu în oasele Darvaris, unde este actualul hotel Metropol, şi a că­ruia activitate a durat pînă în anul 1884, cînd a încetat din viaţă. De la acea dată şi pînă in anul 1878, afacerea a fost condusă de soţia sa d-na Luiza Milker, iar d- Paul Milker, actualul proprietar al caselor, magazinului şi ate­lierului din str. Sărindar No. 8, s-a în­tors din Londra, Paris, Berlin şi Viena, unde şi-a complectat şi practicat In mod desăvirşit studiile meseriei sale, a luat afacerea în mînă pentru ca s’o aducă la o situaţie atît de prosperă. In atelierul d-luî Milker, lucrează 12-13 Şi tot Alexandru Lahovary face să reiasă, mai la vale, în aceeaşi scrisoare incompatibilitatea dintre conservatori şi junimişti şi opinia pe care aceşti din lucrători în permanenţă între cari unii au 0 a’”1 asupra parlamentarizm­ului. „ —..­.— o,i —i. Cităm şi acest pasagiu care zugrăve­a vechime de peste 20 de ani şi cari sub ... . inteligenta d sale conducere au parvenit să fie,­in chip admirabil, situaţia grupăreî producă şi să confecţioneze articole de voiaj caii pot rivaliza cu produsele cele maî alese din străinătate, în­cît astăzi Curtea noastră regală cît şi elita societă­­ţeî noastre nu mai au nevos de produsele similare străine pe cari casa Milker le con­fecţionează cu cel maî deplin succes. D. Milker este cetăţean român, este furnizorul efectiv al Curţilor noastre re­gale şi princiare şi are la activul său maî multe medalii de la diferitele expozi­ţiî din ţară precum şi medalia de argint de la expoziţia din Paris din anul 1900, ast­fel că d. Milker după o activitate de 23 ani, ne dovedeşte că este un neobosit industriaş, că a fost şi bine pregă­tit pe­ntru afacerea sa, prin concesia şi maniera sa cu care a ştiut atît de bine să mulţumească şi să complacă numeroa­sei sale clientele care nu a lipsit de a-l aprecia şi a-i acorda încrederea ei desă­­vîrșită şi bine meritată. Asta­zi se întruneşte la ministerul de interne comisia veterinară, Comitetul central al Ligei culturale, va rămâne in actuala constituire pînă in luna Mai- viitor, cind se va face alegerea preşedintelui. Probabil că va fi ales d. Grigorie To­­cilescu. Printre comercianţii cari au afaceri cu căile ferate române domneşte o mare nemulţumire din cauza lipsei de vagoane şi a preferinţei ce se dă de către unii şefi de gări înnor anumiţi comercianţi. Aseară s’a întrunit consiliul sanitar superior. S’a ratificat măsura provizorie a ca­rantinei de 4 zile pentru provenienţele din Smyrna. El­ s’a dat rezultatul examenului înscris de capacitate la ştiinţele na­turale. Iată numele celor reuşiţi: Chiriţescu Const., Constaninescu Anghel, Demetrescu Scarlat, Dimi­­trescu Ioan, Dim. Dimitrie, Finţescu Gheorghe, Ionescu G. N., Macedonescu G. Liviu, Miulescu B. Ioan, Popescu— Voiteşti, A. Popovici-Bîznoşanu, Velichi Plaiban S., Voinescu I., şi Dimitrescu Marin. Au căzut 12 candidaţi­. D. L. Golescu, şeful serviciului statis­ticei generale, care a făcut parte din comisiunea pentru lucrările anchetei industriale a terminat aceste lucrări. D-sa s’a înapoiat erî in Capitală, şi aseară a plecat in ţară, pentru a face controlul operaţiunilor. D-sa a intirziat cite­ va zile la Brăila şi Galaţi, din cauza alegerilor din aceste oraşe, cari l’au impedifiat de a putea lucra. Societatea architecţilor romînî, fondată in 26 Febr. 1891 a votat in adunarea sa plenară de erî, noile statute defini­tive şi memoriul necesar pentru susţi­nerea cerereri de­­a fi recunoscută ca persoană morală şi juridică de Corpurile legiuitoare. Era şi timpul după 11 ani de acti­vitate. Principele Brincoveanu, ne anunţă că a auzit că d-sa ar fi fost ales membru în consiliul de administraţie al socie­­tăţei de asigurare „Unirea“. D-sa ne roagă să anunţăm că nu ştie nimic de această alegere şi că în nici un caz n’o va accepta. In astă seară va avea loc la Capşa, banchetul băeţilor buni inaugurat anul trecut pentru a sărbători întoarcerea in ţară a exploratorului romin d. Emil Racovitzi. Iniţiatorii acestui banchet au luat hotărîrea ca odată pe an să se adune într’un banchet sub această de- Era pe la începutul lui 1897, la 28 ianuarie, Afacerea Ghenadie se sfârşise şi partidul conservator trimetea in par­lament, in urma succesului repurtat, pe o chestie bisericeasă aşa de mare, pe Lascar Catargiu şi pe d. Take Ionescu. Răposatul Lascar Catargiu era ales la Iaşi iar d. Take Ionescu la Caracal. In vremea aceea Alexandru Lahovary bolnav, se afla la Paris, de unde scria d-luî Take Ionescu, o scrisoare din care sint extrase pasagiile de mai jos. Aşa Alexandru Lahovary socotise tot­­d’a­una ca o mare greşeală de a se ex­pune loviturilor bătăuşilor d-luî Dinu. Sturdza şi o maî mare greşeală incă de a pătrunde in parlamentul acestuia. Şi în această ordine de idei, Alexan­dru Lahovary se rostea ast­fel în scri­soarea sa : «Iată-te deputat şi strălucita d-tale elocinţă va putea din nou să se arate într’un cadru pe care stăruesc a-1 so­coti nedemn de ea. Sunt aproape supă­rat şi ingrijat de prestigiul ce vei da de­liberărilor acelui cloac al Păd­enilor şi al Stoiceştilor şi care în 1897, se nu­meşte parlamentul român. Acum o să facî să fie luat in serios, o să ridici ni­velul discuţiunilor şi prin aceasta pe ad­versarii d-tale înşişi. Vei produce unialt efect. Veî strînge raidurile lor şi îî vei uni pe toţi în contra d-tale. Vei fi spectrul conservatismului care Ic va spune că viaţa e scurtă, că prilejurile sînt rare, şi că in loc să se certe pe plăcintă ca nişte cîîni flămînzî, e mai practic să o împartă in linişte, chiar de ar fi in bu­căţi mici­. Aceasta era opinia lui Alexandru La­­hovari asupra parlamentului d-nului Dim. Sturdza: regenerare!­morale: Dar ce lege electorală ! Ce Consti­tuţie ! D. P. Carp găseşte că ele sunt perfecte pentru că în visul mărginit al micei sale ambiţiuni şi al egoismului său­ mizerabil, el nădăjdueşte că o înaltă Voinţă ii va încredinţa, odată cu pu­terea, acelaşi instrument de guvernare care face a tot puternici pe toţi Sturdzii. Intimo pe c­are el îşi spune că se va sluji mult mai bine de­cit dînşii de a tot pu­ternicia aceasta, dar el vrea a tot pu­ternicia şi nimic alt-ceva. Cum că s’ar sluji mai bine de dînsa, să ne fie ertat să ne îndoim, căci toata clipele sunt sale şi că exceptlndu-se două sau­ trei personalităţi clipa sa nu va preţui mai mult de olt a altora de alt­fel am avut prilejul să ne dăm seama de aceasta“. Judecata aceasta aspră, incisivă, a lui Alexandru Lahovary asupra parlamen­tului d-lui Sturdza cît şi asupra juni­miştilor, judecată care, din motive politice ce se pot uşor pricepe, a fost tăinuită pînă acum, a produs o adincă impresiune in cercurile politice. Dar se pare că pedeapsa destinată ju­nimiştilor pentru faimoasele scuze ale d-lui Marghiloman nu este deplină. Ea ne rezervă, cum spuneam, surprize multe şi în curind vom avea de citit pagini ilu­stre, adevărate bucăţi de literatură poli­tică asupra junimiştilor, datorite tot lui Alexandru Lahovary. Ceea ce putem spune e că acest do­cument a fost mult comentat aseară in cercurile politice. numire. Regina a vizitat ori la orele 10 expo­ziţia de broderii artistice, ce s’a deschis alaltămeii în sala Ateneului sub înaltul ei patronaj. Regina a rămas îneîntată de frumuseţea lucrurilor expuse. Principesa Maria va onora expoziţia cu prezenţa eî azî sau mîine. Expoziţia este foarte frumoasă și cu­prinde lucruri de artă. îndemnăm pu­blicul să se grăbească, căcî va mai fi des­chisă numai cîte­va zile. Al. O scrisoare a lui Lahovary Parlamentul d-luî I­. Sturdza Un cadru prea mic.—junimiştii şi par­lamentul.—O clică Alegerea de la Craiova, unde guver­nul şi cu întreg aparatul administrativ au dezlănţuit o patimă fără pereche pen­tru a împedeca intrarea d-luî Take Io­nescu în parlament, ne-a dat prilejul să cunoaştem un document politic atît a- su­pra faimoaselor unanimităţi parlamen­tare, cit şi ea o judecată asupra gru­pare! d-luî P. Carp şi a rolului ei în parlamentele d-luî Sturdza. E vorba de o scrisoare a răposatului Alexandru Lahovary din care «La Bour­manie?) da aseară extrase C12R IMUNE Bucureşti, 18 Decembrie Ştirile telegrafice ale cursurilor ame­ricane ne aduc la New-York o urcare pentru griji cu juni. cents in urcare asupra ofertelor reduse şi cumpărărilor bune, iar pentru porumb cu 3 optimi cents in urcare. La Chicago griul de­ asemenea notează în urcare cu 5 optimi cents iar porum­bul cu o optime in urcare. La Paris, preturile pentru griu sunt in scădere cu 20 centime iar ale faunei cu 20 centime. Tendinţa griului la Londra e calmă şi aproape fără nici o cerere, a porum­bului mai slabă şi neglijată a orzului e calmă, preţurile însă susţinute, a ovăzu­lui e fermă dar neactivă. Liverpol tendinţa griului e calma şi notează preţurile la griu cu o optime cents în scădere, pentru porumb ten­dinţa e calmă şi notează cu 7 optimi— o pătrime cents in scădere. In Brăila s’a vindut: Griu hectolitri 5240 cu lei 8—9.40 cu 2 la sută—4 la sută cor­puri străine predat magazie. Porumb 115 vagoane cu lei 8.20— 9.55 suta de kilograme predat vagon. Fasole 6 vagoane cu lei 12.50—1325 suta de kilograme predat vagon Secara 6 vagoane cu lei 9.25—9.30 suta de kilograme etc., etc. Pr Procesul Caragiale­­€ai«n lată petiţia d-luî Caragiale către preşedintele Curţeî cu juraţi de Il­fov, în chestia incidentului cu d. Const. Al. Ionescu-Caion . Domnule preşedinte, Domnii Const. Al. Ionescu, domici­liat in Bucureşti strada Lucaci 10, şi Th. M. Stoenescu, domiciliat în strada Arcului 10—primul, ca autor, iar al doilea ca director,.—în două articole publicate în «Revista Literară», în nu­merele de la 10 Noembrie şi­­10 Decem­brie (numere pe cari le alătur aci), m’au defăimat şi calomniat adăogind la injuriile triviale ce’mî adresează şi afirmaţiunea că 60 am furat una din operele mele—drama «Năpasta» —după o lucrare dramatică a unui probabil închipuit autor maghiar Kemény Ist­ván. Ca urmare a unei asemenea calom­nii, vă rog, domnule preşedinte, a cita pe sus numiţii d-nî înaintea Onor. Curţi­i furaţi, la cea maî apropiată sesiune ca să răspunză in faţa justiţiei de pa­gubele morale şi materiale ce mi-am­ cauzat cu o îndrăzneală ne mai­pome­nită pînă astăzi in publicitatea noastră. Mă înscrii ca parte civilă contra a­­cestor calomniatori cu suma de iei 20000. Primiţi etc. Ion Luca Caragiale autor dramatic, publicist, comerciant str. Rotari 15 Bucureşti Procesul este fixat a se judeca in sesiunea de Martie. Pentru d. Caragiale vor pleda d-nii avocaţi G. Panu şi B. Delavrancea. © scrisoare a d-luî col. Vădescu Primim următoarea sensoare din par­tea d-luî colonel Vlădescu : Domnule director, Citind în «Adeverul» de astăzi scri­soarea d-lui Tătăranu, secretarul gene ■ ral al ministerului de justiţie prin care dezminte unele afirmaţiuni cu privire la d-sa, din interviewul ce am acordat reporterului d-voastră, mă grăbesc să răspund că toate cele ce neagă d. Tă­tăranu sunt în realitate fapte exacte și că­ interviewul­ în chestiune nu cuprinde nici un neadevăr. O singură eroare, neînsemnată de altfel s’a strecurat, pe care o rectific în sensul că : d. procuror general Iu­lian nu a asistat pînă la sfirșit la con­fruntarea de 5 ore ce a avut loc, ast­fel că nu a fost faţă la subscrierea pro­cesului verbal. Atit de­o­cam­dată căci fiind bolnav nu pot seri mai mult. Primiţi vă rog etc. 18 Decembrie 1901 A apărut «Adeverul la sate» No. 14, cu himm­ătoru­l sumar : Din Cameră ; Crăciunul; Bilciurile ; Boala de gură şi de picioare la vile ; Nedijmuirea din Teleorman ; Preţul bu­catelor; Schingiuirea ţăranilor, in Cameră. Cuvintarea d-lui Const. Miile. De la sate...­­Fără de­legile unui primar. Is­prăvile unui arendaş­. Drumul peî De ce mor la sate maî multe femei ? Pre­ţuirea şcoalei; Poşta d-lui Const. Miile. Un număr 10 bani. 3 lei abonamentul pe an. Lt.-colonel Vlădescu Ediţia de seară Ultime informaţiuni Afacerea Olimpicelor Ancheta „ Adeverului“ Convorbiri cu d-nii Titu Liviu­ Ma­iorescu, V. Lascar, Tom­a Ste­lian şi Barbu Delavrancea Am crezut nimerit să deschidem o­ anchetă în această chestie, care pasionează atîta opinia publică, spe­­rînd a aduce lumină prin intervie­­warea membrilor marcanţi ai barou­lui şi a f­lumei politice. Convorbit e cu d. Titu Li­viu Maio­rescu — Te-am primit, pentru ca să nu spui că-ţi refuz intrarea în casă. Insă declar, de la început, că nu a­­cord interview. Din principiu sunt în potriva interviewurilor în chestiile politice, mai ales cele la ordinea zi­lei, căci se pot naşte complicaţii ne­prevăzute. — Credeţi însă că guvernul a gre­şit în această chestie ? — De­sigur. — Veţi lua dlar o atitudine ? — Nici vorbă. Un membru partidului nostru în Cameră, Marghiloman sau poate chiar d. Carp va face azî o interpelare. — E interesant de știut, dacă printr’un simplu jurnal al consiliului de miniștri aprobat de rege, în ur­ma raportului ministrului de externe, se poate acorda unei societăți cali­tatea de persoană morală și juridică. — Acesta e punctul pe i. In acest moment intră d. P­ .P. Carp în salonul, în care-mi făcuse o­­noare a mă primi distinsul bărbat politic. — Dar—se opri zîmbind d. Maio­­rescu—te rog să nu-mi mai pui nici o întrebare... M’am retras mulțumind d-lui Ma­­iorescu, pentru cinstea care-mi fă­cuse, lâsîndu-1 să ducă mai departe cu d. Carp interesanta conversaţie pe care o începuse cu mine. Opinia d-lui V. Lascar — Chestia aceasta e una dintre cele mai importante din punctul de vedere al dreptului internaţional. N’am studiat încă această afacere. Te rog să pofteşti la mine peste cite­va zile, cînd îţi voi­ comunica cu plăcere rezultatul cercetărilor mele. Convorbire cu d. Tom­a Stelian — Chestia olimpicilor cred că va face un foarte mare suoract în lumea judecătorească, căci se agită una din chestiile cele mai însemnate : în ce condiţii pot sta în instanţă la noi societăţile streine și dacă guvernul poate să le acorde calitatea de per­soană morală printr’un simplu de­cret. — Care e opinia d-voastră în a­­ceastă chestie ? — Nu se poate da răspunsul așa, stante pede. In ori ce caz, cred că guvernul n’a prejudecat și nici n’a­­vea calitatea să prejudece în acea­stă chestie. Find în bune relaţii cu statul grecesc, îi venea greu să re­fuze acestui stat dreptul de a se judeca ; în caz contrar s’ar fi zis, că guvernul ajută la spoliere. Gu­vernul nu putea să refuze acest de­cret cerut de statul grecesc. Tribu­nalele vor avea să se­ pronuunţe dacă guvernul a procedat în mod corect. Gh Mihail. Interview expres cu d Delavrancea Intîlnind aseară pe d. Delavrancea l’am întrebat ce crede despre noul act de umilire al ţarei făptuit de d. Sturdza, prin acordarea calităţei de persoană morală societăţei greceşti, Olimpicele, printr’un simplu decret regal. — Eu, răspunse d. Delavrancea n’am rămas de Ioc surprins de acest act al d-lui Sturdza. E incalificabil­ă o nebunie de care numai d. Stur­dza e capabil. Eu am mai văzut nebuni cari se dau cu capul de zid, așa, fără nici un motiv bine-cuvîntat. Dar un nebun care să’și facă singur un zid, cu scopul anume de a se da cu capul de el — asta nu s’a mai pomenit și nu se poate con­cepe. Cred însă pe Sturdza capabil de nebunii și maî mari^­ de aceea nu m’a mirat de loc nebunia de astă­zi. Cast, al d. Ade vérül Eminentul jurisconsult şi bărbat de stat, d. Petre Gră­dişteanu, a acordat ziarului Adeverul un interview extrem de interesant în afacerea O­­limpicelor, interview pe care cititorii îl vor găsi în prima pagină a numărului de inline. Direcţiunile fabricelor de zahăr din ţară au­ adresat ministerului de m­ante un protest contra legeî taxei de export pe zahăr. Convocarea marelui colegiu pen­tru alegerea unui episcop la scau­nul de Huşi, s’a amînat pîr­ă după sărbători. Pe ziua de 1 Ianuarie se va face o mişcare în armată care s’a anun­ţat de cîte­ va zile. Elî a plouat puţin la Cetate (Dolj), iar în restul ţarei a fost timp variabil. Cea mai ridicată temperatură a fost de plus 12 grade la R.­Sărat şi cea mai scăzută de minus 10 grade la Târ­­govişte. Marea neagră calmă. De sărbătorile Crăciunului vor fi concediaţi din toate corpurile de armată 50 la sută din soldaţi. D. Zibilici a adresat o cerere ministe­rului de domenii pentru a i se acorda reprezentanţa afacerilor comerciale ale ţarei în Egipt. Eforia spitalelor civile, în urma in­­terveriţiunei ministerului de domenii, a oferit un local al sǎu de lingă primăria Capitalei, absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii, pentru a înfiinţa acolo o bursă a muncii. Primăria din Craiova a cerut primă­riei Capitalei să-i comunice ofertele ce a primit relativ la înfiinţarea unui cre­­matoriu sistematic pentru arderea gu­­noaelor. Primăria Capitalei a răspuns că, de­oare­ce n’a tranşat definitiv cu ofertan­ţii, nu poate încă trimite primăriei din Craiova copii după ofertele primite. Ministerul instrucţiuneî va întocmi un tablou de creditele ce se vor cere după sărbători parlamentului, pentru acest departament. D. G. Nicoleanu, directorul serviciului agriculture­ din ministerul de domenii, a fost primit in audienţă de rege azi d. a. la orele 3. "­ Casa Singer din Berlin a făcut pri­măriei Capitalei nouă propuneri pentru construirea a şase linii de tramvai. D. Popovici Demetrescu, primarul Capitalei, a numit o comisiune com­pusă din d-nii Constantinescu, Porum­­baru, Matak, Ciocanelli, Radovicî, Bibi­­cescu și Comăneanu, consilieri comu­nali, cari să refere asupra ofertei fă­cute. Aranjamentul­ comercial cu Bulgaria care expira la 1 Ianuarie 1902, s’a prelungit cu încă un an,— pînă la 1 Ianuarie 1903. Cominduirea pieţei Capitalei a reînoit ordinul ca ofiţerii să nu maî citească ziare pe străzi, nici in trăsuri sau in tramvaie. Diseara se va întruni la ministerul de interne consiliul superior de epizootii. Se va discuta despre regulamentul pentru tăerea porcilor şi despre inovaţiunea d-luî Babic in ce priveşte marcarea vi­telor. D. inginer Davidescu, directorul ser­viciului technic al primăriei Capitalei, va înainta d-luî primar un raport asupra propunere! făcută comunei de către in­ginerii fraţi Bolintineanu cari s’au ofe­rit a executa comunei lucrări de utili­tate publică în valoare de maî multe zeci de milioane plătibile în timp da zece ani. Acest raport va fi adus in discuţiunea nsiliuluî comunal. Miine d. a. la orele 2, se va întruni la ministerul instrucţiuneî o comisiune compusă din d-niî d-rî N. Manolescu; G. Maridescu, medicul şef al judeţului şi S. Ha­li­ţa inspectorul invăţămîntuluî primar, pentru a examina conform le­gei, pe Învăţătorii şi institutorii urmă­tori, cari urmează a fi scoşi la pensie din oficiu pentru infirmităţi cari iî fac improprii serviciului: G. Storescu in­stitutor în Tloeşti, Gh. Chirvănuţă in­stitutor in Tecuci, Ionescu Ştefan învă­ţător in jud. Ilfov, C. Prinicheru Învă­ţător in jud. Tecuci, Eugenia Emanoi­­lescu învăţătoare in Babadag, Viorica Marinescu învăţătoare in jud. Ilfov, N. Ionescu învăţător în jud. Ilfov și încă vr’o alți 2—3. Simbătă toate autorităţile voi lua vacanţă. _____ După ultimul buletin al direcţiei tir­­guluî da rimătorî de la T.­Severin, re­zultă că la 16 Noembrie se aflau in târg 1130 rimătorî, din cari au eşit pînă la 30 Noembrie 123 şi au maî ră­mas 1007 rimătorî graşi. Starea sanitară este foarte bună: preţul pe kilogram după scăderea pieţei este de 70 bani. Pu­mătorii sunt de rasa Mangoliţi. Societatea muzicală „Carmen“ de sub direcţiunea d-luî Kiriak, a repurtat aseară la Ateneu un foarte frumos succes. In special bucăţile de muzică religioasă şi populară, cîntate de coruri mixte sub di­recţiunea d-luî Kiriak, între care sînt da remarcat colindele romineştî armonizate de d-sa, au entusiazmat numerosul pu­blic, zmulgîndu-î furtuni de aplauze. Aceasta ne face să sperăm că d. Ki­riak va continua a duca maî departe ci­pera sa şi că vom mai avea ocazia­­de a nu delecta cu asemenea excelente con­certe. D-ra Elena Pictorian, normalistă cu di­plomă, a fost numită învățătoare în com. Căprun jud. Dolj. Satiri militare D. Locot, Minhănescu Mihail din reg. Bacau No. 27 a fost mutat după cerere pe ziua de 16 Decembrie curent în reg. Putna No. 10. • Regele a bine­voit să acorde dreptul de a purta cifra și equiletele de adjutant pentru serviciile ce a adus în timpul cît s’a aflat ca adjutant, d-lui colonel Pressan Constantini comandantul regimentului 7 Racova No. 25. Administratorul clasa IIl­a Dim­itrescu Ilie din regimentul 5 Călărași, a fost mu­tat în interesul serviciului pe ziua de 1 Ianuarie in regimentul Teleorman No. 20. D. locot.-colonel Văleanu Gheorghe da la stătut major al divisiunei 6 infanteria­ atașat ca director al genialul din minis­terul de război și, a fost numit membru în comitetul consultativ al geniului. Noii sublocotenenți în rezervă Se înaintează la gradul de sublocote­nent în rezervă în urma infanteriei­­. 1 Y

Next