Adevěrul, decembrie 1901 (Anul 14, nr. 4435-4463)
1901-12-20 / nr. 4454
Joi 20 Decembrie IWl deschis la Iwolle (Olanda) un congres ai consilierilor comunali sociali demostraţi din toată ţara. Şedinţele au fost presidate de d. Schaper, deputat socialist şi consilier Comunal de Groning, asistat de d-niî ÎSleichers, van Kuijkof şi Loopuyt. După ce s’a citit un raport asupra organizaţiuneî adoptată de consilierii comunali din Belgia, congresul a votat în unanimitate crearea unui biurou de informaţiuni pentru politica comunală, în folosul consilierilor social-democraţî şi al societăţilor electorale ale muncitorilor, în localităţile în cari socialdemocraţii nu sunt reprezentaţi in consiliile comunale. In mod provizoriu acest biurou va fi compus din trei membrii şi va avea şedinţa la Amsterdam. Apoi congresul a hotărît crearea unei asociaţiuni permanente a consilierilor comunali, compusă din membri ordinari şi extraordinari, aceştia din urmă neavînd decit un vot consultativ. O comisiune de şeapte membri este însărcinată cu facerea statutului şi cu examinarea chestiune! de a publica un supliment la ziarul partidului Volk, în care să se înregistreze toate părerile, documentele şi dezbaterile privitoare la politica municipală. Diverse _ Din Paris se relatează: Urmînd unei provocări venite din partea lui Deroulede, consiliul general al Senei a votat o moţiune prin care se cere guvernului o amnestie generală pentru delicte politice. E greu de crezut că guvernul va îndeplini dorinţa aceasta înainte de alegeri. — Din Petersburg se anunţă că pastorul olandez Gillot a trimes doamnei Botha care a născut zilele acestea un copil, o telegramă purtind nouă mii de semnături din toate părţile Rusiei. tot pe urmă ei ar dori: amor filial sincer. Să mai rabde dumnealor. Actorul filial există, nu-i nici minciună, nici monstruozitate, dar este un lucru foarte frumos şi rar, pentru că rari sunt şi oamenii care-şi fac toate datoriile către copiii lor. Ţi-aş mai scrie încă mai multe, dar mă tem să nu-țî răpesc prea mult timp. Afectuoase salutări. Nicolina. Cărţi şi reviste 1901 The Studio pe luna Decembrie are următorul sumar : Cîteva cuvinte despre pictura lui Francisco Jose Goyadé S. L. Bensusan, Bourneville, studiu asupra reformei locuinţei de I. H. Withehouse, cea dintrio expoziţiune internaţională a revistei The Studio; Un desemnator armean, Edgar Chahine de Gabriel Mourey. Muzeul Ilorninian. Corespondențe din Londra, Barnstaple, Dublin, Berlin, Budapesta, Drezda, Canada, Australia. Reviste, Concursuri. Pe lingă text, The Studio are următoarele suplimente : O reproducere în fotogravură după un tablou de Goya, reprezentând pe marchiza de Solana; o reproducţie în culori a unui mijloc de masă de Ann Macbetth ■ O reproducţie în culori a unui vitragiu de Wiliam Aikman; o reproducţiune a mai multor desemne de case de W. A. Harvey; o reproducţie în culori a unui tablou de Edgard Chahine intitulat Cheiurile din Paris, o reproducție în culori după un desemn de Percy Gossop, reprezentînd muzeul Horriman, al cărui architect este Harrisson Townsend. Biurourile revistei The Studio : Henrietta Street 5 Londra. IIVIPRESIUNI si PALAVRE Oopli şi părinţi A (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Iubite amice Chiţibuş, Am citit de maî multe zile articolul matale : „Copii şi părinţi“ şi la urmă sfîrşeştî pria a zice că eşti un om imoral. Nu eştî un om imoral şi chiar nici mata n’o crezi de şi o spui. Ai perfectă dreptate cînd zici că părinţii au toate îndatoririle către copii, iar copiii nici o datorie către părinţi dar nu mă unesc cu mata în părerea de la urmă, că: „întreg amorul filial e o minciună, o monstruozitate, o tiranie fără raţiune“. Desigur că numai faptul că ai creat un copil nu-ţi dă dreptul la iubirea lui, ba din contră ar trebui, cum zici mata, ca părintele să-şi ceară în genunchi iertare că a comis o asemenea imprudenţă. Dar ce se întîmplă? şi aci intervine acea flacără divină : iubirea. Iubindu ţi copilul dumitale (care nu-i decit o formă mai superioară a egoismului) cauţi să ţi îndeplineşti toate datoriile care te ai faţă da dînsul şi copilul ; nimte de la cine îî vine tot binele şi ncetul cu încetul se naşte şi în el acel sentiment de iubire către părintele lui Şi te asigur că într’o familie în care unul din părinţi nu-şî face datoria către copii acela nu poate fi iubit de către copilul sau. Vezi, fiecare greşală îşi poartă pedeapsa în ea însăşî. Da ex. mama are datoria cea mai sfîntă de a-şî alăpta singură copilul. Bun. Să vedem la cîte lucruri trebue ca să renunţe pentru a-şi împlini această datorie. Mai întîiu îşi pierde talia, pieptul ei nu maî are acea formă estetică. S’a mîntuit cu facerea vizitelor, cu mersul pe la baluri, teatre, concerte, serate literare, expoziţii de pictură etc. (fiind admis cazul că e o femee cultă neapărat că are să simtă toate aceste lipsuri). Cînd se pune la masă plînge copilul, trebue schuimbat de pelinci şi alăptat; se scoală cu bucăţica în gură căci îşi iubeşte copilul şi nu-l poate lăsa să sufere. Apoi vine noaptea. Cînd îi este scrmpi mai dulce trebue să se scoale tot pentru motivele de mai sus. Şi asta ţine un an de zile. Unde mai pui că pe la vre o 5—6 luni, cînd îl poţi ţinea în braţe, te simţeşti deodată udă pînâ la pele, nu cît trebue imediat să te schimbi din cap pîn’în picioare. Un sentiment foarte plăcut, ce zici Chiţibuş, nu rîzi oleacâ ? Dar în schimbul tuturor acestor suferinţă, ce bucurie cînd vede copilaşul că se ’ntinde cu mînuţele amîndouă spre dînsa şi lasă pe toţi din casă pentru a veni spre ea. Iar cînd a început a vorbi o apucă cu minuţele de gib şi-î zice : Mamă dagă, şi te asim că copilul nu minte cînd zice „dagă“ măcar că nu zice „dragă“. Dar să mă întorc de unde am plecat, că fiecare greşeală îşi are pedeapsa în ea însăşi. Să vedem acum o mamă care fie din lene, fie din debilitate fie din o conformaţiune rea a sinului nu-şî poate alăpta copilul. Nu este oare ea foarte pedepsită prin faptul că copilul aproape n’o cunoaşte, rîde la doica lui, în fine într’un cuvînt iubeşte pe doică ? Acesta a fost numai un exemplu de prima datorie a unuia din părinţi către copil, şi ce rezulţi din împlinirea sau neîmplinirea ei. D’apoî cele l’ate sute şi mii de datorii a ambilor părinţi către copil! De vor fi împlinite, copilul îl va iubi de sigur, de nu, copilul va fi străin , părintele lui, căci această iubire nu se poate impune, ea vine în mod involuntar. Dar oare ce datorii poate să aibă un bărbat către o femee, din toată lumea, pe care nici n’a cunoscut-o mai înainte, care nu-i nici sora lui, nici rudă, nici prietenă, nimic ? Pentru ce dar se decide a vieţui cu dînsa, să împartă cu ea tot ceea ce cîştigă el, s’o îmbrace, săo hrănească, să-î înlătureze ori ce suferinţă fie ea de orîce natură, bine înţeles atîta cît stă în puterea lui ? Pentru ce ? Pentru că o iubeşte. (Motivele iubirii sînt diferite după gradul de inteligenţă şi cultură a omului. Unul are s-o iubească pur şi simplu pentru frumuseţea corpului, altul pentru talentele ei, altul pentru caracterul, altul pentru inteligenţa ei, altul, şi cel mai fericit, pentru toate aceste calităţi la un loc. Vezi mata iubite amice, că iubirea crează datorii şi încă multe. De aceea copiii către cari părinţii îşi vor fi făcut datoria cu sfiinţenie, îşi vor iubi numaidecît părinţii şi îşi vor crea astfel multe datorii către dînşii. Copilul nu se naşte cu datorii către părinţii lui, dar le contractează pe urmă şi cum am zis numai în cazul cînd dînşii îşi vor fi împlinit datoriile către el. Şi fiindcă în zilele noastre, majoritatea oamenilor fuge de greu, fuge de împlinirea datoriilor, de aceia nu-şî fac nici datoria către copii. (Nu vorbesc de acei cari nu pot din diferite cauze, cum ar fi o boală de pildă). Atît bărbatul cît şi femeea ar dori să simtă numai plăceri, din toată căsătoria lor, iar dureri şi necazuri au, sau mai bine vorba romînului: „ia plăcinte înainte, la război înapoi“. Bărbatul ar dori, să aibă o femee numai a lui, cinstită, iubitoare, dar să nu aibă copil. Femeia tot așa ar dori să aibă un bărbat bun, deștept, să fie numai al ei, dar să nu aibă copii, și dacă spre nenorocirea lor, vin copii, atunci fie oare-și face datoria numai asa .ă contre coeur“. dat după ce concesiunea va fi dată şi se angajează să plătească o redevenţă anuală care poate atinge suma de un midon 250 mii Iei. Celeilalte avantagii pe cari sindicatul ie mai oferă simt: construcţiuni de drum de fier; drumuri căruţabile; un teatru, un circ, stabiliment de primblare şi pieţe publica, grădini, cheiuri, întreţinerea unui spital, creiarea unei buci agricole, a unei şcoli comerciale, avansarea sumelor de sari guvernul ar avea nevoe cu o dobinda de maximum 3 la sută, in sfirşit subvenţiuni companiilor de vapoare cari vor stabili servicii regulate între Samos, Pireu, Alexandria, Salonic și Constantinopol. Concesiunea ar avea o durată de 99 de ani. CURTI SI TRIBUNALE Omucidere In seara de 21 Main, Constantin Murgiu, s’a îmbătat in circiuma «La Urs» din calea Rahovei şi cu toate stăruinţele tejghetarului Gh. Garalea, el n’a voit să părăsească circiuma ca să poată inchide, orele fiind înaintate. Dat afară, Murgiu a căutat să intre din nou. In această luptă, el a fost lovit de Caralea şi lovitura produeîndu- o per itonită, Murgiu a încetat din viaţă. In această afacere a mai fost implicat şi d. Th. Holeră care a tras o palmă lui Murgiu, după ce a lovit, el plecase ţipând şi văitindu-se. Curtea cu juraţi a judecat era acest proces şi in urma pledoariilor d-lor avocaţî Iancu Brătescu şi G. Brăescu a achitat pe Holeră şi a condamnat la un an închisoare pe Garalea. Din reclamant, inculpat D. Jean Olteniceanu, actual comisar al palatului de justiţie, a chemat în judecata Curtea cu juraţi pe d. Mihail Vasilescu, pentru că acești din urmă l’ar fi calomniat prin ziarele «Conservatorul» și «Girbaciul», numindu-l bătăuş colectivist, rău de plată, etc. Neputind dovedi că d. Vasilescu e autorul articolelor incriminate și nevoind a intenta plingere contra ziarelor d mai sus, d. Olteniceanu a retras acţiunea. Ce se intimplă insă? D. Olteniceanu în petiţia adresată preşedintelui Curţea cu juraţi,, adăuga la numele d-lui Vasilescu următoarele epitete : excroc, sprejur, fără haine şi altele de aceeaşi natură. In baza acestei petiţiuni, d. Vasilescu va da in judecată pentru calomnia pe d. Olteniceanu. D. Ciurcu, apărătorul d-lui Vasilescu a cerut chiar o copie legalizată după această petiţie. Uzurpare de nume Prinţul Gh. Bibescu a chemat in judecată pe copiii naturali ai defunctului colonel Bibescu, cerind ca el să fie obligaţi a-şi schimba acest nume uzurpat în baza legea numelui. Curtea de apel din Bucureşti a admis cererea prinţului Bibescu şi a obligat pe intimaţi să-şi schimbe numele în Bacinschy, după cum se numeşte mama lor. Contra acestei decizii făcându-se recurs, el a venit înaintea secţiei I a Curţeî de casaţie, Luni 17, cînd insă nu s’a putut judeca şi a fost aminat pentru erî. Marţi. In şedinţa de erî a Curţeî de casaţie d-nul Era. ’ Porumbarii şi Stavri Brătianu din partea minorilor Bibescu au cerut admiterea recursului. D. avocat Borcescu din partea prinţului Bibseu a cerut respingerea. Curtea a respins recursul. Em. -Mercuri 19 Decembrie— TEATRUL NAŢIONAL. — Opera cîntă pentru a doua oară Emani de Verdi. Sala Ateneului. — Serata literară-muzicală a societăţeî Sprijinul. Café Edison . Ueberbrettl. Circul Sidoli.—Luptele internaţionale şi teatru de varietăţi Langer. Pasagiul român. Expoziţia de pictură N. Vermont. Sala Mitică Georgescu.—Cunoscutul artist I. Th. Dumitrescu. Berăria Triumf: Orchestră. Berăria Hotel de France : Orchestra naţională, sub conducerea violonistului Cercel. Bereria Vîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Peleş .—Teatru de varietăţi. Felurimi Progresele sionizmului.— La congresul sionist un orator a relevat că sionizmul a pătruns acum in ţările cele maî depărtate. Societăţi noul s’au fondat : în Canada, Chile, în statul brazilian Amazonas, in Khorassau (Persia), Piaugoun, Birma, în Taskent, în Africa de Nord şi Sud (Tetuau şi Mogadar) şi alte localităţi. Printre delegaţii la congres se afla unul care a venit de la Frontiera ruso-mandoiuriană la Bassel şi în acest scop a petrecut 14 zile şi 14 nopţi In tren. Chiar şi din Noua Zelanda a venit un delegat. In Rusia numărul societăţilor a crescut de la 330 la 965. In Asia centrală și Siberia s-au creat centre pentru agitaţia sionistă. Din Iohannesburg (Transvaal) a fost de asemenea un delegat la congres, Monte Carlo la Samos.—O societate de capitaliști belgieni a elaborat un proect pentru a stabili pe insula Samos o casă de joc ca aceea din Monte Carlo. Interzicerea caselor de joc din Belgia, a inspirat acest proect. Capitaliştii promit prinţului Samosului o jumătate de milion de lei şi membrilor Camerei tot atita dacă li se va acorda concesiunea. Afară de aceasta capitaliştii vor da tezaurului Samiot 125.000 lire imediat INTORMATIOT . Iar o trădare naţională? Ştirea pe care au dat-o ziarele relativ la noua crimă de res-naţionalitate a d-luî Sturdza a emoţionat întreaga Capitală şi toate cercurile politice. D. Sturdza prea fusese cuminte citva timp pentru ca să nu facă una lată ele tot care să revolte conştiinţa naţională. E în adevăr fenomenală lipsa de conştienţă a omului acesta! Fără nici o nevoie sustrage de la puterea parlamentară un drept şi proclamă persoană morală, într’un proces isprăvit de mult, societatea grecească a Olimpicelor. Elî se încercase să facă o operă de josnicie naţională, în afacerea Collaro. N’a reuşit însă graţie revoltei opiniuneî publice. Azî se crede dator a face un act de slugărnicie către suveran care se ştie că la Abbazia a plecat steagul romînizmuluî din Macedonia în faţa grecilor. Azî se urmează opera începută la Abbazia şi prin decret regal se dă elrept unei societăţi străine să pună mina pe milioanele ld Zappa! D-l Sturdza crede că dacă opoziţiunea este redusă la cea mai simplă expresiune în Cameră, apoi totul ii este permis. Din nefericire pentru d. Sturdza, d-sa ar trebui să ştie că atunci cînd opoziţiunea este oprită să discute cu guvernul în dealul Mitropoliei, discută la „Dacia“ şi apoi pe strade. Era de linişte în ţară trebue clar socotită ca Încetată. Fatalmente opiniunea publică va fi revoltată şi ţara frămîntată luni de zile pe cestiunî nenorocite şi în cari sentimentul naţional jignit va protesta cu energie... In cercurile politice se şopteşte că în dosul acestei nouî slugărnicii faţă de străini a d-luî Dimitrie A. Sturdza se ascunde unul din acele gheşefluri care se realizează cu înjosirea demnitate! naţionale a tarei şi că avocat al societăţei Olimpicelor este d. Eugen Stătescu. Aseară s’a ţinut la clubul junimist, o consfătuire a comitetului executiv în care s’a discutat despre începerea unei campanii energice pe chestia nouei trădări naţionale. De-asemenea şi fruntaşii conservatori s’au întrunit tot aseară la un ceaiu acasă la Take Ionescu. Atmosfera politică se încurează clar. * Dacă d. Sturdza mai are prieteni și dacă partidul liberal mai cuprinde oameni cu scaun la cap, ei sunt datori ca în 24 de ore să îndrepteze lucrurile și să șteargă deplorabila impresiune făcută de actul incalificabil al d-lui Sturdza. I s’a urît pe semene de cînd scăpase de epitetul de trădător ? Ministerul lucrărilor publice a aprobat licitaţiunea pentru construirea unui mare pod peste apa Bistriţei la Lespezi care va costa numai intru cit priveşte zidăria, 105.000 lei. Adjudecaţiunea s’a făcut asupra unei societăţi din Duseldorf-Io săptămîna trecută ministerul de finanţe a încasat de la administraţiunile financiare din ţară suma de 1.970.000 lei. Perceptorii din Capitală au inceput să întocmească tablouri de casele rămase neinchiriate. Aceste tablouri se vor înainta ministerului de finanţe. Recursul făcut de d. locotenent Uscatu de la Iaşi, contra deciziunei consiliului de razboiu din Iaşi, probabil că nu se va judeca în cursul lunei acesteia. D. I. Bidu a fost numit profesor de limba germană la liceul sf. Sava şi la şcoala comercială de gr. 1 din Bucureşti, în virtutea examenului de capacitate depus, şi o vechime de 5 ani in invătămînt. Consiliul de războini al corp. II de armată se va întruni in ziua de 20 Decembrie, pentru a judeca mai multe procese de dezertări. Comitetul societăţei agrarilor din Rominia, a amînat apariţiunea ziarului agricultorilor pînă după 15 ianuarie. Seria conferinţelor săptămânale ale Ligeî culturale, se va începe la Ateneu in ziua de 7 sau 8 Ianuarie. Fruntaşii comerciului Paul Milker 3 No. 14. Fiul lui Iohan Milker, care a venit în Bucureşti în anul 1852, unde a fondat primul atelier pentru confecţionarea articolelor de voiagiu în oasele Darvaris, unde este actualul hotel Metropol, şi a căruia activitate a durat pînă în anul 1884, cînd a încetat din viaţă. De la acea dată şi pînă in anul 1878, afacerea a fost condusă de soţia sa d-na Luiza Milker, iar d- Paul Milker, actualul proprietar al caselor, magazinului şi atelierului din str. Sărindar No. 8, s-a întors din Londra, Paris, Berlin şi Viena, unde şi-a complectat şi practicat In mod desăvirşit studiile meseriei sale, a luat afacerea în mînă pentru ca s’o aducă la o situaţie atît de prosperă. In atelierul d-luî Milker, lucrează 12-13 Şi tot Alexandru Lahovary face să reiasă, mai la vale, în aceeaşi scrisoare incompatibilitatea dintre conservatori şi junimişti şi opinia pe care aceşti din lucrători în permanenţă între cari unii au 0 a’”1 asupra parlamentarizmului. „ —...— o,i —i. Cităm şi acest pasagiu care zugrăvea vechime de peste 20 de ani şi cari sub ... . inteligenta d sale conducere au parvenit să fie,in chip admirabil, situaţia grupăreî producă şi să confecţioneze articole de voiaj caii pot rivaliza cu produsele cele maî alese din străinătate, încît astăzi Curtea noastră regală cît şi elita societăţeî noastre nu mai au nevos de produsele similare străine pe cari casa Milker le confecţionează cu cel maî deplin succes. D. Milker este cetăţean român, este furnizorul efectiv al Curţilor noastre regale şi princiare şi are la activul său maî multe medalii de la diferitele expoziţiî din ţară precum şi medalia de argint de la expoziţia din Paris din anul 1900, astfel că d. Milker după o activitate de 23 ani, ne dovedeşte că este un neobosit industriaş, că a fost şi bine pregătit pentru afacerea sa, prin concesia şi maniera sa cu care a ştiut atît de bine să mulţumească şi să complacă numeroasei sale clientele care nu a lipsit de a-l aprecia şi a-i acorda încrederea ei desăvîrșită şi bine meritată. Astazi se întruneşte la ministerul de interne comisia veterinară, Comitetul central al Ligei culturale, va rămâne in actuala constituire pînă in luna Mai- viitor, cind se va face alegerea preşedintelui. Probabil că va fi ales d. Grigorie Tocilescu. Printre comercianţii cari au afaceri cu căile ferate române domneşte o mare nemulţumire din cauza lipsei de vagoane şi a preferinţei ce se dă de către unii şefi de gări înnor anumiţi comercianţi. Aseară s’a întrunit consiliul sanitar superior. S’a ratificat măsura provizorie a carantinei de 4 zile pentru provenienţele din Smyrna. El s’a dat rezultatul examenului înscris de capacitate la ştiinţele naturale. Iată numele celor reuşiţi: Chiriţescu Const., Constaninescu Anghel, Demetrescu Scarlat, Dimitrescu Ioan, Dim. Dimitrie, Finţescu Gheorghe, Ionescu G. N., Macedonescu G. Liviu, Miulescu B. Ioan, Popescu— Voiteşti, A. Popovici-Bîznoşanu, Velichi Plaiban S., Voinescu I., şi Dimitrescu Marin. Au căzut 12 candidaţi. D. L. Golescu, şeful serviciului statisticei generale, care a făcut parte din comisiunea pentru lucrările anchetei industriale a terminat aceste lucrări. D-sa s’a înapoiat erî in Capitală, şi aseară a plecat in ţară, pentru a face controlul operaţiunilor. D-sa a intirziat cite va zile la Brăila şi Galaţi, din cauza alegerilor din aceste oraşe, cari l’au impedifiat de a putea lucra. Societatea architecţilor romînî, fondată in 26 Febr. 1891 a votat in adunarea sa plenară de erî, noile statute definitive şi memoriul necesar pentru susţinerea cerereri dea fi recunoscută ca persoană morală şi juridică de Corpurile legiuitoare. Era şi timpul după 11 ani de activitate. Principele Brincoveanu, ne anunţă că a auzit că d-sa ar fi fost ales membru în consiliul de administraţie al societăţei de asigurare „Unirea“. D-sa ne roagă să anunţăm că nu ştie nimic de această alegere şi că în nici un caz n’o va accepta. In astă seară va avea loc la Capşa, banchetul băeţilor buni inaugurat anul trecut pentru a sărbători întoarcerea in ţară a exploratorului romin d. Emil Racovitzi. Iniţiatorii acestui banchet au luat hotărîrea ca odată pe an să se adune într’un banchet sub această de- Era pe la începutul lui 1897, la 28 ianuarie, Afacerea Ghenadie se sfârşise şi partidul conservator trimetea in parlament, in urma succesului repurtat, pe o chestie bisericeasă aşa de mare, pe Lascar Catargiu şi pe d. Take Ionescu. Răposatul Lascar Catargiu era ales la Iaşi iar d. Take Ionescu la Caracal. In vremea aceea Alexandru Lahovary bolnav, se afla la Paris, de unde scria d-luî Take Ionescu, o scrisoare din care sint extrase pasagiile de mai jos. Aşa Alexandru Lahovary socotise totd’auna ca o mare greşeală de a se expune loviturilor bătăuşilor d-luî Dinu. Sturdza şi o maî mare greşeală incă de a pătrunde in parlamentul acestuia. Şi în această ordine de idei, Alexandru Lahovary se rostea astfel în scrisoarea sa : «Iată-te deputat şi strălucita d-tale elocinţă va putea din nou să se arate într’un cadru pe care stăruesc a-1 socoti nedemn de ea. Sunt aproape supărat şi ingrijat de prestigiul ce vei da deliberărilor acelui cloac al Pădenilor şi al Stoiceştilor şi care în 1897, se numeşte parlamentul român. Acum o să facî să fie luat in serios, o să ridici nivelul discuţiunilor şi prin aceasta pe adversarii d-tale înşişi. Vei produce unialt efect. Veî strînge raidurile lor şi îî vei uni pe toţi în contra d-tale. Vei fi spectrul conservatismului care Ic va spune că viaţa e scurtă, că prilejurile sînt rare, şi că in loc să se certe pe plăcintă ca nişte cîîni flămînzî, e mai practic să o împartă in linişte, chiar de ar fi in bucăţi mici. Aceasta era opinia lui Alexandru Lahovari asupra parlamentului d-nului Dim. Sturdza: regenerare!morale: Dar ce lege electorală ! Ce Constituţie ! D. P. Carp găseşte că ele sunt perfecte pentru că în visul mărginit al micei sale ambiţiuni şi al egoismului său mizerabil, el nădăjdueşte că o înaltă Voinţă ii va încredinţa, odată cu puterea, acelaşi instrument de guvernare care face a tot puternici pe toţi Sturdzii. Intimo pe care el îşi spune că se va sluji mult mai bine decit dînşii de a tot puternicia aceasta, dar el vrea a tot puternicia şi nimic alt-ceva. Cum că s’ar sluji mai bine de dînsa, să ne fie ertat să ne îndoim, căci toata clipele sunt sale şi că exceptlndu-se două sau trei personalităţi clipa sa nu va preţui mai mult de olt a altora de altfel am avut prilejul să ne dăm seama de aceasta“. Judecata aceasta aspră, incisivă, a lui Alexandru Lahovary asupra parlamentului d-lui Sturdza cît şi asupra junimiştilor, judecată care, din motive politice ce se pot uşor pricepe, a fost tăinuită pînă acum, a produs o adincă impresiune in cercurile politice. Dar se pare că pedeapsa destinată junimiştilor pentru faimoasele scuze ale d-lui Marghiloman nu este deplină. Ea ne rezervă, cum spuneam, surprize multe şi în curind vom avea de citit pagini ilustre, adevărate bucăţi de literatură politică asupra junimiştilor, datorite tot lui Alexandru Lahovary. Ceea ce putem spune e că acest document a fost mult comentat aseară in cercurile politice. numire. Regina a vizitat ori la orele 10 expoziţia de broderii artistice, ce s’a deschis alaltămeii în sala Ateneului sub înaltul ei patronaj. Regina a rămas îneîntată de frumuseţea lucrurilor expuse. Principesa Maria va onora expoziţia cu prezenţa eî azî sau mîine. Expoziţia este foarte frumoasă și cuprinde lucruri de artă. îndemnăm publicul să se grăbească, căcî va mai fi deschisă numai cîteva zile. Al. O scrisoare a lui Lahovary Parlamentul d-luî I. Sturdza Un cadru prea mic.—junimiştii şi parlamentul.—O clică Alegerea de la Craiova, unde guvernul şi cu întreg aparatul administrativ au dezlănţuit o patimă fără pereche pentru a împedeca intrarea d-luî Take Ionescu în parlament, ne-a dat prilejul să cunoaştem un document politic atît a- supra faimoaselor unanimităţi parlamentare, cit şi ea o judecată asupra grupare! d-luî P. Carp şi a rolului ei în parlamentele d-luî Sturdza. E vorba de o scrisoare a răposatului Alexandru Lahovary din care «La Bourmanie?) da aseară extrase C12R IMUNE Bucureşti, 18 Decembrie Ştirile telegrafice ale cursurilor americane ne aduc la New-York o urcare pentru griji cu juni. cents in urcare asupra ofertelor reduse şi cumpărărilor bune, iar pentru porumb cu 3 optimi cents in urcare. La Chicago griul de asemenea notează în urcare cu 5 optimi cents iar porumbul cu o optime in urcare. La Paris, preturile pentru griu sunt in scădere cu 20 centime iar ale faunei cu 20 centime. Tendinţa griului la Londra e calmă şi aproape fără nici o cerere, a porumbului mai slabă şi neglijată a orzului e calmă, preţurile însă susţinute, a ovăzului e fermă dar neactivă. Liverpol tendinţa griului e calma şi notează preţurile la griu cu o optime cents în scădere, pentru porumb tendinţa e calmă şi notează cu 7 optimi— o pătrime cents in scădere. In Brăila s’a vindut: Griu hectolitri 5240 cu lei 8—9.40 cu 2 la sută—4 la sută corpuri străine predat magazie. Porumb 115 vagoane cu lei 8.20— 9.55 suta de kilograme predat vagon. Fasole 6 vagoane cu lei 12.50—1325 suta de kilograme predat vagon Secara 6 vagoane cu lei 9.25—9.30 suta de kilograme etc., etc. Pr Procesul Caragiale€ai«n lată petiţia d-luî Caragiale către preşedintele Curţeî cu juraţi de Ilfov, în chestia incidentului cu d. Const. Al. Ionescu-Caion . Domnule preşedinte, Domnii Const. Al. Ionescu, domiciliat in Bucureşti strada Lucaci 10, şi Th. M. Stoenescu, domiciliat în strada Arcului 10—primul, ca autor, iar al doilea ca director,.—în două articole publicate în «Revista Literară», în numerele de la 10 Noembrie şi10 Decembrie (numere pe cari le alătur aci), m’au defăimat şi calomniat adăogind la injuriile triviale ce’mî adresează şi afirmaţiunea că 60 am furat una din operele mele—drama «Năpasta» —după o lucrare dramatică a unui probabil închipuit autor maghiar Kemény István. Ca urmare a unei asemenea calomnii, vă rog, domnule preşedinte, a cita pe sus numiţii d-nî înaintea Onor. Curţii furaţi, la cea maî apropiată sesiune ca să răspunză in faţa justiţiei de pagubele morale şi materiale ce mi-am cauzat cu o îndrăzneală ne maipomenită pînă astăzi in publicitatea noastră. Mă înscrii ca parte civilă contra acestor calomniatori cu suma de iei 20000. Primiţi etc. Ion Luca Caragiale autor dramatic, publicist, comerciant str. Rotari 15 Bucureşti Procesul este fixat a se judeca in sesiunea de Martie. Pentru d. Caragiale vor pleda d-nii avocaţi G. Panu şi B. Delavrancea. © scrisoare a d-luî col. Vădescu Primim următoarea sensoare din partea d-luî colonel Vlădescu : Domnule director, Citind în «Adeverul» de astăzi scrisoarea d-lui Tătăranu, secretarul gene ■ ral al ministerului de justiţie prin care dezminte unele afirmaţiuni cu privire la d-sa, din interviewul ce am acordat reporterului d-voastră, mă grăbesc să răspund că toate cele ce neagă d. Tătăranu sunt în realitate fapte exacte și că interviewul în chestiune nu cuprinde nici un neadevăr. O singură eroare, neînsemnată de altfel s’a strecurat, pe care o rectific în sensul că : d. procuror general Iulian nu a asistat pînă la sfirșit la confruntarea de 5 ore ce a avut loc, astfel că nu a fost faţă la subscrierea procesului verbal. Atit deocamdată căci fiind bolnav nu pot seri mai mult. Primiţi vă rog etc. 18 Decembrie 1901 A apărut «Adeverul la sate» No. 14, cu himmătorul sumar : Din Cameră ; Crăciunul; Bilciurile ; Boala de gură şi de picioare la vile ; Nedijmuirea din Teleorman ; Preţul bucatelor; Schingiuirea ţăranilor, in Cameră. Cuvintarea d-lui Const. Miile. De la sate...Fără delegile unui primar. Isprăvile unui arendaş. Drumul peî De ce mor la sate maî multe femei ? Preţuirea şcoalei; Poşta d-lui Const. Miile. Un număr 10 bani. 3 lei abonamentul pe an. Lt.-colonel Vlădescu Ediţia de seară Ultime informaţiuni Afacerea Olimpicelor Ancheta „ Adeverului“ Convorbiri cu d-nii Titu Liviu Maiorescu, V. Lascar, Toma Stelian şi Barbu Delavrancea Am crezut nimerit să deschidem o anchetă în această chestie, care pasionează atîta opinia publică, sperînd a aduce lumină prin interviewarea membrilor marcanţi ai baroului şi a flumei politice. Convorbit e cu d. Titu Liviu Maiorescu — Te-am primit, pentru ca să nu spui că-ţi refuz intrarea în casă. Insă declar, de la început, că nu acord interview. Din principiu sunt în potriva interviewurilor în chestiile politice, mai ales cele la ordinea zilei, căci se pot naşte complicaţii neprevăzute. — Credeţi însă că guvernul a greşit în această chestie ? — Desigur. — Veţi lua dlar o atitudine ? — Nici vorbă. Un membru partidului nostru în Cameră, Marghiloman sau poate chiar d. Carp va face azî o interpelare. — E interesant de știut, dacă printr’un simplu jurnal al consiliului de miniștri aprobat de rege, în urma raportului ministrului de externe, se poate acorda unei societăți calitatea de persoană morală și juridică. — Acesta e punctul pe i. In acest moment intră d. P .P. Carp în salonul, în care-mi făcuse onoare a mă primi distinsul bărbat politic. — Dar—se opri zîmbind d. Maiorescu—te rog să nu-mi mai pui nici o întrebare... M’am retras mulțumind d-lui Maiorescu, pentru cinstea care-mi făcuse, lâsîndu-1 să ducă mai departe cu d. Carp interesanta conversaţie pe care o începuse cu mine. Opinia d-lui V. Lascar — Chestia aceasta e una dintre cele mai importante din punctul de vedere al dreptului internaţional. N’am studiat încă această afacere. Te rog să pofteşti la mine peste citeva zile, cînd îţi voi comunica cu plăcere rezultatul cercetărilor mele. Convorbire cu d. Toma Stelian — Chestia olimpicilor cred că va face un foarte mare suoract în lumea judecătorească, căci se agită una din chestiile cele mai însemnate : în ce condiţii pot sta în instanţă la noi societăţile streine și dacă guvernul poate să le acorde calitatea de persoană morală printr’un simplu decret. — Care e opinia d-voastră în această chestie ? — Nu se poate da răspunsul așa, stante pede. In ori ce caz, cred că guvernul n’a prejudecat și nici n’avea calitatea să prejudece în această chestie. Find în bune relaţii cu statul grecesc, îi venea greu să refuze acestui stat dreptul de a se judeca ; în caz contrar s’ar fi zis, că guvernul ajută la spoliere. Guvernul nu putea să refuze acest decret cerut de statul grecesc. Tribunalele vor avea să se pronuunţe dacă guvernul a procedat în mod corect. Gh Mihail. Interview expres cu d Delavrancea Intîlnind aseară pe d. Delavrancea l’am întrebat ce crede despre noul act de umilire al ţarei făptuit de d. Sturdza, prin acordarea calităţei de persoană morală societăţei greceşti, Olimpicele, printr’un simplu decret regal. — Eu, răspunse d. Delavrancea n’am rămas de Ioc surprins de acest act al d-lui Sturdza. E incalificabilă o nebunie de care numai d. Sturdza e capabil. Eu am mai văzut nebuni cari se dau cu capul de zid, așa, fără nici un motiv bine-cuvîntat. Dar un nebun care să’și facă singur un zid, cu scopul anume de a se da cu capul de el — asta nu s’a mai pomenit și nu se poate concepe. Cred însă pe Sturdza capabil de nebunii și maî mari^ de aceea nu m’a mirat de loc nebunia de astăzi. Cast, al d. Ade vérül Eminentul jurisconsult şi bărbat de stat, d. Petre Grădişteanu, a acordat ziarului Adeverul un interview extrem de interesant în afacerea Olimpicelor, interview pe care cititorii îl vor găsi în prima pagină a numărului de inline. Direcţiunile fabricelor de zahăr din ţară au adresat ministerului de mante un protest contra legeî taxei de export pe zahăr. Convocarea marelui colegiu pentru alegerea unui episcop la scaunul de Huşi, s’a amînat pîră după sărbători. Pe ziua de 1 Ianuarie se va face o mişcare în armată care s’a anunţat de cîte va zile. Elî a plouat puţin la Cetate (Dolj), iar în restul ţarei a fost timp variabil. Cea mai ridicată temperatură a fost de plus 12 grade la R.Sărat şi cea mai scăzută de minus 10 grade la Târgovişte. Marea neagră calmă. De sărbătorile Crăciunului vor fi concediaţi din toate corpurile de armată 50 la sută din soldaţi. D. Zibilici a adresat o cerere ministerului de domenii pentru a i se acorda reprezentanţa afacerilor comerciale ale ţarei în Egipt. Eforia spitalelor civile, în urma interveriţiunei ministerului de domenii, a oferit un local al sǎu de lingă primăria Capitalei, absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii, pentru a înfiinţa acolo o bursă a muncii. Primăria din Craiova a cerut primăriei Capitalei să-i comunice ofertele ce a primit relativ la înfiinţarea unui crematoriu sistematic pentru arderea gunoaelor. Primăria Capitalei a răspuns că, deoarece n’a tranşat definitiv cu ofertanţii, nu poate încă trimite primăriei din Craiova copii după ofertele primite. Ministerul instrucţiuneî va întocmi un tablou de creditele ce se vor cere după sărbători parlamentului, pentru acest departament. D. G. Nicoleanu, directorul serviciului agriculture din ministerul de domenii, a fost primit in audienţă de rege azi d. a. la orele 3. " Casa Singer din Berlin a făcut primăriei Capitalei nouă propuneri pentru construirea a şase linii de tramvai. D. Popovici Demetrescu, primarul Capitalei, a numit o comisiune compusă din d-nii Constantinescu, Porumbaru, Matak, Ciocanelli, Radovicî, Bibicescu și Comăneanu, consilieri comunali, cari să refere asupra ofertei făcute. Aranjamentul comercial cu Bulgaria care expira la 1 Ianuarie 1902, s’a prelungit cu încă un an,— pînă la 1 Ianuarie 1903. Cominduirea pieţei Capitalei a reînoit ordinul ca ofiţerii să nu maî citească ziare pe străzi, nici in trăsuri sau in tramvaie. Diseara se va întruni la ministerul de interne consiliul superior de epizootii. Se va discuta despre regulamentul pentru tăerea porcilor şi despre inovaţiunea d-luî Babic in ce priveşte marcarea vitelor. D. inginer Davidescu, directorul serviciului technic al primăriei Capitalei, va înainta d-luî primar un raport asupra propunere! făcută comunei de către inginerii fraţi Bolintineanu cari s’au oferit a executa comunei lucrări de utilitate publică în valoare de maî multe zeci de milioane plătibile în timp da zece ani. Acest raport va fi adus in discuţiunea nsiliuluî comunal. Miine d. a. la orele 2, se va întruni la ministerul instrucţiuneî o comisiune compusă din d-niî d-rî N. Manolescu; G. Maridescu, medicul şef al judeţului şi S. Haliţa inspectorul invăţămîntuluî primar, pentru a examina conform legei, pe Învăţătorii şi institutorii următori, cari urmează a fi scoşi la pensie din oficiu pentru infirmităţi cari iî fac improprii serviciului: G. Storescu institutor în Tloeşti, Gh. Chirvănuţă institutor in Tecuci, Ionescu Ştefan învăţător in jud. Ilfov, C. Prinicheru Învăţător in jud. Tecuci, Eugenia Emanoilescu învăţătoare in Babadag, Viorica Marinescu învăţătoare in jud. Ilfov, N. Ionescu învăţător în jud. Ilfov și încă vr’o alți 2—3. Simbătă toate autorităţile voi lua vacanţă. _____ După ultimul buletin al direcţiei tirguluî da rimătorî de la T.Severin, rezultă că la 16 Noembrie se aflau in târg 1130 rimătorî, din cari au eşit pînă la 30 Noembrie 123 şi au maî rămas 1007 rimătorî graşi. Starea sanitară este foarte bună: preţul pe kilogram după scăderea pieţei este de 70 bani. Pumătorii sunt de rasa Mangoliţi. Societatea muzicală „Carmen“ de sub direcţiunea d-luî Kiriak, a repurtat aseară la Ateneu un foarte frumos succes. In special bucăţile de muzică religioasă şi populară, cîntate de coruri mixte sub direcţiunea d-luî Kiriak, între care sînt da remarcat colindele romineştî armonizate de d-sa, au entusiazmat numerosul public, zmulgîndu-î furtuni de aplauze. Aceasta ne face să sperăm că d. Kiriak va continua a duca maî departe cipera sa şi că vom mai avea ocaziade a nu delecta cu asemenea excelente concerte. D-ra Elena Pictorian, normalistă cu diplomă, a fost numită învățătoare în com. Căprun jud. Dolj. Satiri militare D. Locot, Minhănescu Mihail din reg. Bacau No. 27 a fost mutat după cerere pe ziua de 16 Decembrie curent în reg. Putna No. 10. • Regele a binevoit să acorde dreptul de a purta cifra și equiletele de adjutant pentru serviciile ce a adus în timpul cît s’a aflat ca adjutant, d-lui colonel Pressan Constantini comandantul regimentului 7 Racova No. 25. Administratorul clasa IIla Dimitrescu Ilie din regimentul 5 Călărași, a fost mutat în interesul serviciului pe ziua de 1 Ianuarie in regimentul Teleorman No. 20. D. locot.-colonel Văleanu Gheorghe da la stătut major al divisiunei 6 infanteria atașat ca director al genialul din ministerul de război și, a fost numit membru în comitetul consultativ al geniului. Noii sublocotenenți în rezervă Se înaintează la gradul de sublocotenent în rezervă în urma infanteriei. 1 Y