Adevěrul, februarie 1905 (Anul 18, nr. 5561-5588)

1905-02-07 / nr. 5567

Apare zilnic l­a ora 5 seara ca ultimele știri ale zile­ iäSBHBP Căderea d-luî Const. Mî Miile Printr’o telegramă adresată re­­dacțiunei noastre, directorul Ade­­verulu­­i se anunță căderea sa la co­legiul al idea de Teleorman, față de candidatul guvernamental Mangăru. D. Const. Miile adaugă în tele­grama sa că­­ șî rezervă dreptul de a explica singur căderea sa. Dacă realegerea d-lui Const. Mille ne-ar fi bucurat din suflet și ar fi fost răsplata cuvenită pentru chipul cum a știut timp de patru ani de zile să reprezinte interesele țăranilor teleormăneni, apoi căderea sa nu e de natură a sămăna descurajare nici în rândurile noastre și nici în sufle­tul directorului Adeverului. Ziarul acesta și acela care îl con­duce sunt prea deprinși ca lupta, pentru ca succesele să-i amețească, sau căderile să­ i hicovone. Nu e suflare de om in țară care să nu știe al cui e triumful, cînd la colegiul al treilea un candidat de­mocrat și independent întrunește 388 de voturi, cum a întrunit Const. Mille față de 614 smulse pentru candidatul administrației. Atîta doar putem spune, pină ce directorul Adeverului va explica sin­gur mersul acestei alegeri , se vede cît de cole cită dreptate avea Voința Națională cînd anunța, cu atîta rea credință că adversarul d-lui Miile va fi un paravan al administrației Țăranii teleormăneni au fost și de astădată mari in tăria sufletului lor lor și merită să stea pildă de inde­pendență electorală. Ad. Căderea d-lui Const. Hüile DIN CURSELE ELECTORALE Farsa da la Piatra-Neamț.—„Trădarea“ de la Brăila.—Cartel ca pagubă Vom reveni cu cîteva pliante a­­mânunte asupra celor ce s-au petre­cut la Piatra-Neamț. Faptele le-am aflat de la un frun­taș junimist în curent cu toate cu­lisele electorale locale și cu ceea ce s’a pus la cale la centru. Iată ce ne-a povestit personajul junimist : •—Dizidența conservatoare în cap cu d-nii Andrieș și Isăcescu a pus pi­ciorul în prag și a somat guvernul să le dea situația la Piatra. S’a fă­cut un pact și li s’a promis că vor fi satisfăcuți după alegeri. Dar pro­misiunea nu le-a inspirat se vede destulă încredere și atunci, în aju­nul alegerei colegiului I de Cameră pentru a forța centrul, s’au aliat cu opoziția șî au învins pe ambii can­didati al guvernului. Căderea d-lui Rosetti-Bălănescu, o rudă a d lui general Manu, a provocat ’o încurcătură. Un moment s'a bănuit că de această lovitură n’ar fi străin d. Dădărău, a­ cărui parti­zan­ devotat! sînt d-niî Is&eescu și Andrieș, mai ales că se luase an­gajament formal față de d. general Manu că d. Ilosetti-Bălănescu, va înduti. Căderea d-lui Rtosetti-Bălănescu a indignat pe d. general Manu și d. Take Ionescu văzând că la Piatra- Neam­ț se trag sforile, s’a dus acolo pentru a-șî da seama de situație. Situația era în realitate foarte clară. Dizulența conservatoare avea o atitudine hotârîtă ori să ’i se dea imediat, chiar în toiul alegere!, si­tuația în județ, ori luptă alăturea de opoziție . Take Tonescu, după cite știm, n’a veu­și­t sil! împace și nicî dizi­­dența conservatoare nu s’a intimi­dat de declarația ministrului de fi­nanțe că guvernul nuu poate și nu va ceda niciodată sub presiunea a­­m­enntărilor. * D. Take Ionescu ar fi zis diziden­ților: — Ne puneți cuțitul în gât și ne tereit ori situația ori pierdeți toate alegerile ! Vă răspundem că prefe­rim căderea pe toată linia decât o reușită în astfel de condițiuni. Pe de altă parte se spune că di­sidența conservatoare era la înce­put hotărită a înlesni numai alege­rea d-lui Costinescu, tocmai pen­tru a nu jigni și pe generalul Manu, dar în urmă d. Isăcescu a fost con­vins de d. Leon Bogdan ca să-i dea și d-sab­­­ot concursul. In fine după vizita d-lui Take Tonescu situația a rămas tot necla­rificată fiindcă dizidența cere capul prefectului și situația la Piatra, — ceea ce nu le-a pror­ig de­loc d. Take Ionescu. Pocă dizidența va continua lupta și va sprijini opoziția care va tri­umfa pe toată linia, —așa de mare e încurcătura. * La Brăila unii guvernamentali, și fruntași conservatori, țipă că a fost trădare la colegiul I de Cameră­ și trădare la centru și trădare la Brăila. Trădare la centru, — findcă nu s’a făcut ceea ce trebuia să se facă, nu s’au trimes alegători la timp, în fine nu s’a dat un concurs bine­voitor. Trădare la Brăila, — findcă d. Varlam, cu toate atacurile vehe­mente ale opoziției, ar fi înlesnit alegerea d-lui Nicu Filipescu și gra­ție procedurei sale s’a strecurat și d. Ionel Brătianu . Aceste extraordinare acuzări se fac în public. Ei­ au venit conservatori de la Brăila și chiar an ales de la co­legiul al II-lea și au declarat în­­tr’un cerc politic: „ Am făcut tot posibilul să pre­lungim votarea la colegiul I de Ca­meră ca să poată ajunge la vot a­­legătorii cari s’au înzăpezit, dar Var­lam ne dădea zor să votăm, să is­prăvim mai repede. .Varlam ne-a trădat, cu învoire de la centru sau nu, aceasta nu pot să știfi încă, dar ne-a trădat și credem că a avertizat și pe d. Nicu Fili­­pescu și pentru ca să nu se bănu­iască un moment această operație, s-a convenit ca Varlam să fie exe­cutat de opoziție fără cruțare ! Oamenii politici serioși nu pot ad­mite asemenea pe­licări­ electorale, dar sunt politiciani cari fac mare haz de trădarea operată de prefec­tul de Brăila și spun că e admira­bilă, mai ales că are ramificațiuni la centru și va avea și consecințe importante! * Ioi cercurile guvernamentale se face mare haz de curierul pe care l’au Încheiat conservatorii din Bacäu cu liberalii, cartel care nu le-a folosit la nimic căci au suferit un eșec la colegiul I de Cameră și vor mai suferi altele în cursul alegerilor. D. Take Ionescu pare a se fi în­credințat în urma vizitei de Joi că fără do liberal­ se făcea la Bacǎu tot atîta ispravă. In cercurile liberale însă există convingerea că dacă liberali­ și ju­nimiștii s’ar fi aliat cu siguranță că ar fi obținut aceleași rezultate, d-niî Lecca și Sakelarie n’ar mai fi fost dezavuați de comitetul cen­tral executiv, ci ar fi intrat în par­lament ca liber aleși, iar nu scoși de guvern. Acum, dacă chiar se vor alege toți liberalii din cartel, e foarte pro­blematic ca la revenirea liberalilor să se mai dea situația în Bacău d-lor Lecca. N­Ă­Z­B­Î­Ț­I­I Tu Raaia cea fertc« ! !. Ce a fost Arcadia? Moft, față de Rusia cea foa­ce! Dacă « o fericire să trăești în Rusia, apoi și m­ai m­are fericire e să fii mare duce, ministru, sau guvernator In Rusia! De al­ta fericire, la un moment dat, nu mai știi unde d­­e capul 51 te pome­nești că e sub roțile vi unei trăsuri, la 20 metri de trup. Code mai pot scrisorile și biletele de dragoste ce găsești în tot dauna pe masă, d­un oste mare duce, ministru, s’au gu­vernator în Rusia cea ferice. (Rog pe ti­pograf să nu facă spirit, răruind ,Rusia cea... ferece!*) E o adevărată plăcere să ei în mină plicul maure au-l deschizi și să găsești inlăuntru pe o hîrtie un cap de mort cu două oase și aceste cuvinte dulci. — Te-am aranjat și pe d-ta amice ! Punem mare preț pe capul d-tale și ca atare, nu te îndoi că vom ști că-1 a­­vem ! : Etc. etc. etc. .Ah, ce vesel­e să fi mare,duce în Ru­­sia cea ferice!!* (Romanță cu acompani­ament de piano-lorte­­) __________Pao. făcut politică de­cît cu 1,membrii co­mitetului partidului din care face parte, dar mai pre­sus de toate, u­na se referă la precedente, stabilite de adversari și aici, nu mai încape dis­cuție, trebue să-î dăm cîștig de cauză pe toată linia. Cine nu știe, în adevăr, cum în opoziție, actualul ministru de fi­nanțe a trebuit să alerge din oraș în oraș, gonit și urmărit cu o străș­­nicie sălbatică, de d. Sturdza, pina s’a putut alege, îm­potriva tuturor sforțărilor d-lui Sturdza, la colegiul I de Romanațî. La Gorj, d. Sturdza a venit ca pri-ministru, braț la braț cu d-l Ionel Brătianu, ministru de externe, și, atît la întrunirea publică cît și umblînd din casă în casă, a com­bătut, prin toate mijloacele, pe ac­tualul ministru de finanțe. Iată azî pe d. Take Ionescu a­­mintind aceasta d-lui Costinescu, care-1 pîrăște la rege, cînd d-sa nu a venit la Neamț, să-l combată pe fostul ministru de finanțe, care s'a ales la col. I, nici să apere guver­nul de o eventuală intrare in Se­nat a d-lor Albu, Andrieș și Șoarec, dintre care acești doi din urmă sunt conservatori. Așa­dar, de cite orî vreunul din reprezentanții partidelor istorice vrea să înfunde pe cellalt, e perfect va­labilă zicâtoarea: „ce ție nu-țî place, altuia nu face“. Noi nu putem vedea în această politică de „reciprocitate“ un folos pentru moravurile publice. Dar suntem­ încredințați că pe altă vreme vom avea colegii restrînse și atît de lesne influențabile de auto­ritatea administrativă, guvernamen­tală, sau de aceea a băncilor și cre­ditelor, atîta timp d. Sturdza și d. Ionel Brătianu, vor face ce au fă­cut la Gorj și d. Take Ionescu, va face ce a făcut la Neamț. Telegra­mele la rege se vor succeda, cu un bun simț și o noțiune, mai mult sau mai puțin justă, asupra ridicolului situațiunilor—dar vor continua, spre directarea, desigur, a suveranului, care trebue sa poseadă o frumoasă colecțiune. Voește partidul liberal să se pună odată, in adevăr, capăt faptelor ce dezonorează viața noastră publică —cum zice una din telegramele sem­nate de d. Costinescu— apoi să nu mai caute în persoane cauza răului, să nu se mai expună a­­ se aminti precedente cinci de ale d-lor Sturdza și Ionel Brătianu, cinci de ale d-lor Cantacuzino sau Take Ionescu. Să-și aducă aminte de Costache Rosetti și să ridice steagul votului univer­sal, a colegiului vast și unic in care proprietari, funcționari, profesii li­berale și lucrători să voteze ală­turea. In finul unui astfel de colegiu, nici d. Sturdza, nici d. Ionel Bră­tianu și nici d. Take Ionescu nu vor putea schimba soarta alegerei in cîteva ore, luînd trenul dela Bucu­rești la Gorj, sau la Neamț. Aici stă miezul eternei chestiuni a ingerințelor și de aceea nimeni nu voește să se atingă de el. Alfa Sfîrșitul ingerințelor Din nou curg telegrame din di­ferite colțuri ale țarei, acuzînd ad­ministrația de ingerință, pe de altă parte candidați­ guvernamentali, în orașele unde opoziția e mai tare și a lucrat cu mai multă energie și mai multe mijloace... de convinge­re, nu se sfiesc a protesta și ei în­potriva ingerințelor... Opozițiunei! Fostul ministru de finanțe, d. Cos­­tinescu a picat chiar la rege pe ac­tualul ministru de finanțe că a ve­nit la Piatra-Neamț să ingereze, cu toate că însu­și actualul ministru de finanțe ar fi pariat, credem, că opo­ziția liberală și conservatoare — di­sidentă, aliată, va triumfa și la Se­nat, în județul Neamț. Cu deosebire acest incident pa­sionează cercurile politice și ceea ce crede d. Take Ionescu „Adevărul“ a putut’o afla printr’un interview cu ministrul de finanțe, comunicat­orî cititorilor. D-sa afirmă că a mers la P.* Neamț într’o chestiune de ordin strict intern de partid, că în cele cîteva ore cit a stat în Piatra n’a — «s A devenim­ ***— Dln alegeri Pe lingă multe scene unite,se petrece și este una în adevăr frumoasă în alegeri. Cunoaștem de ori una, care face, ac­tualmente, cu drept cuvint, adi­că im­presie la Bacă. Se știe că acolo a căzut d dr. Sturdza cu diferență de un singur vot. Or. iată ce s'a întâmplat. O rudă a d-rului Sturdza a venit să’i declare Ivanc că nu votează pe d-nil luniu Lecca și Crupenschi, cari figurați pe aceeași listă cu d. dl Sturdza. D-lul Sturdza s’a dus la camarazii săi de luptă, ie-a arătat cu realitate fap­tul că ruda sa nu-i va vota și a decla­rat că, din parte­a, d-sa va vota deci pe acești doi amici de luptă, dar pe sine nu se va vota — și, in consecință, în mod fățiș, și-a și anulat bu­­tinul. Iată însă că rezultatul alegerei dove­dește că acel vot ar fi putut asigura reușita d-lui dr. Sturdza! Totuși realul candidat nu simte nici o remușcare, de­oarece consideră pur­tarea sa, ca o datorie față de amicii cu cari lupta! Cazul merita să fie relevat. Flagrant deliot l' Indipendance Roumaine­n s-a prins în flagrant delict de guvernam­entalism, de­oarece reporterul „Adevărului" și-a făcut datoria și a descris entuziasta ma­nifestație ce s'a făcut d-lui Ion Th. Flo­­re­scu, in urma succesului său la col. II de deputați din Capitală. Ca să ne poată prinde oficiosul fran­cez al ocultei în și mai flagrant delict de „guvernamentalism“, vom arăta aci că ne pare, franjamente, bine de alege­rea d-lui Florescu, căci e un tînăr care s’a distins și ca magistrat și in luptele politice și, in tot cazul, mandatul de deputat nu l-a fost socotit In.... zestre, ca onor anumiți „giruri d’al partidului". Iac’așa 1 Bigo Otto Rezultatul alegerilor col. 3 de Camp... Argeș înscriși" 1828. —votanți 1285 Aun­­ate 87 Ernest Paximade, 951 v. ales Alexandru Vălescu 326 „ Maior G. Chicoș 2­ Buzău înscriși 2195.—Votanți 1780 (Anulate 78) Const. Angh' leseu lib. 992 v. ales Alexandru Darvari 756 v: Const. Constantin. 868 „ Gh. Lucasievicî 866 „ Balotaj pentru un loc. Bacău înscris­ 1375. —Votanți 1166 (Anulate 74) (447 delegați) Nicolae D. Ghica cons. 883 v. ales Caton G. Lecca lib.-diz. 950 v. „ K­. C. Porumbarii „ 328 v. I. Mironescu jun. 97 v. Botoșani înscriși 850. — Votanți 671 (Anulate 2). Leon Ghica Dumbr. cons. 535 v. ales I. Ciulei 87 v. N. Enășescu 16 v. Adolf Abeles 31 v. Brăila înscriși 837.—Votanți 617. (Anulate 1) Robert Roma cons. 553 v. ales Leonte Mo­do­van Hb. 63 Covurlui înscriși 1207.—Votanți 1013 (Din cari 360 delegați) Antonie Doiciu, cons. 622 v. ales Ion Atanasiu 421 — Dimbovița Inscriși 1568.—Votanți 1171 (Anulat 1) Căp. N. C. Cantacuzino guv. 807 ales Const. Cimpeanu 247 P. Dițescu 1 iu Dolj înscriși 2611.—Vgranțî 1908. (Anulate 3) Nic. T. Oruvteni long. 1694 v. ales Nicolae Gh­elcu­ 1568 v. ,„ Rio Marinescu Avramiu 4­7 v. Aurel S. GebSescu 44 v. Alexandru Ghiulea 288 v. Petre D. Costescu 132 v. lancu Poșiacov 22 v. Dimitrio Boicescu i8v. Dorohoi Ne­întrunind nici un candidat o pă­trime din numărul voturilor exprimate nu s’a proclamat ales nimeni­ înscriși 2195. — Votanți 1780 Falciu Înscriși 599.— Votanți 441. Gh. Gibăneacu guv. 378 v. ales Gheorghe Vintu 63 „ Gorj Înscriși 1031.—Votanți 1112 (81 delog.i­t) Pantelimon Voiculescu c. 1003 ales Dincă Schileru . . 109 Ialomița înscriși 1636. — Votanți 562 (Anulate 1) Pascal Toncescu cons. 561 v. ales Ilfov Seoția l-a.—La primărie Barbu Gatargiu, cons.­­n­5 voturi Radu Văcărescu „ 404 „ „ Bona Rosetti, liberal 16 „ Nicolescu-Dorobanțu lib. 26 „ Secția 11 a­­­ Clemența Barbu Catargiu, con. 553 voturi Radu Văcărescu, „ 540 „ Horia Rose­tti, lib. 26 „ 1.Niculescu-Dorobanțu lib 20 „ Secția Iii­a — Aucap­ Barbu Catargiu, cons. 347 voturi Radu Văcărescu, „ 341 „ Ilona Rosetti, liberal 18 „ 1. Niculescu Dorobantzu 16 „ Totalul voturilor înscriși 1735.—Votanți 1363 Anulate . An întrunit: Barbu Catargiu, cons. 1315 v. ales Radu Văcărescu, „ 1292 „ „ Horia Rosetti, liberal 55 „ 1. Niculescu-Dorobantzu 62 „ Iași înscriși 747.—Votanți 640 Chr. Th. Christia cons. 527 v. ales Steria Constantin 113 v. Mehedinți înscriși 2997.—Votanți 1721 (Anulate 12) Const. I. Rădulescu guv. 1439 ales Tiberiu Axente cons. 1351 — Petre Gîrboviceanu 234 Nicu Cernătescu 114 Const. Mișulescu 73 Preotul Ion Corlățeanu 88 Mihail Stăncescu 69 Muscel înscriși 1106.—Votanți 968 Ion N. Iorgulescu guv. 729 v. ales Mohe Moisescu lib. 239 „ Neamț înscriși 745.—Votanți 489.— Theodor Crivăț, cons. 400 v. ales Ion Negrea, lib. 89 „ Olt Inscrigi 1349.—Votanți 818 Constandin Ioanid, gu­v. 788 ales HirelM Man­qosch, lib. 80 Putna 7 înscriși 1370.—Votanți 978 (Anulate 16) M. N. Bibescu cons. 813 v. ales Lascar L. Gatargiu guv. 778 „ „ Ștefan Grauer lib. 215 „ Vasile Mircea „ 69 „ Teodorescu-Odobeștianu 65 „ Prahova înscriși 2565 —Votanți 1876. (Anulate 5) Victor Bilciurescu cons. 1537 v. ales Pandele Marinescu „ 1526 „ „ I. D. Agrara 164 „ D. Matac 76 „ S. Moisescu 186 „ Nae Basilescu 202 „ Gh. Ch­ristia 56 „ Roman înscriși 600.—Votanți 519. Gheorgh­e Istrate cons. 380 v. ales Vasile G. Morțun lib. 135 „ Alex. Delimnicu 2 „ Ștefan Zarifopol 2 „ R. Sărat Inscriși 1417.—Votanți 1103. Anulate 4 Christea Manea cons. Angh­el Mosgoș Vespasian I. Pella Grigore Vulcan Gheorghe laica Stelian Gheorghiu Romanați înscriși 1574—Votanți 1011 (Anulate 7) Ștefan S. Pop, cons. 963 v. ales Preotul I. Pretorian 41 „ Suceava Înscriși 1096.—Votanți 548 (Anu­late 11) ConUudin Popovici cons. 538 ales Ștefan A. BonacVio­i 504 Gh. C. Glu­escu „ 43 Tecuci înscriși 804.—Votanți 544 Dimitrie Balaban, guv. 455 v. atos Iancu Dinul,riade 75 „ Vasile Constandinescu 14 „ Tutova Votanți 1049. —Înscriși 819 Anulate 2 Gheorghe Tașcă cons. 6.36 v. a Dim. A. Sturdza ind. 90 „ Gheorgho 1. Diamar.dy 84 „ Alocu Bogdan 7 „ Teleorman înscriși 1261.—Votanți 1002 Badea Mangîru cons 614 v. ales Const. Miile socialist­ 388 „ Vlașca Votanți 1487. — înscriși 1068 (Anulate 17) Const. Rrdulesca, guv. 856 ales Ion Th. Ghica, liberal 167 Dracea, lib. dis. 25 Vaslui înscriși 787.—Votanți 543 (Anulate 21) Sandu Rașcan cons. 421 v. ales Julius l.ilich 101 „ Vilcea înscriși 2036. — Votanți 1167 (Anulate 5) Gh. Bădescu cons. 1023 v. ales Ștefan Drăghicescu 110 v. lorgu Giuican 29 v. Triumful guvernului! 4 elegfu­sl țuristesc s’a exprimat erî in toata țar­» în favoarea can­didaților g’sivermning! Au­ fost aleșî d­-nii Madin Văcărescu, Mar­im C’aiar«­ță, Tașcă, Paximade, iSadcaü lan­gării, Cristea flanca, și alți bravii apărători ai țărănimei. Au căzut d-niî b­an silica la Vlașca, Ata­nasiu la Co­rsa­rin­isi, Ibi­ia­că Skileru ia­r worj, V. €r. Morțun la Moma­n, it adu l*orii MBbaru la Bacau, fi’eiia la St .­Să­rat, Sterea la Issî, Ște­fan Graur la Putna, G. Iliam­andi la Tutova, Drăgfiiicescu la Vilcea, Const. Miile la Teleor­man. ISTicî un țaran nu s’a ales. I­n așa triumf n’a ob­ținut încă nici un gu­vern la colegiul țără­nești _________ 927 v. ales 91 „ 97 „ 15 „ 1 „ 8 „ Sultanul (către țar). O fi semi-luna mea cam muiată în sînge, dar nici Crucea d tale n’are cusur! Putem să ne luăm de mină!! Nostimactele alegerilor D. Epaminonda Ciocanelli, singurul candidat opozant la colegiul al 11-lea fiind în turneu de propagandă prin ma­halalele Capitalei, intră într'o circiumă de lîngă Obor. Aci însă se aflau la o masă vreo 5—6 agenți conservatori. Cum îl văzură, cetățenii conservatori se adresară circium­arului ,v_­i— Dă-ne o vadră de vin ! --• Cine plătește ? întrebă cîrciumarul — Cine să plătească ? D-l Epami­nonda, că în sănătatea d-sale o să bem! D. Ciocanelli văzîndu-se cam la strim­tul d-sale, făcu, vrînd-nevrînd, pe afa­bilii, și porunci imediat vadra. Cind paharele fură pline, bătăușii ciocniră cu d. Ciocanelli: — Ei, acum bea și d-ta cu noi, în sănătatea partidului conservator Să le... (urmează o înjurătură națională...., la toți liberalii! * La secțiunea de la primărie, unde prezida d. Scarlat Popescu, prim pre­ședinte al Cui ței de apel, se prezintă un cetățean foarte turmentat. Deschizînd Ușa cu sfială, el vîrî în­tâi ü înăuntru mîna în care ținea o carte de alegător, și zise : — Aci se votează ? — Da, îi răspunse d-nul Scarlat Po­pescu. — Păi nu văz nici o umm­i­ ripostă cetățeanul indignat. — Huite nu vezi d-ta, observă pre­ședintele. Toți cei de față, în sala consiliului comunal, izbucniră în rîsete. — Cum văz efi, mă luați cam peste... (un cuvînt ce nu se poate reproduce). Iar ilaritate. — Bine măcar că văzusî și ăsta, răs­punse d. Scarlat Popescu. Și, în neputință de a împedica un cetățean de zi exercițiul dreptului sacru de alegător, președintele dădu cetățea­nului indignat buletinele celor vreo 20 de candidați, și-l vîrî în camera secretă, după ce un delegat îl învăță cum să lipească buletinele. Trec cinci, zece, cinci­spre­zece mi­­nuni. Omul nostru nu mai ere din ca­bină. Singurul somn de viață pe care-l dedea, erau­ niște sughițuri foarte des repetate. Ce era de făcut ? Votarea întârzia, iar pe de altă parte nimeni n’avea drep­tul, după lege, să-l deranjeze pe ale­gător. In sfirșit, după aproape 20 de mi­nute, cetățeanul reapare.... cu buleti­nele nelipite în mină, spre surprinderea tuturora. — Tot n’ai votat ? îl întreabă prezi­dentul, în ilaritatea generală. — Imoția, dom’le președinte !... răs­punse cetățeanul căruia căldura din sală îl făcuse foarte rău. —o— ne. Dintr’o sanie ce mergea alături de trăsura marelui duce Serghie avea să vie bomba și pentru ca teroarea roșie a revoluției rusești, să nu se deosebească de aceea a marei revoluții franceze, e­­fectul bom­bei a fost că marele dnce Serghie a fost decapitat. Executorii cin­e este acela, sau cino sînt acei« cari au procedat la executarea marelui duce Serghie ? Deocamdată telegramele nu prea dau lumină în această privință. Cele oficioase spun numai că el a pro­cedat la arestarea foarte multor stu­denți­. In această direcțiune bănuește deci poliția și trebue căutați vinovații Atentatorii, după a ei părere, fac parte dintre acei nobili tineri cari în Rusia sunt legiune și cari sunt la orice mo­ment gata să-și dea viața pentru liber­tate. Oare acela care a comis atentatul contra lui Serghie, s’a îndoit un mo­ment măcar de soarta ce-l așteaptă ? Din povestirile colegilor lor, din des­crierile unui Kenan și a altor mari scri­itori streini, din descrieri­e lui Do­sto­­ievsky, nu știau el ce sunt temnițele țarismului­ ce este tratamentul barbari­lor din capul împărăției rusești ? Și ’n toate ace­stea s’au hotăr­ît să comită fapta* Cită abnegațiune, cită putere de sacri­ficiu, de convingere nu trebue pentru aceasta. Un popor care produce un ase­menea tineret de sigur că va cuceri­­ ci cele din urmă lib­rt­tea. Batalionul de răzbunători Dar cu atentatorul la viața lui Ser­­ghie, seria executorilor nu s’a termi­­nat. Pentru unul vor apare moroii zece și liniște nu se va face și ertare nu sa va da, pînă cînd Constituția nu va f proclamată de țar. Este ușor să lupți cu o armită cît de numeroasă și puternică, dar este cu to­tul imposibil să lupți contra unei idei, al căreia reprezentanță auptă singură, izolați și.rînd po­rind , un războiu de guerillă și autocrația nu va putea ră­­mîne pină în cele din urmă învingătoare în contra apărătorilor libertățea. Intr’ad­evăr, imediat după măcelul din Petersburg, s’a anunțat că comitetului revoluționar rus­iî i s’au pus la dispo­ziție cîteva sute de tineri, dorn ei de li­bertate, hotăriți la ori­ce, gata să u­­nească și să ducă cu dînșii pe lumea cealaltă cite unul din stî­pii autocrației. Vina lui Serg­hie Primul dintre acești răzbunători ai sînge aii poporului ’și-a îndeplinit con­știincios datoria. Marele duce Serghie care da teama revoluționarilor se refu­giase în Kremlin, n’a scăpat de soarta ce singur ’și-a făurit. Țarismul are un sprijinitor mai puțin. In ucazul săi, pentru comemorarea lui Serghie, țarul îl num­es­e­r im sprijin devotat al țarismului." E aci confirma­rea ca să zicem așa ofi­cală a versiunei revoluționarilor că printre aceea cari au exercitat o nefastă influență asupra lui Nicolae I­­e­ afla și Sergh­ie. Și că se afiz, în primul rînd, aceasta se vede din scrisoarea pe care a a­­dresat-o țarului și-a dat-o publicității, scrisoare prin care arăta că numai mul­țumită stăruințelor lui, adunarea aris­tocraților din Moscova a votat adresa de devotament pentru țar, pe baza sis­­tem­ului autocratic. Fără stăruințele lui Sergh­ie, fără presiunile lui, la gla­sul poporului s’ar fi asociat și glasul nobilimei pentru a cere libertate, con­stituție ! Autorul măcelurilor Adăugați la toate acestea că este cu­noscut că Serghie și Vladimir sînt­ autorii morali ai măcelurilor din toată Rusia și veți înțelege de ce execuțiile au început cu Serghie și nu trebue să ai darul divinați unor pentru a o putea spune—vor continua cu Vladimir Are­ni istoria, cum se zice, justiția ei! A... I EaeL ^tentatul din M­­oscova Executorii.— Batalionul de răzbu­nători. — ^K­ijjr­­iji­ Serghie.—Au­­goi­ul măcelurilor' Com­iteluț rrévóWi Rjisáíjárh * Rusia, a lucrat repede, un­iirul spede,de cît iși-ar fi putut închipui vinovaț­ii il toată­ Europa nu cred să fî fost un­­­să, nu se fi așteptat ca in Rusii ' să '’înceapă din nou terorismul opera­ sa. Nimeni nu se îndoia că 'Ni­ci marele duce Vla­dimir, nici Serghie, nici­ Tropoti, nici alții de teapa ei nu vor muri de moarte bună. Dar toată lum­ea se aș­tepta ca la condamnarea lor, rostită de toți oamenii de inimă și pînă la execu­tarea lor, va mai trece vreme. Toată lumea se aștepta ca chiar el să fie la inceput mai precauți, să se păzească mai bine, să îngreuieze deci opera re­voluționarilor. Ei bine, chiar de la în­ceput nu s’au putut păzi destul de bi­

Next