Adevěrul, februarie 1905 (Anul 18, nr. 5561-5588)
1905-02-09 / nr. 5569
Apare silnic la ora 5 seara cu ultimele știri ale zilei Telefon 260. Siurourile ziarului, str. Sărindari! lupta de la colegiul 1 de Senat — Rezultate semnificative — Guvernul a fost ora foarte îngrijat, caci în toată țara opoziția a dat 1 0 luptă înverșunată și rezultatele sunt foarte semnificative. * Dacă opoziția unită ar fi luptat în Capitală, dacă ar fi făcut măcar cîteva zile o propagandă la colegiul 1 de Senat, cu siguranță cu d. P. P. Carp ar fi fost ales, căci nu îi au lipsit decu vreo 100 de voturi. i Acest rezultat s'a dolináit fără nici o luptă, fără propagandă, lipsind foarte mulți liberali dela voi. ! Fruntașii opoziției din Capitală , nici n'udi fost aci, căci dacă d-nil . Sturdza, Filipescu, Lascar, Costinescu, Brătianu, etc. erau în București și luptau d. Carp ar fi fost ales. La Covurluiu guvernul a suferit o înfrângere prin alegerea d-lui Orleanu șeful liberalilor gălețeni, care a avut un vot mai mult decât generalul Lahovary, președintele conservatorilor din Covurlnic. La Galați administrția a desfășurat cele mai scandaloase ingerințe. * La Bacău cartelul liberalo-guvernamental a suferit o nouă înfrângere și anume d. Leon Sakelarie care candida pe lista guvernului a căzut față de d. Radu Porumbaru, liberal național. Liberalii în cartel cu junimiștii au susținut pe d. Petre Missir care a avut multe voturi și dacă liberalii care au rămas în afară de orice cartel ar fi luptat alăturea cu junimiștii, n. P. Missir ar fi fost cu siguranță ales’și am fi înregistrat și căderea d-lui dr. Istrati pe lângă acea a d-lui Leon Sakehide, care odiniooară se alegea în opoziție. La Vlașca ambii candidați ai guvernului au căzut in balotaj. * La N. Sărat un candidat al guvernului d. căpitan Pastia, se află în balotaj. if! La Dîmbovița, unde guvernul se părea că devenise irespugnabil a post ales d. C. Olănescu, fost ministru de interne în cabinetul Carp. * La Severin d. Ilariu Isvoratiu e în balotaj cu d. Gavriescu, guvernamental, ambii avînd cîte 108 voturi. Dacă nu candida și d. Ghelmegeanu, liberal dizident, d. Ilariu Izvoranu, ar fi fost ales. La Gorj, unde d. Toma Cămărășescu a terorizat lumea și a dezlănțuit cele mai josnice ingerinți, a căzut d. Vasile Lascar lipsindu-i numai trei voturi. Adversarul d-lui Lascar a fost junele fost junimist, d. Adrian Magheru.* La Brăila, cum era de prevăzut, au fost aleși d-nii Sturdza și Sudita, șeful junimiștilor. * La Olt au fost aleși d-nii Ferechide și Take Protopopescu. D-rul Leonte a căzut cu un vot. Prin urmare pînă acum Oltul a dat patru reprezentanți opoziției. * La Vasluiu e iarăși interesant rezultatul: cei doi liberali antagoniști d-niî Nerea Lupașcu și căpitan Veleanu sînt în balotaj fiecare cu cîte 51 de voturi, dar d. Veleanu a fost pe lista guvernamentală, lista guvernamentală. D. Theodor Rosetti a căzut avînd 34 voturi. La Suceava e un balotaj între d-rul Boroianu, conservator și Const. Mielescu, junimist.* D. Em. Porumbaru, fost ministru, care a candidat la Fălciă alăturea de d. maior Teleman, a căzut lipsindu-i însă puține voturi. * La Dorohoră alt eșec : candidatul guvernului d. Ananiescu a căzut în balotaj față de d. Mateiu Cantacusino, șeful junimiștilor din Iași, carata i-a lipsit două voturi ca să fie ales. * La Iași au lipsit d-lui Thomas Stelian vreo cinci voturi ca să triumfe față de candidatul guvernamental d. Christofor. La Busai iar un triumf al opoziției au fost aleși d-nii C. C. Arion, fost ministru și Anton Carp.* Rar o surpriză colosală ne-a oferit Argeșul unde 11 antacuzino, primul ministru, a căzut față de d. Trifonescu, fost deputat liberal-național, un modest avocat din Pitești. I>. Trifonescu a avut 13 © de voturi, iar primul - ministru numai 109 voturi! Căderea primului minstru, fu alegeri, e la noi un fapt fără prevederi. * Rezultatul alegerei colegiului I-iu de Senat este clat un eșec pentru guvern eăci au fost aleși opt liberali și anume d-nii: Dimitrie Sturdza, M. Ferechide, Anton Carp, Orleanu, Take Protopopescu, Radu Porumbaru, Nicu Albu și Trifonescu și trei junimiști d-ni: C. C. Arion, C. Olănescu și Suditu, plus șapte balotaje la Vasluiu, Suceava, Vlașca, R.Sărat, Dorohoiu și Mehedinți A.V. Eșecul guvernului Rezultatul alegerilor col. 1 de Senat NAZBÎTII Mare duce in Rusia Mă rog :e vr’un amator pentru un asemenea post, pentru vreo a sa profesie ! Să se anunțe! Avantaje, are berechet.' l)’un paregr amplu : să eși la plimbare cu o trăsură cu trei cai și să te întorci acasă pe targă. Să eși din casă cu capu pe umeri și să te întorci fără de el, ba nici să nu i se dea de urmă, ca și cum n'ar fi posedat asemenea obiect ! Să te duci să ei nițel aer și să te pomenești că un amic binevoitor îți înlesnește putința de a și... sari în aer! De așa chilipiruri numai un mare duce rus se poate bucura ! Cu toate acestea se telegrafiază din Petersburg că marele duce Vladimir pleacă să se facă țar în America, alt mare duce vine la București să se facă unpresar de antichități la operă, iar altul face o expediție cu balonul, ca, cel puțin, cînd o sări în aer, să sară de sus în jos, nu de jos în sus ! Așadar, 3 locuri vacante de mari duci în Rusia! — Cine rîvnește ! Areci odată, de două , de trei! Eu nu!! Pac. Argeș înscriși 298.—votanți 239 Anulate 5 Const. I. Bălăcianu, cons 123 v. ales Toma Trifonescu, lib. 136 „ „ Gh. Gr. Cantacuzino con. 109 ,, Alexandru Vericeanu lib. 105 ,, Botoșani înscriși 236.—Votanți 177 (Anulate 6) C. Ghica-Deseni, cons. 104 v.ales Alex. Cantacuzino „ 106 „ „ N. Enășescu, lib. 75 „ Ion Goilav, jun. 63 „ Brăila înscriși 417.—Votanți 325 (Anulate 4) Const. Georgescu 108 v. Dr. I. Butărescu 155 „ Dimitrie Sturdza lib. 195 „ Ion Suditu jun. 173 „ Const. Vericeanu 15 „ Buzău înscriși 396.—Votanți 308 (Anulate 19) Anton Carp lib. 179 v. ales Costieă Árion jnn. 187 „ Nicolao Sibiceanu con. 121 v, dr. G. Anghelescn ,, 110 ,, Bacău Inscriși 207. —Votanți 155 (Anulate 12) Dr.J. Istrati, cons. 103 v. ales R. Porumbaru, lib. 90 v. „ L. Sakelary „ 59 ., P. Missir, junimist 46 „ Covurlui înscriși 377. — Votanți 299 (Anulate 10). General I. Lahovary cons. 168 ales Mihail G. Orleanu liberal 169 „ Victor Macri conservator 159 Nicu Cincu liberal 92 Dolj înscriși 704.—Votanți 497 (Anulate 21) Toma Morocneanu con. 307 v. ales Nicolan Economu „ 326 „ „ Petre Chițu lib. 171 „ Al. D. Nicolaidi „ 171 ., Dîmbovița înscriși 264.—Votanți 201. Anulate 10. Dr. F. Theodorescu guv. 115 v. ales Const. Olănescu jun. 103 „ ales Colonel C. Ciuflea cons. 98 „ Costescu Comăneanul ib. 76 „ Dorohoi înscriși 146.—Votanți 117. (Anulate 3) Căp. G. Manoliu, cons. 67 v. ales Const. Anaulescu „ 55 „ Mathei Cantacuzino, jun. 56 „ Ion Pilat 53 „ Balotaj pentru un loc. Fâlciu Înscriși 128. —Votanți 117 (Anulate 3) Iancu Pivniceru cons. 07 v. ales Dumitru Andreescu „ 67 „ „ Maior C. Teleman jun. 52 „ Em. Porumbaru lib. 45 „ Gorj înscriși 220.—Votanți 174 Anulate 5 Adrian Magheru, cons. 118 v. ales Ion Căluicianu ,, 89 „ „ Vasi e Lascar, lib. 82 „ Athanase Moscuna, lib. 56 ., Const. Găidescu 18 ,, Ialomița Înscriși 237. — Votanți 175 (Anulate 7) Leon M. Popescu, cons. 97 v. ales Manole Grigoriu „ 91 „ „ Atanase Stoenescu 56 , Alexandru Fochide 53 „ Constantin Leca 46 „ Ilfov CAPITALA Secția I înscriși 447. — Votanți 191 (Anulate 5) C. Boerescu conservator 122 vol. Niculescu Dorobanțu cons. 99 „ Petre Carpopoz. 85 „ Eug. Stătescu opoz. 71 „ Secția II (Clemența) înscriși 680.—Votanți 352 C. Boerescu 218 voturi C. Niculescu 178 ,, P. P. Carp 166 „ Eugen Stătescu 139 „ Secția III (Cuibul cu Barză) înscriși 598. Votanți 335 C. Boerescu 246 voturi C. Niculescu 215 „ P. P. Carp 114 „ Eug. Stătescu 93 „ Secția IV (Tăbățari) Înscriși 404.—Votanți 171 (Anulate 5) C. Boerescu 134 voturi Niculescu-Dorobanțu 119 ., P. P. Carp 49 „ Eug. Stătescu 33 „ Secția V (Școala Iancului) Înscriși 403.—Votanți 249 (Anulate 2) Constantin Boerescu 180 voturi Niculescu Dorobanțu 160 „ P. P. Carp 88 „ Eugen Stătescu 69 ”„ Rezultatul general înscriși 2532.—Votanți 1298 (Anulate 17) Majoritate absolută 650 C. Boerescu guvern. 910 v., ales C. Niculescu Dorobanțu 771 „ „ P. P. Carp opoziția 502 „ Eug. Stătescu 494 „ Iași înscriși 497—Votanți 392 Anulate 7 Serii Logodetides con. 215 v ales Christofor Giorge ,, 209 „ ., Toma Stelian lib. 195 „ Dr. Stroici Ilie, 158 Mehedinți înscriși 319.—Votanți 225 (Anulate 21) Dr. Mihail Miloteanu guv 122 v. ales Dr. Nicolae Gavrilescu _108 „ Ilariu Izvoranu „108 ., Iosef I. Giroșeanu 82 „ Mihail Ghelmegeanu 9 „ Balotaj pentru un loff Muscel • înscriși 168.—Vuieți 134 (Anuate 3) Nae C. Crasau cons. — 69 v. ales Em. Marinescu cons. 8! „ „ Grigore Andreescu lib. 57 ,, Ion A. Dobrovici lib. 47 „ Matei M. Drăghiceanu 12 ,, Neamț , înscriși 129.—Votanți 108.— (Anulate 23) Dimitrie Corbu, cons. 59 v. ales Nicu M. Albu, lib. 78 v. „ Constantin V. Andrieși 56 v. Olt înscriși 244.— Votanți 212 (Anulat 1) Protopopescu lib. 934 v. ales Mihail Ferichidie lib.108 „ „ Dr. Leonte 101 ” M. Izvoranu 79 „ Prahova înscriși 515.—Votatți 398. (Anulate 4)Teodor Văcărescu, cens 213 v.ales Ștefan Greceanu „ 201 v. „ Emil Petrescu -158 v. Dr. Cantacuzino 118 v. Neculae Rășcan 102 v. Putna înscriși 364.—Votan! 296 (Anulate 1) loan Lahovary cons.66 v. ales loan Ciurea cons. 180 „ „ C. A. Cottosu junimist 118 v. Dr. I. Macridescu, lib. 127, Roman înscriși 157.—Votanți 117. (Anulate 13) Titus Istrate cons. cons. 72 v. ales Garabet Gr. Buicli „ 62 „ „ Alexandru V. Morțun 35 „ G gh. Dim. Brăniștianu 52 „ Romanaț înscriși 261 —Votar. ft 217 (Anulate 16) Iancu Cezianu cons. 142 v. ales G. Giorogianu cons. 140 ,, ,, C. Poroineanu lib. 71 ,, H. Fundățeanu 65 „ B.Sărat înscriși 184.—Votanți 178 Anulate 6 Barbu Gănescu, cons. 106 v. ales Căpitan Gh. Pastia 58 v. Gheorghe C. Lupescu 47 „ Toma Chircu 32 „ Dim. Cristescu 24 „ Balotajul pentru un loc Suceava înscriși 114.—Votanți 85 (Anulate 11) Dimitrie Iorgandopol, con. 44 v. ales Dr. D. G. Boroianu , 39 v. Const. Miclescu, jun. 40 „ Ștefan N. Albu, lib. 36 „ Balotaj pentru un loc. Tutova înscriși 196.— Votanți 167 Anulate 6 Dr. Șabner Tuduri, con. 103 v. ales Gr. Negură, „ 102 v. „ Teodor V. loan, liberal 68 v. Grigore Șuțu ” 55 v. Teleorman înscriși 350.—Votanți 228 (Anulate 17) Dissescu cons. 153 v. ales Stoenescu 124 v. Dr. Petrini 58 v. Budirescu 67 v. G Bucă 48 v. Tecuci înscriși 185.—Votanți 153 (Anulate 9) Teodor Cincu, guv. 115 ales Brat Boteanu „ 107 „ A. Anastasia liberal 52 1. Albu „ 23 Vasluiü înscriși 149.—Votanți 104 (Anulate 16) Dr. Gabriel Socor cons. 56 v. ales Gheorghe Văleanu 51 „ N. Lupașcu liberal 51 „ Theodor Rosetti 34 „ Balotaj pentru un loc. Vlașca Înscriși 212. — Votanți 155 (Anulate 19) Dr. Toma Tomescu cons. 71 v. Sordoni 56 „ Al. Pilipescu opoz. 67 „ Ion T. Dimitriu ,, 71 „ Dr. Pireșteanu lib. diz. 26 „ S’a proclamat balotaj. Vîlcea înscrisi 306. —Votanți 227 (Anulate 8) Petre Mille, cons. 145 v. aleg Grigore V. Pleșoianu con. 144 „ „ Valereanu Urseanu 62 „ Ștefan Filipescu 52 „ I. G. Cantaeuzino 43 „ ales Căderea primului ministru la A Argeș. 11 opozanți aleși, 1 balotaje Țăranii. Uite, aleșii noș n, cum se frănuntă că n’av un porumb !! Jleul parlumeul Cele trei colegii de Cameră și-au spus cuvîntul și nu-î putem crede că Senatul va avea altă fizionomie decît Camera. Acesta a dat guvernului conservator, cum acum patru ani a dat guvernului liberal, o imensă majoritate. Corpul electoral care era era cu totul liberal, cu revenirea la putere a conservatorilor și a schimbat și el culoarea și-a socotit că , bine, să asigure noului guvern, mare majoritate parlamentară. In deosebire de acum patru ani, opozițiunea este maî bine reprezentată în parlament. Vor străbate in Cameră cel puțin douăzeci de opozanți, iar în Senat peste cincisprezece. E un progres dacă vroiți—dar un progres aproape platonic, fiindcă nu acest mic număr de adversari, va opri guvernul ca să voteze legi rele ori să comită fapte nesosite. Cel mult dacă această minoritate ve puta să mascheze deșertul vieței noastre politice, dînd parlamentului aparența unei realități, încolo totul se va petrece ca și înainte și de altfel nici nu vedem ce ar fi intervenit in mijlocul luptelor politice ca să le schimbe chipul de a fi. Să spune însă că reușita relativă a opozițiunei se datorește și legei noula procedurei, electorale, care garantează secretul votului. Să ne fie permis a crede că legea nouă a influențat foarte puțin asupra moravurilor vechi. Legea d-lui Lascar, nu poate garanta libertatea votului, decit din momentul ce ai intrat în sala de vot. Pînă acolo, administrația are attea mijloace de a stînjini libertatea, cugetului alegătorului și administrațiunea conservatoare pentru a repurta victoria electorală, nu s’a sfiit de loc, ca să comită aceleași a legiuiri, pe care acum patru ani le comitea administrația, liberală. Totuși se insistă că într’o oarecare măsură legea nouă a contribuit ca opozițiunea să fie reprezentată în chip mai puțin sumar decit înainte. E posibil să fie și așa. Totuși trebue de remarcat că de astă dată și opozițiunea a luptat cu mai multă energie decât lupta altădată la alegerile generale, că guvernul s’a văzut în fața unui cartel destul de puternic și în sfirșit iarăși trebue de spus și de recunoscut, că de astă dată lupta a fost ajutată în unele județe și de mijloace materiale considerabile care au hotărît multe voințî șovăitoare și au pus în stare de superioritate opozițiunea față de guvern. Și cu toate acestea cu o lege nouă superioară celei vechi, cu o luptă aprigă și cu cheltuele norme, rezultatul definitiv nu e decât moral. Legea nouă electorală, să nu se uite, că nu este o lege miraculoasă, care să transforme pe alegătorul nostru și colegiile noastre stricate, și imorale, în colegii de o moralitate și de un civizi superior. Cînd vom lărgi colegiile, cînd vom schimba însuși fondul legei electorale, numai atunci se va putea spune că s’a făcut ceva și că parlamentul a încetat să fie o ficțiune. Lăsîndu-se îsă neatins corpul electoral, el va da veșnic aceleași rezultate triste, dînd colosale majorități tuturor guvernelor și neajutînd între nimica în asanarea luptelor politice și la propășirea acestei țări, menită veșnic ca după un guvern raü liberal să aibă un guvern rău conservator, care nu are nici o rădăcină în însuși corpul viu al țărei, guverne cari ele schimbă corpul electoral in loc ca ele să fie icoană lui. Nouile alegeri generale, n'au adus dar nici o nota nouă în mersul lucrurilor și așa va fi și azi și raîine și mai departe pînă cînd sa va schimba ea..puiul în care sînt turnate parlamentele noastre. CONSTUNINE PĂRERI ȘI IMPRESII Sufletul țărănesc Ceea ce m’a impresionat cu adevărat, în lupta mea electorală de la Teleorman a fost starea sufletească a țăranului și delicateța firei lui. Cînd s’a aflat rezultatul votului și alegătorii au năvălit în modesta mea cameră de la otelul Zottu din Turnu-Măgurele, eu am trebuit să fiu tare și să par nepăsător, așa de mare și de adîncă era jalea alegătorilor credincioși mie. Am văzut lacrimî curgând din ochii unora, am văzut jalea adevărată întipărită pe figuri, oftatul adine și sincer ești din piepturi de oameni bătrîni, oftatul deznădejde și ai sincerității. A trebuit multă tărie de suflet, ca și eu să nu ^fac ea dîrușii și mărturisesc că deahea^ m’am putut reține, cînd un moșnea s’a repezit la mine și plîngînd vroia să-mi sărute mîna. — Te-am perdut de acum domnișorule, te-am perdut săracii de noi, se văicărea bâtrînul. —Dar nu sînt popă, să-mi săruți mina, îngînaî eu glumind și astfel scăpai situațiunea ce devenise, psihologicește vorbind foarte încordată. Am avut impresiunea că oamenii aceștia mă plîng ca pe un mort. Despărțirea cu fiecare grup era așa de duioasă, păreau sătenii că nu vor să mai plece, deși era ceasul pornirea trenului, părea și că sunt lingă un mormint iubit,pe care nu se indurau să-l părăsească așa de repede. — Nu ne uita d-le Millea, că bun ai fost pentru noi și noi plătoșî am fost cu d-ta... așa e țăranul păcătos — zicea aproape fiecare și pleca încet și gînditor, pleca dînd din cap și scărpinînduse sub căciulă... Se vor șterge multe în amintirea mea. Scena aceasta a ultimelor momente petrecute în Teleorman, va rămînea însă vecinie întipărită în mintea mea, ca o icoană sfîntă. ___________ M. Liberalii și colegiul III Șarlatanii politici.—Cum se răpește țăranului dreptul de vot.—Cartelul l ibergloguvárnámén cab— Liberalii primejdioși țăranilor. Cine se mai îndoește că liberalii sunt cei mai buni prieteni ai țăranilor ? La 48, la 59, la 66, la 77 și la alte multe date; istorice, liberalii și iarăși liberalii au salvat pe țărani. Așa cel puțin rese din manifestele lor, așa roese din istoria cum o scriu el.... Șarlatanii politici In realitate dintre toți șarlatanii litiel care populează această țară taî șarlatani sunt frazeologi liberali. Ei știu cui trebue ții rauuhti și fac tocmiri contrarii: el ii cunosc mizeria și nu o îndreaptă; ci îi cunosc trebuințele și au i. Io, satisfac. E o așa flagrantă contrazicere intre vorbele și faptele lor, nicit dacă n'am avut noicunoscutele moravuri politice, aroi petrificați.. In programul de la Iași votul universal este trecut ca un ideal de dorit. De cîte orî,în opoziție cad la alegeri, liberalii declară reform... votului universal ca imediat necesară. De acord însă sunt liberalii chiar cînd nu aprobă, votul universal, că actualele colegii electorale trebuiau in apărati lărgite. , pacei Cronica,teatru!ă teatrul Național.—Șarpele Casei, comedie în 4 acte de d. V. Leonescu.— Banasse, dramă în 3 acte de d. Ronetti Roman. Marele merit al d-lui Leonescu este că d-sa pare a-și fi impus sarcina puțin ușoară, dar mult folositoare, de a aduce pe scenă pătura mijlocie a provinciei, viața funcționarilor și funcționărașîlor, care continuă a fi o problemă atât de grea pentru statul nostru. Caragiale în „Scrisoarea pierdută“,, „Noaptea furtunoasă“ „D’ale Carnavalului“, „Conu Leonida față cu reacțiunea“ a făcut satira politică a acestei pături, așa cum se prezenta din ea, acum douăzeci de ani, cînd renăștea la viața publică. Această mică burghezie birocratică, cu totul dependentă, bine-înțeles de fluctuațiile politice, are însă și viața de familie, felul ei de a trăi în casă, de a’și crește copiii, de a le asigura viitorul, de a înțelege moralitatea, etc. Această lăture, sau mai just această complexitate a vieței sale, e tot atât de interesantă, dacă nu cu mult mai estechiar, ca laturea politică. Fără a ignora pe aceasta din urmă, în redarea cărora nimeni n'a atins pe Caragiale, d. Leonescu cunoaște mai bine pe celelalte și cu plăcere vedem că acest mediu, destul de interesant, e scos la iveală, ca să se mai ocupe de el și altă lume decît cea politică, în vederea contingentului electoral ce poate da. „Crasă de ghindă“ a fost prima încercare a d-lui Leonescu de a intra în viața acestui mediu și o încercare pe deplin izbutită. Acolo ni se înfățișa orizontal stricit, dar fericit al unei morale relative, viața mulțumită a unui funcționar de provincie, care trăește singur cu mama sa bătrînă și cu o soră de măritat în casa lăsată de tatăl să, dar robită unui creditor zgîrcit și cămătar. Fericirea se arată acestui rob al muncei sub chipul unei femei, care scîrbită de viața de café-chantant, caută, sincei fericirea la pieptul unui modest funcționar de provincie. El n’o întrebă nici ce a fost, nici de unde vine, e gata să’și unească viața cu a ei, dar un frate al lui, eșit din universitate se întoarce, o recunoaște, se opune căsătoriei fratelui sau mai mare, îi zdrobește inima, spunîndu-i co a fost femeia pe care el o adoră și gonește din casă pe aceea, care devenise izvor de bucurie pentru modesta casă din mahalaua provincială. Acolo, la provincie, în ulițele de din dos, cu case alb-văruite și paișîia poartă nu prea se discută fericirea, nici nu prea se întreabă de unde vine ea și pentru aâtă vreme. Cei ce vin „de afară“, de pe la București, cu știință prea multă de carte și cu idei noul, provoacă doar conflicte dramatice ca în „Craiu de ghindă“, strică cheful oamenilor—„fericirea“ lor—distrug, fără să știe să clădească. Astfel în „Craiu de ghindă“ se opunea o concepțiune celeilalte și drama era tocmai conflictul între aceste două concepțiuni. De aceea am și amintit aci pe „Craiu de ghindă“, fiindcă e trasă din acelaș mediu ca „Șarpele casei", fiindcă o asemanare între morala personagiilor și fiindcă ambele sînt lucrările aceluiaș autor. Decît in „Șarpele casei“ lipsește tocmai limburele piesei, lipsește conflictul dramatic, ciocnirea intre sentimente, porniri, idei, concepțiuni opuse. Un perceptor, dintr'un oraș de provincie, Mihalache Popescu, om bun, muncitor, fără viții, are pe capul lui o familie grea, pe care un voette s’o învețe să știe ce e viața restrînsă la puterile omului, mai are de hrănit pe bătrina lui mamă, pe un cumnat bețiv, agent electoral, Fane Ionescu, ba a mai crescut și pe un tinăr, Nicu Popescu, pe care l’a făcut comptabil și care I păstrează recunoștință, sporind însă în acelaș timp să-î ajungă ginere. Cîteva mii de franci economisite le-a împrumutat unui negustor, care dă faliment. Nevoit să cheltuiască, deoarece nare tăria de a refuza nevestei și fiicei sale luxul și traiul nemăsurat, fiind și un ajun de a-și mărita fata cu un copist de tribunal, Puiu Ștrfănescu, care îi pune cuțitul la gît, cînd e vorba de zestre, Michalache Popescu, perceptorul, atacă banii statului, bizuinduse că-l va pune la loc, dar negîndindu- Se bine că îndată cș BO va schimba guvernul, o să i-se facă control și nici bănuind că duele său cumnat, Fane, agentul electoral, mănîncă piine la o, și -l denunță gazetelor opoziției! Astfel, schimbîndu-se guvernul, în chiar totul petrecere!, după nuntă, Mihalache Popescu e ridicat de-acasă și în actul următor, care e și cel find, il vedem intercîndu-se aerul, grațiat după doi ani de pușcărie. Pe cînd bătrâna lui mamă, îi sare de gît, primindu-l la sînul ei, nevasta, fiica, ginerele, care tocmai erau asupra unui chef, întorc scaunele cu spatele la el și toți refuză să dea mîna cu „pușcăriașul“. Revoltat, Michalache Popescu îî apostrofează violent și părăsește casa, în care s’au întâmplat numai nenorociri de cînd Gică, băiatul lui Fane, a ucis șarpele din pragul ei. Simbolul place d-lui Leonescu , dincolo nenorocul a fost „Craiul de ghindă“, din cărțile cărturăresc, învățatul care s’a întors de la București să strice fericirea casei ; aci nenorocul a prevestit de uciderea șarpelui casei, altă prejudecată a mahalalelor.* In zadar am voi să gusm un conflict dramatic în „Șarpele căsei", și aceasta expică lipsa de interes pentru fondul piesei. Avem înaintea noastră un perceptor, la care bunătatea cere să fie scuzată necinstea, care n’are însă nici măcar scuză că nevasta și familia sa îl forțează, prin împrejurări ineluctabile, ca să fure, ci dimpotrivă el însuși ascunde tuturora faptul și la un moment dat înfundă pușcăria, a grațiat și cînd se întoarce acasă toți , întorc spatele și dansul pleacă. Unde e ciocnirea de situațiunî, de stat sufletești, de convingeri cari să formeze conflictul dramatic ? Nicăirea. Sîntem în fața unui fapt divers, un perceptor delapidator, care înfundă pușcăria și atlta tot—ceea ce nu aiuare spre a forma subiectul unei piese. Mai mult, în desfășurarea atât de înceată a acestui fapt divers sunt o sumă de amănunte nefirești. Firesc e, de pildă, ca un perceptor, care a împrumutat cu bani pe un negustor, să nu se intereseze men tt emp șiă negustorul și că afla dela alții, de- odată, că negustorul a dat faliment ? Firesc e ca un tinăr comptabil, ca Nicu Poposea, să trateze în casa bim - făcătorului sau, pe ginerele ,acestu a, în repețite rîndurî, do S'cătină, lichea, mizerabil, și acest ginere, ori cu de laș ar fi, să înghiți toate acestea, de față cu logodnica sa, fără a sufla o vorbă ? Firesc e ca nevasta unui copist de tribunal, ori cît de depravată ar fi ca și ori cît d*‘ mișel și infam ar fi dînsul, să-i dea un not la mină și să spună: „dă-i șefului tău, a fost aseară la mine și l'a uitat?“ Firesc e, la fuo, că atunci cînd un soț, tată și socru mai ales bun ca Mihalache Popescu, se ’ntoarce dela pușcărie, nevasta, fiica și ginerele să-i întorcă spatele, să i trateze de pușcăriaș și să’i lase, pur și simplu, să pecem din casă, fără a avea un cuvânt de compătimirii, ca să nu mai spunem de afecție pntru el ? Desigur că toate acestea nu sînt firejȘti și ca atari au sărit în ochi, impuisionînd neplăcut simțul de realitate al spectatorului, și cum nefirești erau și în gara porcepto, alții avele rechizite și oratorice cu „jos masca“, și acolo declamațiuni de modalitate ale Uri Nicu Fi puseu, minate, în fond, de un mobil foarte egoist—acela al dragostei pentru fii a perceptorului precum prea brutele și coni larii scorhdni, sînt violențe satirice de soiul aceeii a pețitoarei Zina, cînd spune: „ehei. s ă vezi înaintea casei mele. CÎU: 20 d 1 ■. C:1— și toate femei măritate“, sau cînd vine, în casa fetei măritate a perceptorului să trateze întâlnirile amoroase, așa cum o face. Depravarea trebue combătută cu mijloace mult mai discrete, mai puternic și mai înalte, ca loviturile să ucierească ținta ți să-și iată efectul. Nu o pare însă nimic bun în „Șarpele Casei ?“ Ba da. In primul joc e tipul agentului electoral Filip Ionescu, pe care d. Leonescu ni-l prezintă nu numai în rolul sau de agent electoral, ei, ca atare, ni-l arată și ca tată al unui băiat lăsat de capul lui și pentru care nu sare cu gura decit pentru a face scandal, de cîte ori se face o observație justă și menită să’l indrepteze, apoi ca rudă care'șî nenorocește cumnatul, de necaz că trft»