Adevěrul, februarie 1905 (Anul 18, nr. 5561-5588)

1905-02-09 / nr. 5569

Apare silnic la ora­­ 5 seara cu ulti­mele știri a­le zilei Telefon 260. Siurourile ziarului, str. Sărindar­i! lupta de la colegiul 1 de Senat — Rezultate semnificative — Guvernul a fost ora foarte îngri­­j­at, caci în toată țara opoziția a dat 1 0 luptă înverșunată și rezultatele sunt foarte semnificative. * Dacă opoziția unită ar fi luptat în Capitală, dacă ar fi făcut măcar cîteva zile o propagandă la colegiul 1 de Senat, cu siguranță cu d. P.­­ P. Carp ar fi fost ales, căci nu­ î­i au lipsit de­cu­ vreo 100 de voturi. i Acest rezultat s'a dolináit fără nici o luptă, fără propagandă, lip­sind foarte mulți liberali dela voi. ! Fruntașii opoziției din Capitală , nici n'udi fost aci, căci dacă d-nil . Sturdza, Filipescu, Lascar, Costi­­nescu, Brătianu, etc. erau în Bucu­­­rești și luptau d. Carp ar fi fost ales. La Covurluiu guvernul a suferit o înfrângere prin alegerea d-lui Or­­leanu șeful liberalilor gălețeni, care a avut un vot mai mult decât generalul Lahovar­y, președintele conservatorilor din Covurlnic. La Galați administr­ția a desfă­șurat cele mai scandaloase inge­rințe. * La Bacău cartelul liberalo-guver­namental a suferit o nouă înfrân­gere și anume d. Leon Sakelarie care candida pe lista guvernului a căzut față de d. Radu Porumbaru, liberal național. Liberalii în cartel cu junimiștii au susținut pe d. Petre Missir care a avut multe voturi și dacă liberalii care au rămas în afară de ori­ce cartel ar fi luptat alăturea cu juni­­m­iștii, n­. P. Missir ar fi fost cu siguranță ales’și am f­i înregistrat și căderea d-lui dr. Istrati pe lângă acea a d-lui Leon Sakehid­e,­ care odinio­oară se alegea în opoziție. La Vlașca ambii candi­dați ai gu­vernului au căzut in balotaj. * La N­. Sărat un candidat al gu­vernului d. căpitan Pastia, se află în balotaj. if! La Dîmbovița, unde guver­nul se părea că devenise ires­­pugnabil a post ales d. C. O­­lănescu, fost ministru de in­terne în cabinetul Carp. * La Severin d. Ilariu Isvoratiu e în balotaj cu d. Gavriescu, guver­namental, ambii avînd cîte 108 vo­turi. Dacă nu candida și d. Ghelme­­geanu, liberal dizident, d. Ilariu Iz­vor­anu, ar fi fost ales.­­ La Gorj, unde d. Toma Cămără­­șescu a terorizat lumea și a dez­lănțuit cele mai josnice ingerinți, a căzut d. Vasile Lascar lipsindu-i numai trei voturi. Adversarul d-lui Lascar a fost junele fost junimist, d. Adrian Ma­­gheru.* La Brăila, cum era de prevă­­zut, au­ fost aleși d-nii Sturdza și Sudita, șeful junimiștilor. * La Olt au fost aleși d-nii Fe­­rechide și Take Protopopescu. D-rul Leonte a căzut cu un vot. Prin urmare pînă acum Oltul a dat patru reprezentanți opoziției. * La Vasluiu e iarăși interesant re­zultatul: cei doi liberali antagoniști d-niî Nerea Lupașcu și căpitan Ve­­leanu sînt în balotaj fie­care cu cîte 51 de voturi, dar d. Veleanu a fost pe lista guvernamentală, lista guvernamentală. D. Theodor Rosetti a căzut avînd 34 voturi. La Suceava e un balotaj între d-rul Boroianu, conservator și Const. Mielescu, junimist.* D. Em. Porumbaru, fost ministru, care a candidat la Fălciă alăturea de d. maior Teleman, a căzut lip­sindu-i însă puține voturi. * La Dor­oho­ră alt eșec : candidatul guvernului d. Ananiescu a căzut în balotaj față de d. Mateiu Cantacu­­sino, șeful junimiștilor din Iași, carata i-a lipsit două voturi ca să fie ales. * La Iași au­ lipsit d-lui Thoma­s Stelian vreo cinci voturi ca să tri­umfe față de candidatul guverna­mental d. Christofor. La Busai­ iar un triumf al opoziției­­ au fost aleși d-nii C. C. Arion, fost ministru și Anton Carp.* Rar o surpriză colo­sală ne-a oferit Arge­șul unde­­ 1­­1 antacuzi­­no, primul ministru, a căzut față de d. Trifo­­nescu, fost deputat li­­beral-național, un mo­dest avocat din Pitești. I>. Trifon­­escu a avut 13 © de voturi, iar pri­mul - ministru numai 109 voturi! Căderea primului mi­­n­­stru, fu alegeri, e la noi un fapt fără preve­deri. * Rezultatul alegerei colegiu­lui I-iu de Senat este clat un eșec pentru guvern eăci au fost aleși opt liberali și a­­nume d-nii: Dimitrie Sturdza, M. Ferechide, Anton Carp, Orleanu, Take Protopopescu, Radu Porumbaru, Nicu Albu și Trifonescu și trei junimiști d-ni: C. C. Arion, C. Olănescu și Suditu, plus șapte balotaje la Vasluiu, Suceava, Vlașca, R.­Sărat, Doroh­oiu și Mehe­dinți A.­­V. Eșecul guvernului Rezultatul alegerilor col. 1 de Senat NAZBÎTII Mare duce in Rusia Mă rog :­e vr’un amator pentru un ase­menea post, pentru vreo a­ sa profesie ! Să se anunțe! Avantaje, are berechet.' l)’un paregr amplu : să eși la plimbare cu o trăsură cu trei cai și să te întorci acasă pe targă. Să eși din casă cu capu pe umeri și să te întorci fără de el, ba nici să nu i se dea de urmă, ca și cum n'ar fi posedat asemenea obiect ! Să te duci să ei nițel aer și să te po­menești că un amic binevoitor îți înles­nește putința de a și... sari în aer! De așa chilipiruri numai un mare duce rus se poate bucura ! Cu toate acestea se telegrafiază din Petersburg că marele duce Vladimir plea­­că să se facă țar în America, alt mare duce vine la București s­ă se facă un­­presar de antichități la operă, iar altul face o expediție cu balonul, ca, cel puțin, cînd o sări în aer, să sară de sus în jos, nu de jos în sus ! Așa­dar, 3 locuri vacante de mari duci în Rusia! — Cine rîvnește ! Areci odată, de două , de trei! Eu nu!! Pac. Argeș înscriși 298.—votanți 239 Anulate 5 Const. I. Bălăcianu, cons 123 v. ales Toma Trifonescu, lib. 136 „ „ Gh. Gr. Cantacuzino con. 109 ,, Alexandru Vericeanu lib. 105 ,, Botoșani înscriși 236.—Votanți 177 (Anulate 6) C. Ghica-Deseni, cons. 104 v.­ales Alex. Cantacuzino „ 106 „ „ N. Enășescu, lib. 75 „ Ion Goilav, jun. 63 „ Brăila înscriși 417.—Votanți 325 (Anulate 4) Const. Georgescu 108 v. Dr. I. Butărescu 155 „ Dimitrie Sturdza lib. 195 „ Ion Suditu jun. 173 „ Const. Vericeanu 15 „ Buzău înscriși 396.—Votanți 308 (Anulate 19) Anton Carp lib. 179 v. ales Costieă Árion jnn. 187 „ Nicolao Sibiceanu con. 121 v, dr. G. Anghelescn ,, 110 ,, Bacău Inscriși 207. —Votanți 155 (Anulate 12) Dr.­­J. Istrati, cons. 103 v. ales R. Porumbaru, lib. 90 v. „ L. Sakelary „ 59 ., P. Missir, junimist 46 „ Covurlui înscriși 377. — Votanți 299 (Anulate 10). General I. Lahovary cons. 168 ales Mihail G. Orleanu liberal 169 „ Victor Macri conservator 159 Nicu Cincu liberal 92 Dolj înscriși 704.—Votanți 497 (Anulate 21) Toma Morocneanu con. 307 v. ales Nicolan Economu „ 326 „ „ Petre Ch­ițu lib. 171 „ Al. D. Nicolaidi „ 171 ., Dîmbovița înscriși 264.—Votanți 201. Anulate 10. Dr. F. Theodorescu guv. 115 v. ales Const. Olănescu jun. 103 „ ales Colonel C. Ciuflea cons. 98 „ Costescu Comăneanul ib. 76 „ Dorohoi înscriși 146.—Votanți 117. (Anulate 3) Căp. G. Manoliu, cons. 67 v. ales Const. Anaulescu „ 55 „ Mathei Cantacuzino, jun. 56 „ Ion Pilat 53 „ Balotaj pentru un loc. Fâlciu Înscriși 128. —Votanți 117 (Anulate 3) Iancu Pivniceru cons. 07 v. ales Dumitru Andreescu „ 67 „ „ Maior C. Teleman jun. 52 „ Em. Porumbaru lib. 45 „ Gorj înscriși 220.—Votanți 174 Anulate 5 Adrian Magheru, cons. 118 v. ales Ion Căluicianu ,, 89 „ „ Vasi e Lascar, lib. 82 „ Ath­anase Moscuna, lib. 56 ., Const. Găi­descu 18 ,, Ialomița Înscriși 237. — Votanți 175 (Anulate 7) Leon M. Popescu, cons. 97 v. ales Manole Grigoriu „ 91 „ „ Atanase Stoenescu 56 , Alexandru Fochide 53 „ Constantin Leca 46 „ Ilfov CAPITALA Secția I înscriși 447. — Votanți 191 (Anulate 5) C. Boerescu conservator 122 vol. Niculescu Dorobanțu cons. 99 „ Petre Carp­opoz. 85 „ Eug. Stătescu opoz. 71 „ Secția II (Clemența) înscriși 680.—Votanți 352 C. Boerescu 218 voturi C. Niculescu 178 ,, P. P. Carp 166 „ Eugen Stătescu 139 „ Secția III (Cuibul cu Barză) înscriși 598. Votanți 335 C. Boerescu 246 voturi C. Niculescu 215 „ P. P. Carp 114 „ Eug. Stătescu 93 „ Secția IV (Tăbățari) Înscriși 404.—­Votanți 171 (Anulate 5)­ C. Boerescu 134 voturi Niculescu-Dorobanțu­­ 119 ., P. P. Carp 49 „ Eug. Stătescu 33 „ Secția V (Școala Iancului) Înscriși 403.—Votanți 249 (Anulate 2) Constantin Boerescu 180 voturi Niculescu Dorobanț­u 160 „ P. P. Carp 88 „ Eugen Stătescu 69 ”„ Rezultatul general înscriși 2532.—Votanți 1298 (Anulate 17) Majoritate absolută 650 C. Boerescu guvern. 91­0 v., ales C. Niculescu Dorobanțu­ 7­71 „ „ P. P. Carp opoziția 502 „ Eug. Stătescu 494 „ Iași înscriși 497—Votanți 392 Anulate 7 Serii Logodetides con. 215 v ales Christofor Gi­orge ,, 209 „ ., Toma Stelian lib. 195 „ Dr. Stroici Ilie­­, 158 Meh­e­dinți înscriși 319.—Votanți 225 (Anulate 21) Dr. Mihail Miloteanu guv 122 v. ales Dr. Nicolae Gavrilescu _108 „ Ilariu Izvoranu „108 ., Iosef I. Giroșeanu 82 „ Mihail Ghelmegeanu 9 „ Balotaj pentru un loff Muscel • înscriși 168.—Vuieți 134 (Anu­ate 3) Nae C. Crasau cons. — 69 v. ales Em. Marin­escu cons. 8! „ „ Grigore Andreescu lib.­­ 57 ,, Ion A. Dobrovici lib. 47 „ Matei M. Drăghiceanu 12 ,, Neamț , înscriși 129.—Votanți 108.— (Anulate 23) Dimitrie Corbu, cons. 59 v. ales Nicu M. Albu­, lib. 78 v. „ Constantin V. Andrieși 56 v. Olt înscriși 244.— Votanți 212 (Anulat 1) Protopopescu lib. 934 v. ales Mihail Ferichidie lib.­­108 „ „ Dr. Leonte 101 ” M. Izvoranu 79 „ Prahova înscriși 515.—Votat­ți 398. (Anulate 4)­Teodor Văcărescu, cens 213 v.ales Ștefan Greceanu „ 201 v. „ Emil Petrescu -1­58 v. Dr. Cantacuzino 118 v. Neculae Rășcan 102 v. Putna înscriși 364.—Votan! 296 (Anulate 1) loan Lahovary cons.­­­66 v. al­es loan Ciurea cons. 180 „ „ C. A. Cottos­­u junimist 118 v. Dr. I. Macridescu, lib. 127­­, Roman înscriși 157.—Votanți 117. (Anulate 13) Titus Istrate cons. cons. 72 v. ales Garabet Gr. Buicli „ 62 „ „ Alexandru V. Morțun 35 „ G­ gh. Dim. Brăniștianu 52 „ Romanaț înscriși 261 —V­o­tar. ft 217 (Anulate 16) Iancu Cezianu cons. 142 v. ales G. Giorogi­anu cons. 140 ,, ,, C. Poroineanu lib.­­ 71 ,, H. Fundățeanu 65 „ B.­Sărat înscriși 184.—Votanți 178 Anulate 6 Barbu Gănescu, cons. 106 v. ales Căpitan Gh. Pastia 58 v. Gheorghe C. Lupescu 47 „ Tom­a Chircu 32 „ Dim. Cristescu 24 „ Balotajul pentru un loc Suceava înscriși 114.—Votanți 85 (Anulate 11) Dimitrie Iorgandopol, con. 44 v. ales Dr. D. G. Boroianu ,­ 39 v. Const. Miclescu, jun. 40 „ Ștefan N. Albu, lib. 36 „ Balotaj pentru u­n loc. Tutova înscriși 196.— Votanți 167 Anulate 6 Dr. Șabner Tud­uri, con. 103 v. ales Gr. Negură, „ 102 v. „ Teodor V. loan, liberal 68 v. Grigore Șuțu ” 55 v. Teleorman înscriși 350.—Votanți 228 (Anulate 17) Dissescu cons. 153 v. ales Stoenescu 124 v. Dr. Petrini 58 v. Bu­direscu 67 v. G Bu­că 48 v. Tecuci înscriși 185.—Votanți 153 (Anulate 9) Teodor Cincu, guv. 115 ales Brat Boteanu „ 107 „ A. Anastasia liberal 52 1. Albu „ 23 Vasluiü înscriși 149.—Votanți 104 (Anulate 16) Dr. Gabriel Socor cons. 56 v. ales Gheorghe Văleanu 51 „ N. Lupașcu liberal 51 „ Theodor Rosetti 34 „ Balotaj pentru un loc. Vlașca Înscriși 212. — Votanți 155 (Anulate 19) Dr. Toma Tom­escu cons. 71 v. Sordoni 56 „ Al. Pilipescu opoz. 67 „ Ion T. Dimitriu ,, 71 „ Dr. Pireșteanu lib. diz. 26 „ S’a proclamat balotaj. Vîlcea înscrisi 306. —Votanți 227 (Anulate 8) Petre Mille, cons. 145 v. aleg Grigore V. Pleșoianu con. 144 „ „ Valereanu Urseanu 62 „ Ștefan Filipescu 52 „ I. G. Cantaeuzino 43 „ ales Căderea primului ministru la A Argeș. 11 opozanți aleși, 1 balotaje Țăranii. Uite, aleșii noș­ n, cum se frănuntă că n’av un porumb !! Jleul parlumeul Cele trei colegii de Cameră și-au spus cuvîntul și nu-î putem crede că Senatul va avea altă fizionomie decît Camera. Acesta a dat guver­nului conservator, cum acum patru ani a dat guvernului liberal, o i­­mensă majoritate. Corpul electoral care era era cu totul liberal, cu revenirea la putere a conservatorilor și a schimbat și el culoarea și-a socotit că , bine, să asigure noului guvern, mare majoritate parlamen­tară. In deosebire de acum patru ani, opozițiunea este m­aî bine reprezen­tată în parlament. Vor străbate in Cameră cel puțin douăzeci de opo­zanți, iar în Senat peste cinci­spre­­zece. E un progres dacă vroiți—dar un progres aproape platonic, fiind­că nu acest mic număr de adver­sari, va opri guvernul ca să voteze legi rele ori să comită fapte neso­­site. Cel mult dacă această minori­tate ve put­a să mascheze deșertul vieței noastre politice, dînd parla­mentului aparența unei realități, încolo totul se va petrece ca și înainte și de altfel nici nu vedem ce ar fi intervenit in mijlocul lup­telor politice ca să le schimbe chi­pul de a fi. Să spune însă că reușita relativă a opozițiunei se datorește și legei noul­a­­ procedurei, electorale, care garantează secretul votului. Să ne fie permis a crede că legea nouă a influențat foarte puțin asupra mo­ravurilor vechi. Legea d-lui Lascar, nu poate garanta libertatea votului, de­cit din momentul ce ai intrat în sala de vot. Pînă acolo, adminis­trația are at­tea mijloace de a stîn­­jini libertatea, cugetului alegătoru­lui și administrațiunea conservatoare pentru a repurta victoria electorală, nu s’a sfiit de loc, ca să comită a­­celeași a legiuiri, pe care acum pa­tru ani le comitea administrația, li­berală. Totuși se insistă că într’o oare­care măsură legea nouă a contribuit ca opozițiunea să fie reprezentată în chip mai puțin sumar de­cit îna­inte. E posibil să fie și așa. Totuși trebue de remarcat că de astă dată și opozițiunea a luptat cu mai multă­­ energie de­cât lupta altădată la a­­legerile generale, că guvernul s’a văzut în fața unui cartel destul de puternic și în sfirșit iarăși tre­bue de spus și de recunoscut, că de astă dată lupta a fost ajutată în unele județe și de­ mijloace mate­riale considerabile care au hotărî­t multe voințî șovăitoare și au pus în stare de superioritate opozițiunea față de guvern. Și cu toate acestea cu o lege nouă superioară celei vechi, cu o luptă aprigă și cu cheltuel­e norme, rezultatul definitiv nu e de­cât moral. Legea nouă electorală, să nu se u­ite, că nu este o lege miraculoasă, care să transforme pe alegătorul nostru și colegiile noastre stricate, și imorale, în colegii de o moralitate și de un civizi superior. Cînd vom lărgi colegiile, cînd vom schimba în­suși fondul legei electorale, numai atunci se va putea spune că s’a fă­cut ceva și că parlamentul a încetat să fie o ficțiune. Lăsîndu-se î­­să neatins corpul e­­lectoral, el va da veșnic aceleași rezultate triste, dînd­ colosale majo­rități tuturor guvernelor și neajutînd între nimica în asanarea luptelor politice și la propășirea acestei țări, menită veșnic ca după un guvern raü liberal să aibă un guvern rău­ conservator, care nu are nici o rădă­cină în însuși corpul viu al țărei, guverne cari ele schimbă­ corpul electoral in loc ca ele să fie icoană lui. Nouile alegeri generale, n'au adus dar nici o nota nouă în mersul lucru­rilor și așa va fi și azi și raîine și mai departe pînă cînd sa va schim­ba ea­..puiul în care sînt turnate parlamentele noastre. CONST­­UNIN­E PĂRERI ȘI IMPRESII Sufletul țărănesc Ceea ce m’a impresionat cu adevărat, în lupta mea electorală de la Teleorman a fost starea sufletească a țăranului și deli­cateța firei lui. Cînd s’a aflat rezultatul votului și ale­gătorii au năvălit în modesta mea cameră de la otelul Zottu din Turnu-Măgurele, eu am trebuit să fiu­ tare și să par nepăsă­tor, așa de mare și de adîncă era jalea alegătorilor credincioși mie. Am văzut la­­crimî curgând din ochii unora, am văzut jalea adevărată întipărită pe figuri, ofta­tul adine și sincer ești din piepturi de oameni bătrîni, oftatul deznădejde­ și ai sincerității. A trebuit multă tărie de suflet, ca și eu să nu ^fac ea dîrușii și mărturisesc că deahea^ m’am putut reține, cînd un moș­­nea s’a repezit la mine și plîngînd vroia să-mi sărute mîna. — Te-am­ perdut de acum domnișorule, te-am perdut săracii de noi, se văicărea bâtrînul. —Dar nu sînt popă, să-mi săruți mina, îngînaî eu­ glumind și astfel scăpai situa­ți­unea ce devenise, psihologicește vorbind foarte încordată. Am avut impresiunea că oamenii aceș­tia mă plîng ca pe un mort. Despărțirea cu fiecare grup era așa de duioasă, păreau­ sătenii că nu vor să mai plece, deși era ceasul pornirea trenului, părea și că sunt lingă un mormint iubit,­­pe care nu se in­durau­ să-l părăsească așa de repede. — Nu ne uita d-le Millea, că bun ai fost pentru noi și noi p­lătoșî am fost cu d-ta... așa e țăranul păcătos — zicea aproape fiecare și pleca încet și gîndi­­tor, pleca dînd din cap și scărpinîndu­­se sub căciulă... Se vor șterge multe în amintirea mea. Scena aceasta a ultimelor momente pe­trecute în Teleorman, va rămînea însă vecinie întipărită în mintea mea, ca o icoană sfîntă. ___________ M. Liberalii și colegiul III Șarlatanii politici.—Cum se răpește țăranului dreptul de vot.—Carte­lul l iberglo­gu­várnámén cab— Li­beralii primejdioși țăranilor. Cine se mai îndoește că liberalii sunt cei mai buni prieteni ai țăranilor ? La 48, la 59,­ la 66, l­a 77 și la alte multe date; istorice, liberalii și iarăși liberalii au­ salvat pe țărani. Așa cel puțin r­ese din m­anifestele lor, așa roese din istoria cum o scriu el.... Șarlatanii politici In realitate dintre toți șarlatanii litiel care populează această țară t­aî șarlatani sunt frazeologi liberali. Ei știu cu­i trebue ții rauuhti și fac toc­miri contrarii­: el ii cunosc mizeria și nu o îndreaptă; ci îi cunosc trebuințele și au i. Io, satisfac. E o așa flagrantă contrazicere intre vorbele și faptele lor, nicit dacă n'am­ avut noi­cunoscutele moravuri politice, ar­oi petri­ficați.. In programul de la Iași votul univer­sal este trecut ca un­ ideal de dorit. De cîte orî,în opoziție cad la alegeri, libe­ralii declară reform... votului universal ca imediat necesară. De acord însă sun­t liberalii chiar cînd nu aprobă, votul universal, că actualele colegii electorale trebuiau in apărat­i lărgite. , pa­cei Cronica,teatru!ă teatrul Național.—Șarpele Casei, co­medie în 4 acte de d. V. Leonescu.— B­anasse, dramă în 3 acte de d. Ronetti Roman. Marele merit al d-lui Leonescu este că d-sa pare a-și fi impus sarcina puțin ușoară, dar mult folositoare, de a aduce pe scenă pătura mijlocie a provinciei, viața funcționarilor și funcționărașîlor, care continuă a fi o problemă atât de grea pentru statul nostru. Caragiale în „Scrisoarea pierdută“,, „Noaptea furtunoasă“ „D’ale Carnavalu­lui“, „Conu Leonida față cu reacțiunea“ a făcut satira politică a acestei pături, așa cum se prezenta din ea, acum două­zeci de ani, cînd renăștea la viața pu­blică. Această mică burghezie bi­rocratică, cu totul dependentă, bine-înțeles de fluctuațiile politice, are însă și­­ viața de familie, felul ei de a trăi în casă, de a’și crește copiii, de a le asigura viito­rul, de a înțelege moralitatea, etc. A­­ceastă lăture, sau mai just această com­plexitate a vieței sale, e tot atât de interesantă, dacă nu cu mult mai este­­chiar, ca laturea politică. Fără a ignora pe aceasta din urmă, în redarea cărora nimeni n'a atins pe Caragiale, d. Leonescu cunoaște mai bine pe celelalte și cu plăcere vedem că acest mediu, destul de interesant, e scos la iveală, ca să se mai ocupe de el și altă lume decît cea politică, în vederea contingentului electoral ce poa­te da. „Crasă de ghindă“ a fost prima în­cercare a d-lui Leonescu de a intra în viața acestui mediu și o încercare pe deplin izbutită. Acolo ni se înfățișa ori­zontal stricit, dar fericit al unei mo­rale relative, viața mulțumită a unui funcționar de provincie, care trăește singur cu­ mama sa bătrînă și cu o soră de măritat în casa lăsată de tatăl să­­, dar robită unui creditor zgîrcit și că­mătar. Fericirea se arată acestui rob al muncei sub chipul unei femei, care scîr­­bită de viața de café-chantant, caută, sincei fericirea la pieptul unui modest funcționar de provincie. El n’o întrebă nici ce a fost, nici de unde vine, e gata să’și unească viața cu a ei, dar un frate al lui, eșit din universitate se întoarce, o recunoaște, se opune căsătoriei fra­telui sau mai mare, îi zdrobește inima, spunîndu-i co a fost femeia pe care el o adoră și gonește din casă pe aceea, care devenise izvor de­­ bucurie pentru mo­desta casă din mahalaua provincială. Acolo, la provincie, în ulițele de din dos, cu case alb-văruite și paișî­ia poartă nu prea se discută fericirea, nici nu prea se întreabă de unde vine ea și pentru aâtă vreme. Cei ce vin „de a­­fară“, de pe la București, cu știință prea multă de carte și cu idei noul, provoacă doar conflicte dramatic­e ca în „Craiu de ghindă“, strică cheful oame­nilor—„fericirea“­ lor­­—distrug, fără să știe să clădească. Astfel în „Craiu­ de ghindă“ se opu­nea o concepțiune celeilalte și drama era­ tocmai conflictul între aceste două concepțiuni. De aceea am și amintit aci pe „Craiu de ghindă“, fiindcă e trasă din acelaș mediu ca „Șarpele casei", fiindcă o a­semanare între morala personagiilor și fiindcă ambele sînt lucrările aceluiaș autor. Decît in „Șarpele casei“ lipsește toc­mai limburele piesei, lipsește conflictul dramatic, ciocnirea intre sentimente, porniri, idei, concepțiuni opuse. Un perceptor, dintr'un oraș de pro­vincie, Mih­alache Popescu, om bun, muncitor, fără viții, are pe capul lui o familie grea, pe care un voette s’o în­vețe să știe ce e viața restrînsă la pu­terile omului, mai are de hrănit pe bă­trina lui mamă, pe un cumnat bețiv, agent electoral, Fane Ionescu, ba a mai crescut și pe un tinăr, Nicu Popescu, pe care l’a făcut comptabil și care I­ păstrează recunoștință, sporind însă în acelaș timp să-î ajungă ginere. Cîteva mii de franci economisite le-a împrumutat unui negustor,­ care dă fa­liment. Nevoit să cheltuiască, de­oare­ce nare tăria de a refuza nevestei și fiicei sale luxul și traiul nemăsurat, fiind și un ajun de a-și mărita fata cu un copist de tribunal, Puiu Ștrfănescu, care îi pune cuțitul la gît, cînd e vor­ba de zestre, Michalache Popescu, per­ceptorul, atacă banii statului, bizuindu­­se că-l va pune la loc, dar negîndindu- Se bine că îndată cș BO va schimba guvernul, o să i-se facă control și nici bănuind că du­­ele său­ cumnat, Fane, agentul electoral, mănîncă piine la o, și -l denunță gazetelor opoziției! Astfe­l, schimbîndu-se guvernul, în­­ chiar totul petrecere!, după nuntă, Mi­halache Po­pescu e ridicat de-acasă și în actul ur­mător, care e și cel fin­d, il vedem in­­tercîndu-se aer­ul, grațiat după doi ani de pușcărie. Pe cînd bătrâna lui mamă, îi sare de gît, primindu-l la sînul ei, nevasta, fiica, ginerele, care tocmai erau asupra unui chef, întorc scaunele cu spatele la el și toți refuză să dea mîna cu „pușcăriașul“. Revoltat, Michalache Popescu îî apostrofează violent și pără­sește casa, în care s’au întâmplat nu­mai nenorociri de cînd Gică, băiatul lui Fane, a ucis șarpele din pragul ei. Simbolul place d-lui Leonescu , din­colo nenorocul a fost „Craiul de ghindă“, din cărțile cărturăresc­, învățatul care s’a întors de la București să strice feri­cirea casei ; aci nenorocul a prevestit de uciderea șarpelui casei, altă prejude­cată a mahalalelor.* In zadar am voi să gu­s­m un conflict dramatic în „Șarpele căsei", și aceasta exp­ică lipsa de interes pentru fondul piesei. Avem înaintea noastră un perceptor, la care bunătatea cere să fie scuzată necinstea, care n’are însă nici măcar scuză că nevasta și familia sa îl for­țează, prin împrejurări ineluctabile, ca să fure, ci dim­potrivă el însuși ascunde tuturora faptul și la un moment dat în­fundă pușcăria, a grațiat și cînd se în­toarce acasă toți , întorc spatele și dan­­sul pleacă. Unde e ciocnirea de situa­­țiunî, de stat­ suflete­ști, de convingeri cari să formeze conflictul dramatic ? Ni­­căirea. Sîntem­ în fața unu­i fapt divers, un perceptor delapidator, care înfundă pușcăria și atlta tot—ceea ce nu aiuare spre a forma subiectul u­nei piese. Mai mult, în­ desfășurarea atât de în­ceată a acestui fapt divers sunt o sumă de amănunte nefirești. Firesc e, de pildă, ca un perceptor, care a împrumutat cu bani pe un ne­gustor,­ să nu se intereseze men tt emp șiă negustorul și că afla dela alții, de-­­ odată, că negustorul a dat faliment ? Firesc e ca un tinăr comptabil, ca Nicu Poposea, să trateze în­ casa bim - făcătorului sau, pe ginerele ,acestu a, în repețite rîn­durî, do S'­cătină, lichea, mizer­abil, și acest ginere, ori cu­ d­e laș ar fi, să înghiți toate acestea, de față cu logodnica sa, fără a sufla o vorbă ? Firesc e ca nevasta unui copist de tribunal, ori cît de depravată ar fi ca și ori cît d*‘ mișel și infam ar fi dîn­­sul, să-i dea un not­­­ la mină și să­­ spună: „dă-i șefului tău, a fost aseară la mine și l'a uitat?“ Firesc e, la f­uo, că atunci cînd un soț, tată și socru mai ales bun ca Miha­­lache Popescu, se ’ntoarce dela pușcă­rie, nevasta, fiica și ginerele să-i în­­torcă spatele, să i trateze de pușcăriaș și să’i lase, pur și simplu, să p­ecem din casă, fără a avea un cuvânt de compă­timirii, ca să nu mai spunem de afecție p­ntru el ? De­sigur că toate acestea nu sînt fi­rejȘti și ca atari au­ sărit în ochi, im­­puisionînd neplăcut simțul de realitate al spectatorului, și cum nefirești erau și în gara porc­ep­to, alții avele rechizi­te și oratorice cu „jos masca“, și acolo declamațiuni de mod­alitate ale Uri Nicu Fi puseu, minate, în fond, de un mobil foa­rte egoist—ace­la al dragostei pentru fii­ a perceptorului precum prea bru­tel­e și coni larii scorhdni, sînt violențe sa­tirice de soiul ace­ei­i a pețitoarei Zina, cînd spune: „ehei. s ă vezi înaintea casei mele. CÎU: 20 d­­ 1­ ■. C:1— și toate femei măritate“, sau cînd vine, în casa fetei măritate a perceptorului să trateze în­tâlnirile amoroase, așa cum o face. De­pravarea trebue combătută cu mijloace mult mai discrete, mai puterni­c și mai înalte, ca loviturile­­ să uci­erească ținta ți să-și iată efectul. Nu o pare însă nimic bun în „Șar­pele Casei ?“ Ba da. In primul joc e tipul agentului e­­lectoral Filip Ionescu, pe care d. Leo­­nescu ni-l prezintă nu numai în rolul sau de agent electoral, ei, ca atare, ni-l arată și ca tată al unui băiat lăsat de capul lui și pentru care nu sare cu gura decit pentru a face scandal, de cîte or­­i se face o observație justă și menită să’l indrepteze, apoi ca rudă care'șî nenorocește cumnatul, de necaz că trft»

Next