Adevěrul, ianuarie 1925 (Anul 38, nr. 12578-12606)
1925-01-08 / nr. 12585
e la orăşelul curat şi drăguţ de pe malul Oltului se petrec de la o vreme încoace lucruri minunate. Din toate colţurile Ardealului, s’au răscolit oameni necăjiţi, oameni curioşi şi oameni naivi, cari au descălicat în cetatea lui Negru Vodă mânaţi de forţa irezistibilă a unei sugestii. Asameni unui loc de pelerinaj tămăduitor, Făgăraşul a început să fie un punct de atracţie colectivă, un miracol, spre care tind pelerinii din cele patru unghiuri ale provinciei. Presa minoritară din Ardeal, a închinat pagini întregi evenimentului. Redacţiile şi-au trimis iscoade speciale pentru a scormoni în adâncimile unde stă ascuns adevărul. Medici savanţi şi căutători de ascunse taine din psihologia omenească, au purces cu frunţi îngândurate,spre oraşul cu minunea, unde un profet de vremuri nouă, răspândeşte o proaspătă religie pentru cei mulţi. Noi, preocupaţi de frământări sterpe, de urne furate şi de combinaţii de culise, ne găsim streini de minunea de la Făgăraş. Ziarele româneşti, au prea mult de scris, din Întâmplările cu paşapoarte, cu dispute de succesiune şi alte produse exotice ale vieţii noastre publice, şi este firesc că în asemenea împrejurări, scapă evenimentul de pe malul Oltului. Acum însă, minunea s’a revărsat peste hotarele orăşelului şi trecând în coloanele presei ardelene, esteaşezată în cântarul aprecierii publice. Se cuvine, deci, ca de acum, întâmplarea să fie cunoscută şi de restul ţării, pentru că se afirmă din partea credincioşilor nouei religii, că omenirea este în pragul vieţii prelungite, a desăvârşitei lipse de boale şi a complectei fericiri pământeşti, şi credem, că aceste noutăţi, sunt destul de interesante pentru toată lumea. Bicsérdy Bela, un om, ca de cincizeci de ani, proprietar în Făgăraş, om cu familie şi cu rosturi, suferise în tinereţe de sifilis. Umblat de la doctor la doctor, din farmacie în farmacie, s’a găsit într’o bună zi la portiţa celei de pe urmă din etapele cumplitei boli... Lăsat la discreţia germenului blestemat, Bicsérdy, sfătuit de nu ştiu cine, a început un tratament... „sui—generis”. într’o bună zi, se declară vegetarian absolut şi începu a trăi după reţeta simplă dar neobicinuită, a totalei abstinenţe de carne. Redus la poame, legume şi lapte, Bicsérdy trăi ani dearândul conform reţetei vegetariane şi scăpă de boală. Cu timpul, lărgi „reforma“ propriei sale vieţi cu reducerea îmbrăcămintei la strictul necesar şi practică acest antrenament aşa de bine, încât astăzi Bicsérdy poate păşi liniştit cu picioarele goale în zăpadă şi se poate plimba fără teamă în costum sumar pe cea mai scăzută temperatură, —rganizonul său nu cunoaşte răceala. Fireşte, odată ce rezultatele experienţei fură atât de strălucite pentru Bicsérdy, regimul a fost trecut printr’up ucaz familiar, asupra întregei sale case. Soţie şi copii, au fost supuşi reţetei sale ,şi minune... copiii lui Bicsérdy — pe care l-a văzut personal scriitorul acestor rânduri n’au suferit, niciodată cea mai mică defecţiune fiziologică, nici măcar uşoară răceală. Cât pentru aspect aceşti copii ar putea să reprezinte cu drept cuvânt sănătatea în alegoria umanităţii Robuşti, frumoşi şi tari, ei sunt argumente de o incontestabilă forţă pentru noua religie lui Bicsérdy. Panii aci, nimic ce iese din comun, ţii definitiv, cazuri izolate de felul acesta, vor fi destule şi în alte părţi ale pământului. Decât Bicsérdy, a găsit că dovezile pe cari le-a servit propria sa familie, sunt îndemnuri categorice pentru răspândirea credinţei sale. O singură excepţie: băiatul său, care a părăsit casa părintească de mult, din pricina eternului post la care era supus, nu l-a descurajat. Iată-l deci pe Bicsérdy proclamându-se apostol al unei noi religii, mergând din oraş în oraş să ţină conferinţe, scoţând o carte voluminoasă şi răspândind pe toata căile posibile, sămânţa miraculoasă a confesiunii sale. Convins în sinele său, că este predestinat să mântuiască pentru a doua oară omenirea copleşită de păcate şi nu credinţa că este pe cale de a izgoni suferinţa trupească din rândurile chinuite ale umanităţii, Bicserdy a început să-şi aplice „în concret” teoriile. Trebue să menţionăm, că apostolul de la Făgăraş a înregistrat câteva succese categorice. O seamă de suferinzi şi-au găsit tămăduirea despărţindu-se pentru totdeauna de ritmul „animalic” şi urmând reţeta de o crudă asprime a maestrului Bicsérdy.,. Un caz nefericit s’a interpus însă deodată, neprovestit, încrucişând apostolica ascenziune a profetului. Un doctor in medicină de la Târgu Mureş se îmbolnăvi grav de tuberculoză. Ajuns în stadiul ultim, nefericitul om, în etate abia de 34 ani, se refugie cu disperarea naufragiatului — la învăţăturile proaspete ale noului Messia. De vreme ce Bicserdy afirma, că tuberculoza se vindecă tot aşa de uşor urmând învăţăturile sale, ca orice simplă durere de cap, doctorul de la Târgu-Mureş se adresă lui. O corespondenţă — pu- blicată acum în întregime în ziare— se încinse între pacient şi noul Mes-Ssia. Drept rezultat, doctorul rupse deodată tradiţia tratamentului de supraalimenare impus tuberculoşilor şi începu a roade zilnic rădăcinile şi poamele acre ale vindecătorului biblic. În scurt timp, bietul doctor murt şi moartea lui a fost o lovitură cumplită pentru profet. Rudeniile au publicat corespondenţa lui Bicsérdy, din care se vede limpede, că Messia zilelor noastre nu-şi răspândeşte credinţa cu risipa sufletească a unui Crist, ci o vinde scump, ca pe un elixir nepreţuit de viaţă. El a încasat de la doctor, frumosul onorar de 12.000 lei, motivând că suma este destinată tipăririi de noui volume cu învăţături... Fireşte , pe urma acestei nefericite întâmplări, reputaţia crescândă de apostol a lui Bicsérdy, scăzu fulgerător, ca argintul viu din termometru, când îi atinge frigul O conferinţă anunţată de maestru, la Târgu-Mureş, fu oprită de poliţie. Unele ziare, cerură acţiune publică împotriva lui... O vie discuţie s'a pornit, căci faţă cu trustul caz dela Târgu-Mureş, dovezi numeroase stau alături de principiile sale. Bicsérdy a publicat o declaraţie în ziare, în care face cunoscut că va da în judecată pe toţi cari vor calomnia prin publicitate apostolatul său... Bineînțefes, avertismentul lul Bicsérdy nu ne va împiedeca ,să semnăm , aceste rânduri. Chestiunea, se prezintă, prea interesantă, ponton, ca să nu, fie discutată. Este vorba, doar’ că ,tatreg Ardealul se ocupă de propaganda unui om, care este sau un fanatic al credinţelor sale pe cari le propagă , cu dovezi,sau un nebun, sau un iscusit profitor de naivitatea celor mulţi. In orice caz, evenimentul luând proporţii mari, se impune o atenţie fie a autorităţilor sanitare, fie a celor,, poliţieneşti. Căci dacă e vorba să stăm în pragul unor uriaşe prefaceri omeneşti, cu viaţă fericită, lipsite de boale şî cu bani profurgiţi pesta suma unui veac, atunci, e bine să aflăm acest lucru cu un ceas mai devreme, şi să scăpăm de pieire o seamă de nefericiţi. Ori dacă avem de lucru cu un profitor de credulitatea celor mulţi, atunci să se punăcapăt tot cu un ceas mai devreme, pentru a se evita o nouă fatalitate ca cea de la Târgu-Mureş. Profetul de la Făgăraş aşteaptă judecata opiniei publice. Şi opinia publică aşteaptă să ştie, dacă în faţa ei stă, un profet de credinţe adevărate, ori un apostol al buzunarului propriu. TIBERIU VORNIC Călătoria i-lui Albert ThomasIn indii LSAFSELD, A. -- D. Thomas, ministrul coloniilor in fostul guvern labourist s’a îmbarcat astăzi pentru Jamaica, pentru a vizita Indîile de vest în calitate de membru în parlament, sub auspiciile Asociaţiune; parlamentare a imperiului britanic. Obiectul vizitei este de a studia condiţunile economice şi puterea industrială a acestor colonii. J D. ALBERT THOMAS COSTUL ABOMMENTULUI LEI 850 PE UN AN LEI 450 PE 6 LUNI LEI 150 PE 3 LUNI La rubrica aceasta, poate colabora orice cititor sau cititoare. Ei pot răspunde ţi la ideile emise ţi faptele expuse in scrisorile ce publicăm. Avansările ofiţerilor Domnule director, S'au scris la ziare din când în rând câteva încercări de protestare, contra felului de avansare al ofiţerilor. Este destul de grav când armata are proteste de făcut, dar fiind că nimeni nu se îngrijeşte de ea, este nevoită să ia calea presei, singura care le mai ia apărarea din când în când, contra nedreptăţilor ce li se fac. Sunt promoţii de ofiţeri intraţi în războiu cu gradul de căpitan, şi astăzi sunt coloneii cu cinci ani vechime in grad şi cu aspiraţiuni de general şi sunt alte promoţii intrate in războiu cu gradul de locotenent cu patru ani vechime şi astăzi sunt maiori cu şapte ani şi jumătate vechime şi nici o perspectivă de avansare. Există o lege de înaintare în armată care prevede un stagiu pentru fiecare grad, ei bine, acea lege este făcută numai pentru promoţiile favorizate de... soartă. Sunt promoţii de ofiţeri cum sunt cele din 1909 şi 1910, cari au împlinit 7 ani vechime de maior de la 1 Septembrie 1924 şi acum pe 1 Ianuarie urmează să li se dea spor de soldă. Care este în acest caz economia statului când aproape jumătate din leafa de la maior la lt.-colonel tot li se dă? Care este rezultatul material şi care cel moral? Cu cine va face această balanţă va vedea imediat că pentru o meschină sumă de bani se distruge moralul a 150—200 ofiţeri, cari au dus greul războiului, fiindcă ei au fost cei cari au condus în marele nostru războiu pentru întregirea neamului, companiile, bateriile şi batalioanele. Ei au dat tributul cel mai mare de sânge în serviciul patriei şi acum ei se văd nedreptăţiţi, luându-li-se dreptul de avansare consfinţit prin legi. Ofiţerimea se închină nevoilor budgetare ale ţării şi suferă cu multă răbdare mica soldă din care oricine ştie că nu se poate trăi astăzi decât cu mari suferinţe şi sacrificii, dar este infinit mai greu să sufere să i se ia un drept sfânt al ei, dreptul de avansare. Este singura răsplată pe care o revendică cu tărie şi dreptate, şi toată lumea conştientă trebue să-i ia apărarea. Este încă timpul ca pe ziua de 1 ianuarie să înceapă repararea greşelilor cel puţin cu cei deja admişi la avansare pe 1924—25, pentru ca apoi in 1925 să se repare şi ultima greşeală, dându-se dreptul cuvenit şi promoţiei 1910, care va avea aceeaşi dreptate după un an. Un ofiţer In acest interval nu poli face acţiune debitorului din lipsă de accepii nici acţiona pe girant. Deoarece acţiunea, contra acestuia din urma trebue făcută un termen de insuc ac la scadenţă, pierzi dreptul contra girantului, din lpsa acceptului protestat. Această debandadă, această ne maipomenită, halima, trebue să înceteze. O anchetă inopinată n, reprezentanţilor presei, ar desvălui râul in întregime şi ar găsi poate nu joace de îndreptare. Aş propune ca instituţiile caii nu numeroase poliţe de protest să contribui într'o proporţie oarecare """ tru a retribui un funcţionar numit la schela petroliferă Gura-Ocnide cei în drept, cinştii“î urma Hunileţii (Dâmboviţa). Şi nu era doară lucmf Avnfr»« im exemplar ales, un cal „do ra- Se cuvincios să’*, „pur sânge”! Era un biet cal Se cere de asemeni să se afişeze proletar, care muncia, săracul, un tablou care să cuprindă timbrele toată ziulica, salahona! In clipa, fixe şi mobile ce se cer pentru pro-j c md l'am văzut, stăpânul său îi testarea cambiilor. Cine are timp să ne audă ? Un comerciant Halimaua dela Camul Parti Domnule director, Nu cred să existe vreo instituţie a statului, unde lipsa de ordine să fie atât de evidentă, unde să nu ai cui cere vreo informaţiune, unde să stai ceasuri întregi în picioare fără nici un folos, unde să vezi atâtea hatâruri şi să asculţi atâtea dialoguri lipsite de bună-cuviinţă, ca în camera Corpului portăreilor secţia „proteste“. Un singur funcţionar este însărcinat cu primirea cererilor de protest — aproape 1500 la fiecare jumătate şi fine de lună — şi trebue să aştepţi de la ora 12 din zi până la 6 seara, în picioare, până când îţi strigă numele ca să achiţi taxele legale. Recipisa de plată nu o poţi primi în aceeaşi zi, ci urmează să vii în ziua următoare şi să stai de la 9 dim. la 12, ca să ţi se facă din nou apelul şi pot trece câteva zile consecutiv fără să obţii recepisa. Dacă ai fost printre norocoşi să capeţi recepisa, mai trebue un lung şir de zile, de cele mai multe ori treizeci, până obţii actul de protest, dacă nu cumva s’a pierdut între timp şi trebue căutat încă vreo treizeci de zile. Problam impreviziuan la asigurări O ÎNTREBARE Domnule director, Profitând de bunăvoinţa ce aţi acordat cititorilor dv. de a vă face diferite comunicări sub titlul „Ce zic cititorii“, îmi permit a vă ruga să binevoiţi a provoca un răspuns la următoarea chestiune : In anul 1905 m-am asigurat la o societate română de asigurare pe o sumă oarecare. Asigurarea expiră în 1925. Ratele le-am plătit, — cele dinainte de război — în lei buni, cari sunt azi depreciaţi. Societatea a cumpărat moşii, imobile, etc., cu aceşti bani buni, imobile cari valorează azi de 35—40 ori ca atunci. întrebarea este: în ce monedă și pe ce valută, societatea este obligată a-mi achita valoarea asigurării. O. Brăvescu ..... ■ la NAUEN, G. — Răspunzând la o întrebare în Adunarea Naţională din Angora, ministrul de externe turc a declarat că Angora rămâne Capitala Turciei şi în consecinţă şi reprezetntantele străine ar trebui să-şi aibă sediul acolo. -«*asofr- CITIŢI Inteligenţa calului e cunoscută. Reviste germane se ocupă cu descrierea darului minunat al acestui animal, de a deslega probleme de aritmetică. Calul ştie să socotească! îmi amintesc de pen-1 o faptă de inteligenţă a unui cal scosese hamul şi ca să-l facă să iasă din hulube îi mai trase încă un bîciu pe lângă toate bătăile cu care era gratificat tot timpul. Bietul „dobitoc” epuizat, trist şi cu capul plecat se îndrepta spre o cişmea din apropiere din care nu curgea nici un pic de apă M’am uitat din întâmplare după el şi văzui — cu uimire — cum puse cu botul în mişcare robinetul, din care începu să curgă apa pe care o sorbia cu lăcomie! Credeam, că-i numai o întâmplare. Dar am mai avut prilejul să asist altă dată la acelaşi spectacol. Era o dovadă vădită că... „dobitocul” înţelegea, observase mai întâiu mecanismul robinetului, făcuse experienţa şi acum lucra conform învăţământului tras, după judecată, din experienţă! Mi se pare, că Buy de Maupassant e acela, care a descris logica ...gâştelor, inteligenţa lor. Vreau să scriu astăzi despre Inteligenţa ...vacilor. Ştim că reputaţia boului — tovarăşul atât de iubit de săteanul nostru — în privinţa inteligenţii nu e tocmai faimoasă. „Nu fii boul” „De ce eşti bou?” se aude des ca o mustrare la adresa celora care fac pe proştii, iar fabulistul nostru l-a compromis cu totul pe bietul dobitoc, când în pielea lui a venit sufierul merilor diriguitori ai noştri. Vă amintiţi versurile. EXPOZIŢIA PEJIN Ceea ce caracterizează expoziţia pictorului Pejin (maior P. Jinga) din sala Mozart, este că ea e dominată de minunate peisagii din ţara moţilor şi redă viaţa sbuciumată a bravului popor de moţi. Admirabil redat este moţul care lucrează în creierul munţilor Bihor la ciubărele lui (tabloul No. 2) pe cari le duce apoi departe de tot, la târgurile bogate ale şesului (No. 8 şi 10) tip unde se întoarce cu „ţărină“, cum se zice în partea locului, ca să îndestuleze foamea femeilor şi a copiilor rămaşi lângă casă şi lângă vite in munţi. Peisagii pitoreşti arătând „cuiburile moţilor“, căsuţe cocoţate in vârfuri înalte de dealuri (No, 11, 12, 13, 14, 15, 16 etc.) interioare, care şi căruţe încărcate, mânate de moţi. Un frumos tablou reprezintă Moara părintelui Todea din Lăpuş, un altul casa istorică a lui Avram Iancu, un al treilea pe un moţ reparând ciubere sau un moţ păzind capre (No. 34), în toate tablourile este redată atmosfera limpede şi senină a munţilor apuseni. Două minunate interioare de biserici din Ardeal atrag deasemeni atenţia (66 şi 70). Pe lângă subiectele variate din ţara moţilor, mai găsim şi admirabile peisagii prinse la Copăceni. De aici remarcăm „Căsuţa cu purceii negri“ (No. 82) şi „Coşarul” No. SS. Deasemeni şi câteva reuşite masive. Din acest ciclu, tabloul No. 111 este plin de realitate şi de poezie, in acelaş timp. Interesante apoi sunt şi perspectivele aeriene, văzute din aeroplan. Aparatul, cu o aripă luminată de soarele ce apune şi „Dodtoralistea” sunt lucrări ce se deosibesc. De remarcat în pictura d-lui Fejin este tehnica sa deosebită şi originală, care crează profunzimea ce dă tuturor peisagiilor d-sale o admirabilă perspectivă. BURSA IN STRĂINĂTATE PENTRU ANATOMIE La 1 Maiu 1925 se va ţine un concurs pentru o bursă în străinătate de specializare în anatomie comparată. (Facultatea de medicină veterinară). Aspiranţii trebue să fie de naţionalitate română ,şi să aibă titlul de doctor în medicina veterinară sau de medic veterinar. Candidaţii vor înainta cererile de înscriere la facultatea respectivă cu cel puţin 20 zile înainte de ţinerea concursului şi vor anexa la cereri actele şi lucrările ce posedă. Concursul se va ţine la facultatea de medicină, veterinară înaintea unei comisii instituite la timp de minister. EI va consta dintr’o probă orală din anatomia comparată a animalelor domestice şi erabriologie şi din 2 probe practice, din cari una de disecţiune şi alta de technică istologică. Bursa este de 1000 lei lunar (înva- Jţită 600 .frânei francezi) şi ss. acordă pe timp de un an cu facultatea răs paciungire ,şi în condiţiunile prevăzute de regulamentulpentru burţe în ţară şi străinătate. CATEDRE VACANTE La Academia în alte studii comerciale şi industriale s’au declarat vacante următoarele conferinţe, înfiinţate prin legea bugetară a exerciţiului 1925: L. economic naţiona-„Un ban, ca toţi boli, puţin la simţire. „Ajunsese o dată la un post ingemnat... De vacă nu mai vorbim. E data totdeauna ca simbolul... prostiei ■— pardon!— naivităţii, puerilităţii, ingenuităţii... femenine ! Iată insă că în vremurile noastre de emancipare... femenină, au început să apară publicate in reviste ştiinţifice, fapte, care denotă logică şi inteligenţă şi din partea acestei fiinţe atât de calomniate. E un fapt raportat de d-na Godinci din Kaysersberg într’o st, această doamnă vizitându-şi staulul de vite, observă că una din vacile ei are hdrdăul cu rădăcini şi ierburi, nu jos lângă ea, ca celelalte, ci sus în iesle. Hdrdăul, fireşte, era golit. Mirată, întrebă pe grdjdar, care declară că „bălţata“ a fost... servită ca şi celelalte, cu hâidăul pus jos lângă ea! Trebuia, o explicaţie şi s’au pus să o pândească. Iată ce constatară: după ce înghiţiau rădăcinile, vitele se culcau partra, rumegat. Dar... loja „bălţatei" era cam scurtă, n’avea unde să se întindă mai confortabil pentru.. „siesta" ei, după golirea hdroidulu de rădăcini, şi atunci găsise soluţia: introducea umil din coarne în toarta hârdăului, şi-l depunea frumuşel în iesle, întinzându-se apoi, liniştită spre a’şi începe „siesta". Las imaginaţiei cetitorului dreptul de a’şi lămuri actul acesta, care denotă desigur, judecată, inteligenţă şi spirit de observaţie din partea vacii. Pe mine mă obseda totdeauna imaginea calului inteligent şi maltratat din Gura Ocniţii, ori de câte ori asistam la spectacolul martiriului cailor puşi să tragă greutăţi peste puterile lor, şi snopiţi in bătăi, când epuizaţi, rămâneau tăcuţi, muţi şi liniştiţi, plecându-şi doar cu tristeţe capul, când loviturile de biciu nimereau fruntea şi ochii! De acum înainte îmi va apărea în minte Şi imaginea vacii din Kaysersberg, ori şi când voiu vedea trecând spre aleatoriu vreo turmă de vite triste şi tăcute şi mai ales când între ele voiu zări vreuna bălţata! Avea dreptate Spinoza când socotea întreaga Natură înzestrată cu „intelectus“. DOCTORUL YGREC ă: 2)monedă, credit, schimb şi studiul băncilor; 3) corespondenţa şi limba română. UNIVERSITARE La facultatea de medicină din Bucureşti s’a hotărât ţinerea unui examen de docenţă în specialitatea „neurologie". Data examenului se va Axa mai târziu. * Ministerul Instrucţiunii a amânat la 10 Martie cor. examenul ele capacitate grupa juridico-economică, care urma să se înceapă la 15 ianuarie, Capitala va avea in curând o vizita intreesanta. Episcopul unit din P Pittsburg, Ion Török, va sosi la Bucureşti. Scopul vizitei este sa trateze cu guvernul român asupra lefurilor preoţilor greco-catolici din America. In adevăr, in dioceza Pittsburg sunt 400.000 de greco-catolici, cei mai mulţi lucrători din fosta monarhie austroungarii, parte din ei români. Aceşti greco-catolici au în total 65 de preoţi şi un episcop. înainte de război, guvernul austriac şi cel maghiar dădeau ajutoare pentru cult. Acum aceste guverne nu mai dau nimic pentru că nu mai au supuşi acolo, toţi aceşti locuitori fiind din provinciile aparţinând azi Cehoslovaciei, Iugoslaviei, României şi Poloniei. Episcopia din Pittsburg a fost înfiinţată de curând. Preotul Török fiind numit episcop, a venit în Europa, s-a prezintat papei, apoî s’a dus la Praga, unde a tratat cu Masaryk şi Beneş, şi la Belgrad, unde s’a prezentat regelui şi a tratat cu guvernul. Apoi s’a dus la Viena, iar de acolo va veni la Bucureşti. Pretutindeni caută să obţie ajutoare pentru bisericile greco-catolice. * ^ * Episcopul Török este unul din personagiile cele mai interesante. E poate cel mai tânăr episcop din lume, deoarece n’are decât 36 de ani. El este născut evreu, la Budapesta. Numele său originar era Toch. După ce și-a luat bacalioireanii s’a botezat și s’a înscris la teologie. Războiul l-a făcut ca preot militar catolic. La izbucnirea revoluţiei a făcut parte din mişcarea republicană şi era partizan al lui Karolyi. Venind bolşevicii, l-au închis. La plecarea bolşevicilor a fost eliberat, dar venind teroarea albă a lui Horthy, a fost din nou închis pentm ca era republican. După ce a stat un an la închisoare, a fost eliberat şi a emigrat în America. Acolo a devenit extrem de popipar, de la lucrători până la cercurîla cele mai înalte. Ţinea predici foarte căutate şi era foarte bine văzut şî în societate. Muncitorimea din regiunea Pittsburg îl idolatriza. Ea a cerut să se înfiinţeze o dioceza în care preotul Török să fie numit episcop. Prin intervenţia lui Harding această dorinţă s’a realizat, deşi mai multe personagii din Ungaria au intervenit la papă contra lui. La Viena, episcopul Török a fost intervievat de un ziarist, căruia i-a povestit istoria vieții sale. — Cum am sosit în America, a spus el, am povestit singur că-sdi origine evreiască și că am fost închis pentru motive politice. N’am vrut să se găsească cineva care să „divulge" aceste păcate. Dar in America lucrurile astea nu interesează. Am fost cerut cu atâta insistenţă, încât Sfântul Scaun m’d numit deşi a fost bombardat cu intervenţii diplomatice şi printr’o scrisoare personală a unui personagiu important (Horthy ? N. R.J! către papă. rurală : santa piscopul greco-catolic din Pittsburg, Ion Török la Bucureşti de TIBERIU VORNIC Sugestie colectivă -- sau un nou Mesia? CĂRŢI ŞI REVISTE Au apărut în editura „Cultura Naţionala’” Manualul Iui Epictet, trad. şi studiu introductiv, de C. Fedeleş, 133 pag. — 40 lei-Ion Minulescu: Roşu, galben si albastru. Roman, 230 pag. — 100 lei. ■ Dr. Ch. Marinescu: Infectiunea gonococică, 85 pag. 100 lei. Virgil Sotropa si dr. Al. Ciplea, Năsăudul. (Istorie, viaţă culturală, populaţie, mişcare economică, monumente, etc.) Un vol. de 52 pag. bogat ilustrat cu numeroase hărţi şi planuri lei 30. loan Slavici : Amintiri. Un volum de 184 pag. cuprinzând : Eminescu omul; Poporanismul lui Eminescu; Eminescu şi limba românească Serbarea de la Putna; Alexandri şi Eminescu; La balamuc; Eminescu şi conservatorii; Eminescu la Viena; Ion Creangă; Coşbuc; Titu Maiorescu; I. L. Caragiale; Eminescu şi I. L. Caragiale. —50 lei. Ilarie Chendi: Schiţa de critică literară. Un vol. de 200 pag. cuprin. zânei : Eminescu; Panu; Mihalache Dragomirescu; Sadoveanu; Hasdeu; Caragiale; Agârbiceanu; I. Anghel; Sandu Aldea; Ca Ion Theodorian ; Em. Gârleanu; Traian Demetrescu; Victor Eftimiu; A. Stavri; Corneliu Moldovanu; Pincio; Gh. Diamandi; N. Davidescu; Emil Isac; Radu D. Rosetti; Cincinat; N. N. Beldiceanu, etc. — 70 Iei. lunea Av romana _ PARIS, 7. (Rador).— Misiunea navală română, condusă de admirabil Scodrea, a făcut în ultimele zile ale liniei Decembrie, o călătorie de studii în Franţa, care va avea drept consecinţe favorizarea schimbului intelectual şi comercial şi strângerea legaturilor de prietenie între Franţa şi România. Ministrul marinei, d. Doamvsnil, a ţinut să acor de cel mai larg concurs misiunei române. Amiralul Scodrea însoţit de, căpitanul de fregata, aghiotantul Koslinski, a vizitat arsenalul din Cherbourg, în timp ce ceilalţi membri ai misiunei vizitau organizațiile și coriere navale din Brest și Toulon. ipjiVTs^sziwmt^ TELEFOANELE NOASTRE [ .Centrala 6/78 Centrala 24/73 Centrala 46/79 Direcția 57/82 Administr. 7/78 Provincia 10 98 TEXTRELE Spectacolele zilei Teatrul Naţional; ziua Făt Frumos; seara Femeia îndărătnică. Opera Română ; Aida. Teatrul Regina Maria ; ziua Maria Stuart; seara Heidelbergul de altă dată. Teatrul Marioara Voiculescu; ziua Regele; seara Peer Gynt. Teatrul Mic ; Marea ducesă şi chelnerul. Teatrul Carol cel Mare; Mat., şi seara; Panaiei. Teatrul Central. Zi şi noapte. Teatrul Alhambra. Varietăţi. Cinema Pathé Lipscani : Am ucis.Cinema Frascati: Scaramouche, Cinema Bulevard Palace: Scaramouche. Cinema Model, Samuran cu Popa Negri şi Rony & Rozy. Cinema Roma; Samson în arborele morţeî şi trupa Naie Tomescu. Cinema Terra; Prin minunile pădurilor sălbatice seria II şi Iulian şi Costin. Cinema Volts«Rusese: Pe treptele eşafodului şi trupa V, Teodorescu. Cinema Gloria; Maciste şi nepotul din America. Cinema Doamnei; O sută de caie îndrăciţi şi trupa Mihăilescu. Cinema Edison ; Puterea destinului şi o comedie. Cinema Popular; Mirajul cu May Muray... Cinema Marconi; Ocnaşul Zala mort şi trupa lorgu Tomescu. Cinema American: Copilul Halelor. capitolul I. Cinema Jupiter; Aventurile lui Shorty Hamilton. Vineri! Pân'aici! Duminică. (ziua ţin eară). Fân aici! TEATRUL CENTRAL Joi: Georges Dandin. Vineri: Cântăreţul tristeţel sal* (premieră). Sâmbătă: Cântăreţul tristeţel sale, TEATRUL POPULAR Joi: (ziua): Musca Spaniolă. Viitoarele premiere Vineri 9 Ianuarie: Haensel şi Grettel, de Humperdink, la Opera Română. Vineri 9 Ianuarie: Cântăreţul tristeţii sale de Osip Dywow, Miercuri 1* Ianuarie : Byzanţ de Mircea Rădulescu, la Teatrul Naţional. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL Joi: (ziua) Scrisoarea pierdută, (seara) Don. Quichotte. * Vineri: Thebaida. '*•' Sâmbătă; (ziua) Scrisoarea Pierdută, (seara) Femeia îndărătnică Duminică. (ziua) Bolnavul închipuit. (seara) Dinu Păturică. Luni: Femeia îndărătnică. Marţi: Thebaida. Miercuri; Byzanţ. OPERA ROMANA Joi Traviata. Vineri : Haensel şi GretteL Sâmbătă: Haensel şi Grettel. Duminică; (ziua): Paiaţe. Coppe- fiat (seara): Bal Mascat. REGINA MARIA Joi (ziua): Câinele turbat; (seara): Slugă la doi Stăpâni. Vineri: Concert Simfonic. Floarea de lămâiţă. Sâmbătă: (ziua)' Revizorat, (seara )Mărgeluş. Duminică: (ziua) Keaa, (seara) Heildelbergul de altădată. TEATRUL MARIOARA VOICULESCU Joi: Regele. Vineri: Regele- Sâmbătă: Regele. Duminică (ziua): Peer Gynt, (Seara) Regele. TEATRUL MIC Joi: Marea Ducesă şi Chelnerul. Vineri: Marea Ducesă şi ChelneSâmbătă: Marea Ducesă şi Chelnerul. Duminică (ziua şi seara): Marea Ducesă şi Chelnerul. TEAT. CAROL ceS MARE Joii Pân’aici!rul. înfrângerea Ini Ghandi Congresul naţional Indian, a avut, un rezultat, pa care de altfel mulţi- l aşteptau : înfrângerea lui Ghandi. Naţionaliştii indieni sunt împărţiţi în două tabere. Una mai conservatoare, condusă de Ghandî, care avea ca program „ne-cooperaţîa", adică abstinenţa la cameră, senat şi consiliile provinciale, precum şi abstinenţa de la cumpărarea de mărfuri fabricate, pentru a lovi, în An-, glia, înapoi, la fus, era parola lui. ’Adică indienii să-şi facă singuri, acasă, pânza da care au nevoe şi să n’o cumpere din fabricile engleze. Cellalt partid, condus de avocatul Das, este mai revoluţionar. El nu înţelege pasivismul şi cere participarea la alegeri pentru a se împiedica administraţia ţării prin obstrucţie. La congresul trecut, Ghanai a obţinut încât majoritatea. Dar sistenul său de a face politică bazată pa principii etice, n'a dat roade, Dos este mai tare în chestiile practice ti mai ales economice. La vopgresul care a avut loc zilele acestea, fii a obţinut majoritatea, ceea pfe, Irmamnă că lupte grele vor începe în India. CiTSTI ’ * Jem! literar“ MAHATMA GHANDI