Adevěrul, ianuarie 1925 (Anul 38, nr. 12578-12606)

1925-01-08 / nr. 12585

e la orăşelul curat şi drăguţ de pe malul Oltului se petrec de la o vreme încoace lucruri minunate. Din toate colţurile Ardealului, s’au răs­colit oameni necăjiţi, oameni curioşi şi oameni naivi, cari au descălicat în cetatea lui Negru Vodă mânaţi de forţa irezistibilă a unei sugestii. A­­sameni unui loc de pelerinaj tămă­duitor, Făgăraşul a început să fie un punct de atracţie colectivă, un miracol, spre care tind pelerinii din cele patru unghiuri ale provinciei. Presa minoritară din Ardeal, a închinat pagini întregi evenimentu­lui. Redacţiile şi-au trimis iscoade speciale pentru a scormoni în adân­cimile unde stă ascuns adevărul. Medici savanţi şi căutători de as­cunse taine din psihologia omeneas­că, au purces cu frunţi îngândurate,­­spre oraşul cu minunea, unde un profet de vremuri nouă, răspândeşte o proaspătă religie pentru cei mulţi. Noi,­­ preocupaţi de frământări sterpe, de urne furate şi de combi­naţii de culise, ne găsim streini de minunea de la Făgăraş. Ziarele ro­mâneşti, au prea m­ult de scris, din Întâmplările cu paşapoarte, cu dis­pute de succesiune şi alte produse exotice ale vieţii noastre publice, şi este firesc că în asemenea împreju­rări, scapă evenimentul de pe ma­lul Oltului. Acum însă, minunea s’a revărsat peste hotarele orăşelului şi trecând în coloanele presei ardelene, este­­aşezată în cântarul aprecierii pu­blice. Se cuvine, deci, ca de acum, în­­tâmplarea să fie cunoscută şi de res­tul ţării, pentru că se afirmă din partea credincioşilor nouei religii, că omenirea este în pragul vieţii pre­lungite, a desăvârşitei lipse de boale şi a complectei fericiri pământeşti, şi credem, că aceste noutăţi, sunt destul de interesante pentru toată lumea. Bicsérdy Bela, un om, ca de cinci­zeci de ani, proprietar în Făgăraş, om cu familie şi cu rosturi, sufe­rise în tinereţe de sifilis. Umblat de la doctor la doctor, din farmacie în farmacie, s’a găsit într’o bună zi la portiţa celei de pe urmă din etapele cumplitei boli... Lăsat la discreţia germenului blestemat, Bicsérdy, sfă­tuit de nu ştiu cine, a început un tratament... „sui—generis”. într’o bună zi, se declară vegetarian ab­solut şi începu a trăi după reţeta simplă dar neobicinuită, a totalei abstinenţe de carne. Redus la poa­me, legume şi lapte, Bicsérdy trăi ani dearândul conform reţetei vege­­tariane şi scăpă de boală. Cu tim­pul, lărgi „reforma“ propriei sale vieţi cu reducerea îmbrăcămintei la strictul necesar şi practică acest an­trenament aşa de bine, încât astăzi Bicsérdy poate păşi liniştit cu pi­cioarele goale în zăpadă şi se poate plimba fără teamă în costum sumar pe cea mai scăzută temperatură, —­­rganizonul său nu cunoaşte răceala. Fireşte, odată ce rezultatele expe­rienţei fură atât de strălucite pentru Bicsérdy, regimul a fost trecut prin­­tr’u­p ucaz familiar, asupra întregei sale case. Soţie şi copii, au fost su­puşi reţetei sale ,şi minune... copiii­ lui Bicsérdy — pe care l-a văzut per­­sonal scriitorul acestor rânduri n’au suferit, niciodată cea mai mică defecţiune fiziologică, nici măcar uşoară­ răceală. Cât pentru aspect aceşti copii ar putea să reprezinte cu drept cuvânt sănătatea în alego­ria­ umanităţii Robuşti, frumoşi şi tari, ei sunt argumente de o incon­testabilă forţă pentru noua religie lui Bicsérdy. Panii aci, nimic ce iese din comun, ţii definitiv, cazuri izolate de felul acesta, vor fi destule­ şi în alte păr­ţi ale pământului. Decât Bicsérdy, a găsit că dovezi­le pe cari le-a servit propria sa fa­milie, sunt îndemnuri categorice pentru răspândirea credinţei sale. O singură excepţie: băiatul său, care a părăsit casa părintească de mult, din pricina eternului post la care era supus, nu l-a descurajat. Iată-l deci pe Bicsérdy procl­amându-se a­­postol al unei noi religii, mergând din oraş în oraş să ţină conferinţe, scoţând o carte voluminoasă şi răs­pândind pe toata căile posibile, să­mânţa miraculoasă a confesiunii sa­le. Convins în sinele său, că este predestinat să mântuiască pentru a doua oară omenirea copleşită de pă­cate şi nu credinţa că este pe cale de a izgoni suferinţa trupească din rân­durile chinuite ale umanităţii, Bic­­serdy a început să-şi aplice „în con­cret” teoriile. Trebue să menţionăm, că aposto­lul de la Făgăraş a înregistrat câte­va succese categorice. O seamă de suferinzi şi-au găsit tămăduirea des­­părţindu-se pentru totdeauna de r­itmul „animalic” şi urmând reţeta de o crudă asprime a maestrului Bic­­sérdy.,. Un caz nefericit s’a interpus însă deodată, neprovestit, încruci­şând apostolica ascenziune a profe­tului. Un doctor in medicină de la Târgu Mureş se îmbolnăvi grav de tuberculoză. Ajuns în stadiul ultim, nefericitul om, în etate abia de 34 ani, se refugie cu disperarea naufra­giatului — la învăţăturile proaspete ale noului Messia. De vreme ce Bic­­serdy afirma, că tuberculoza se vin­decă tot aşa de uşor urmând învăţă­turile sale, ca orice simplă durere de cap, doctorul de la Târgu-Mureş se adresă lui. O corespondenţă — pu-­ blicată acum în întregime în ziare—­ se încinse între pacient şi noul Mes-S­sia. Drept rezultat, doctorul rupse­ deodată tradiţia tratamentului de­ supraalimenare impus tuberculoşilor şi începu a roade zilnic rădăcinile şi poamele acre ale vindecătorului bi­blic. În scurt timp, bietul doctor murt şi moartea lui a fost o lovitură cumplită pentru profet. Rudeniile au publicat corespondenţa lui Bicsérdy, din care se vede limpede, că Messia zilelor noastre nu-şi răspândeşte cre­dinţa cu risipa sufletească a unui Crist, ci o vinde scump, ca pe un elixir nepreţuit de viaţă. El a înca­sat de la doctor, frumosul onorar de 12.000 lei, motivând că suma este destinată tipăririi de noui volume cu învăţături... Fireşte , pe urma acestei nefe­ricite întâmplări, reputaţia crescân­dă de apostol a lui Bicsérdy, scăzu fulgerător, ca argintul viu din ter­mometru, când îi atinge frigul O conferinţă anunţată de maestru, la Târgu-Mureş, fu oprită de poliţie. Unele ziare, cerură acţiune publică împotriva lui... O vie discuţie s'a pornit, căci faţă cu trustul caz dela Târgu-Mureş, do­vezi numeroase stau alături de prin­cipiile sale. Bicsérdy a publicat o declaraţie în ziare, în care face cu­noscut că va da în judecată pe toţi cari vor calomnia prin publicitate a­­postolatul său... Bine­înțe­fes, avertismentul lul Bic­­sérdy nu ne va împiedeca ,să sem­năm , aceste rânduri. Chestiunea, se prezintă, prea intere­santă, ponton, ca să nu, fie discutată. Este vorba, doar’ că ,tatreg Ardea­lul se ocupă de propaganda unui om, care este sau un fanatic al cre­dinţelor sale pe cari le propagă , cu dovezi,­­sau un nebun, sau un iscu­sit profitor de naivitatea celor mulţi. In orice caz, evenimentul luând pro­porţii mari, se impune o atenţie fie a autorităţilor sanitare, fie a celor,, poliţieneşti. Căci dacă e vorba să stăm în pragul unor uriaşe prefaceri omeneşti, cu viaţă fericită, lipsite de boale şî cu bani profur­giţi pesta suma unui veac, atunci, e bine să a­­flăm acest lucru cu un ceas mai de­vreme, şi să scăpăm de pieire o seamă de nefericiţi. Ori dacă avem de lucru cu un profitor de creduli­tatea celor mulţi, atunci să se pună­­capăt tot cu un ceas mai de­vreme, pentru a se evita o nouă fatalitate ca cea de la Târgu-Mureş. Profetul de la Făgăraş aşteaptă ju­­decata opiniei publice. Şi opinia pu­blică aşteaptă să ştie, dacă în faţa ei stă, un profet de credinţe adevă­rate, ori un apostol al buzunarului propriu. TIBERIU VORNIC Călătoria i-lu­i Albert ThomasIn indii LSAFSELD, A. -- D. Thomas, ministrul coloniilor in fostul guvern labourist s’a îmbarcat astăzi pentru Jamaica, pentru a vizita Indîile de vest în cali­tate de membru în parlament, sub auspiciile Asociaţiune; parlamentare a imperiului bri­tanic. Obiectul vizitei este de a stu­dia condiţunile economice şi puterea industrială a acestor colonii. J D. ALBERT THOMAS COSTUL ABOMMENTULUI LEI 850 PE UN AN LEI 450 PE 6 LUNI LEI 150 PE 3 LUNI La rubrica aceasta, poa­te colabora orice cititor sau cititoare. Ei pot răs­punde ţi la ideile emise ţi faptele expuse in scri­sorile ce publicăm. Avansările ofiţerilor Domnule director, S'au scris la ziare din când în rând câteva încercări de protestare, contra felului de avansare al ofiţe­rilor. Este destul de grav când ar­mata are proteste de făcut, dar fiind că nimeni nu se îngrijeşte de ea, este nevoită să ia calea presei, sin­gura care le mai ia apărarea din când în când, contra nedreptăţilor ce li se fac. Sunt promoţii de ofiţeri intraţi în războiu cu gradul de căpitan, şi as­tăzi sunt coloneii cu cinci ani vechi­me in grad şi cu aspir­aţiuni de ge­neral şi sunt alte promoţii intrate in războiu cu gradul de locotenent cu patru ani vechime şi astăzi sunt maiori cu şapte ani şi jumătate ve­chime şi nici o perspectivă de a­­vansare. Există o lege de înaintare în ar­mată care prevede un stagiu pen­tru fiecare grad, ei bine, acea lege este făcută numai pentru promoţiile favorizate de... soartă. Sunt promoţii de ofiţeri cum sunt cele din 1909 şi 1910, cari au împli­nit 7 ani vechime de maior de la­ 1 Septembrie 1924 şi acum pe 1 Ia­nuarie urmează să li se dea spor de soldă. Care este în acest caz econo­mia statului când aproape jumătate din leafa de la maior la lt.-colonel tot li se dă? Care este rezultatul ma­terial şi care cel moral? Cu­ cine va face această balanţă va vedea ime­diat că pentru o meschină sumă de bani se distruge moralul a 150—200 ofiţeri, cari au dus greul­ războiului, fiind­că ei au fost cei cari au condus în marele nostru războiu pentru în­­tregirea neamului, companiile, bate­riile şi batalioanele. Ei au dat tri­butul cel mai mare de sânge în ser­viciul patriei şi acum ei se văd ne­dreptăţiţi, luându-li-se dreptul de avansare consfinţit prin legi. Ofiţerimea­ se închină nevoilor budgetare ale ţării şi suferă cu mul­tă răbdare mica soldă din care ori­cine ştie că nu se poate trăi astăzi decât cu mari suferinţe şi sacrificii, dar este infinit mai greu să sufere să i­ se ia un drept sfânt al ei, drep­­tul de avansare. Este singura răs­plată pe care o revendică cu tărie şi dreptate, şi toată lumea conştientă trebue să-i ia apărarea. Este încă timpul ca pe ziua de 1 ianuarie să­ înceapă repararea greşe­lilor cel puţin cu cei deja admişi la avansare pe 1924—25, pentru ca a­­poi in 1925 să se repare şi ultima greşeală, dându-se dreptul cuvenit şi promoţiei 1910, care va avea a­­ceeaşi dreptate după un an. Un ofiţer In acest interval nu poli face ac­ţiune debitorului din lipsă de accep­­ii nici acţiona pe girant. Deoarece acţiunea, contra acestuia din urm­a trebue făcută un termen de in­­suc ac la scadenţă, pierzi dreptul contra girantului, din lpsa acceptului pro­­testat. Această debandadă, această ne mai­pomenită, halima, trebue să înceteze. O anchetă inopinată n, reprezen­tanţilor presei, ar desvălui râul in întregime şi ar găsi poate nu joace de îndreptare. Aş propune ca instituţiile caii nu numeroase poliţe de protest să con­tribui într'o proporţie oarecare """ tru a retribui un funcţionar numit la schela petroliferă Gura-Ocni­­de cei în drept, cinştii“î u­rma Hunile­ţii (Dâmboviţa). Şi nu era doară lucmf Avnfr»« im exemplar ales, un cal „do ra- Se cuvincios să’*, „pur sânge”! Era un biet cal Se cere de asemeni să se afişeze proletar, care muncia, săracul, un tablou care să cuprindă timbrele toată ziulica, salahona! In clipa, fixe şi mobile ce se cer pentru pro-­j c­ md l'am văzut, stăpânul său îi testarea cambiilor. Cine are timp să ne audă ? Un comerciant Halimaua dela Camul Par­ti Domnule director, Nu cred să existe vreo instituţie a statului, unde lipsa de ordine să fie atât de evidentă, unde să nu ai cui cere vreo informaţiune, unde să stai­­ ceasuri întregi în picioare fără nici­­ un folos, unde să vezi atâtea hatâ­ruri şi să asculţi atâtea dialoguri lipsite de bună-cuviinţă, ca în came­ra Corpului portăreilor secţia „pro­teste“. Un singur funcţionar este însărci­nat cu primirea cererilor de pro­test — aproape 1500 la fiecare jumă­tate şi fine de lună — şi trebue să aştepţi de la ora 12 din zi până la 6 seara, în picioare, până când îţi stri­gă numele ca să achiţi taxele legale. Recipisa de plată nu o poţi primi în aceeaşi zi, ci urmează să vii în ziua următoare şi să stai de la 9 dim. la 12, ca să ţi se facă din nou apelul şi pot trece câteva zile conse­­cutiv fără să obţii recepisa. Dacă ai fost printre norocoşi să capeţi recepisa, mai trebue un lung şir de zile, de cele mai multe ori treizeci, până obţii actul de protest, dacă nu cumva s’a pierdut între timp şi trebue căutat încă vreo trei­zeci de zile. Problam impreviziuan la asigurări O ÎNTREBARE Domnule director, Profitând de bunăvoinţa ce aţi a­­cordat cititorilor dv. de a vă face diferite comunicări sub titlul „Ce zic cititorii“, îmi permit a vă ruga să binevoiţi a provoca un răspuns la următoarea chestiune : In anul 1905 m-am asigurat la o societate română de asigurare pe o sumă oarecare. Asigurarea expiră în 1925. Ratele le-am plătit, — cele di­­nainte de război — în lei buni, cari sunt­ azi depreciaţi. Societatea a cumpărat moşii, imobile, etc., cu a­­ceşti bani buni, imobile cari valo­­rează azi de 35—40 ori ca atunci. întrebarea este: în ce monedă și pe ce valută, societatea este­­ obli­gată a-mi achita valoarea asigu­­rării. O­. Brăvescu ..... ■ la NAUEN, G. — Răspunzând la o întrebare în Adunarea Naţională din Angora, ministrul de externe turc a declarat că Angora rămâne Capitala Turciei şi în consecinţă şi reprezetntantele străine ar trebui să-şi aibă sediul acolo. -«*asofr- CITIŢI Inteligenţa calului e cunoscu­tă. Reviste germane se ocupă cu descrierea darului minunat al a­­cestui animal, de a deslega pro­bleme de aritmetică. Calul ştie să socotească! îmi amintesc de pen-1 o faptă de inteligenţă a unui cal scosese hamul şi ca să-l facă să iasă din hulube îi mai trase încă un bîciu pe lângă toate bătăile cu care era gratificat tot timpul. Bietul „dobitoc” epuizat, trist şi cu capul plecat se îndrepta spre o cişmea din apropiere din care nu curgea nici un pic de apă M’am uitat din întâmplare după el şi văzui — cu uimire — cum puse cu botul în mişcare robine­tul, din care începu să curgă apa pe care o sorbia cu lăcomie! Cre­deam, că-i numai o întâmplare. Dar am mai avut prilejul să asist altă dată la acelaşi spectacol. Era o dovadă vădită că... „dobi­tocul” înţelegea, observase mai întâiu mecanismul robinetului, făcuse experienţa şi acum lucra conform învăţământului tras, după judecată, din experienţă! Mi se pare, că Buy de Maupas­sant e acela, care a descris logi­ca ...gâştelor, inteligenţa lor. Vreau să scriu astăzi despre In­teligenţa ...vacilor. Ştim că repu­taţia boului — tovarăşul atât de iubit de săteanul nostru — în privinţa inteligenţii nu e tocmai faimoasă. „Nu fii boul” „De ce eşti bou?” se aude des ca o mus­trare la adresa celora care fac pe proştii, iar fabulistul nostru l-a compromis cu totul pe bietul dobitoc, când în pielea lui a venit sufierul merilor diriguitori ai noştri. Vă amintiţi versurile. EXPOZIŢIA PEJIN Ceea ce caracterizează expoziţia pictorului Pejin (maior P. Jinga) din sala Mozart, este că ea e dominată de minunate peisagii din ţara moţi­lor şi redă viaţa sbuciumată a bra­vului popor de moţi. Admirabil redat este moţul care lucrează în creierul munţilor Bihor la ciubărele lui (tabloul No. 2) pe cari le duce apoi departe de tot, la târgurile bogate ale şesului (No. 8 şi 10) tip unde se întoarce cu „ţărină“, cum se zice în partea locului, ca să îndestuleze foamea femeilor şi a co­piilor rămaşi lângă casă şi lângă vite in munţi. Peisagii pitoreşti arătând „cuibu­rile moţilor“, căsuţe cocoţate in vâr­furi înalte de dealuri (No, 11, 12, 13, 14, 15, 16 etc.) interioare, care şi că­ruţe încărcate, mânate de moţi. Un frumos tablou reprezintă Moa­ra părintelui Todea din Lăpuş, un altul casa istorică a lui Avram Ian­cu, un al treilea pe un moţ repa­rând ciubere sau un moţ păzind ca­pre (No. 34), în toate tablourile este redată at­mosfera limpede şi senină a munţi­lor apuseni. Două minunate interioare de bi­serici din Ardeal atrag deasemeni atenţia (66 şi 70). Pe lângă subiectele variate din ţara moţilor, mai găsim şi admira­bile peisagii prinse la Copăceni. De aici remarcăm „Căsuţa cu purceii negri“ (No. 82) şi „Coşarul” No. SS. Deasemeni şi câteva reuşite ma­sive. Din acest ciclu, tabloul No. 111 este plin de realitate şi de poezie, in acelaş timp. Interesante apoi sunt­ şi perspecti­vele aeriene, văzute din aeroplan. Aparatul, cu o aripă luminată de soarele ce apune şi „Dodtoralistea” sunt lucrări ce se deosibesc. De remarcat în pictura d-lui Fejin este tehnica sa deosebită şi origina­lă, care crează profunzimea ce dă tuturor peisagiilor d-sale o admira­bilă perspectivă. BURSA IN STRĂINĂTATE PEN­TRU ANATOMIE La 1 Maiu 1925 se va ţine un con­curs pentru o bursă în străinătate de specializare în anatomie compa­rată. (Facultatea de medicină vete­rinară). Aspiranţii trebue să fie de naţionalitate română ,şi să aibă tit­lul de doctor în medicina veteri­nară sau de medic veterinar. Can­didaţii vor înainta cererile de înscri­ere la facultatea respectivă cu cel puţin 20 zile înainte de ţinerea con­cursului şi vor anexa la cereri ac­tele şi lucrările ce posedă. Concursul se va ţine la facultatea de medicină, veterinară înaintea u­­nei comisii instituite la timp de mi­nister. EI va consta dintr’o probă orală din anatomia comparată a anima­lelor domestice şi erabriologie şi din 2 probe practice, din cari una de disecţiune şi alta de technică isto­­logică. Bursa­ este de 1000 lei lunar (înva- Jţită 600 .frânei francezi) şi ss. acor­dă pe­ timp de­ un an cu facultatea răs­ paciungire ,şi în condiţiunile pre­văzute de regulamentul­­p­entru bur­­ţe în ţară şi străinătate. CATEDRE VACANTE La Academia în alte studii co­merciale şi industriale s’au declarat vacante urmă­toarele conferinţe, în­fiinţate prin legea bugetară a exer­ciţiului 1925: L. economic naţiona-„Un ban, ca toţi boli, puţin la simţire. „Ajunsese o dată la un post in­gemnat... De vacă nu mai vorbim. E data totdeauna ca simbolul... prostiei ■— pardon!— naivităţii, puerilităţii, in­genuităţii... femenine ! Iată insă că în vremurile noastre de emanci­pare... femenină, au început să apa­ră publicate in reviste ştiinţifice, fapte, care denotă logică şi inteli­genţă şi din partea acestei fiinţe atât de calomniate. E un fapt rapor­tat de d-na Godinci din Kaysersberg într’o st, această doamnă vizitân­­du-şi staulul de vite, observă că una din vacile ei are hdrdăul cu rădă­cini şi ierburi, nu jos lângă ea, ca celelalte, ci sus în iesle. Hdrdăul, fi­reşte, era golit. Mirată, întrebă pe grdjdar, care declară că „bălţata“ a fost... servită ca şi celelalte, cu hâi­dăul pus jos lângă ea! Trebuia, o ex­plicaţie şi s’au pus să o pândească. Iată ce constatară: după ce înghi­­ţiau rădăcinile, vitele se culcau par­tra, rumegat. Dar... loja „bălţatei" era cam scurtă, n’avea unde să se întindă mai confortabil pentru.. „siesta" ei, după golirea hdroidulu de rădăcini, şi atunci găsise solu­ţia: introducea umil din coarne în toarta hârdăului, şi-l depunea fru­muşel în iesle, întinzându-se apoi, li­niştită spre a’şi începe „siesta". Las imaginaţiei cetitorului dreptul de a’şi lămuri actul acesta, care denotă de­sigur, judecată, inteligenţă şi spi­rit de observaţie din partea vacii­. Pe mine mă obseda totdeauna im­a­ginea calului inteligent şi maltratat din Gura Ocniţii, ori de câte ori asis­tam la spectacolul martiriului cailor puşi să tragă greutăţi peste puterile lor, şi snopiţi in bătăi, când epui­zaţi, rămâneau tăcuţi, muţi şi liniş­tiţi, plecându-şi doar cu tristeţe capul, când loviturile de biciu nime­reau fruntea şi ochii! De acum înainte îmi va apărea în minte Şi imaginea vacii din Kay­sersberg, ori şi când voiu vedea tre­când spre aleatoriu vreo turmă de­ vite triste şi tăcute şi mai ales când între ele voiu zări vreuna bălţata! Avea dreptate Spinoza când soco­tea întreaga Natură înzestrată cu „intelectus“. DOCTORUL YGREC­ ­ă: 2)­­monedă, credit, schimb şi stu­diul băncilor; 3) corespondenţa şi limba română. UNIVERSITARE La facultatea de medicină din Bu­cureşti s’a hotărât ţinerea unui exa­men de docenţă în specialitatea „neurologie". Data examenului se va Axa mai târziu. * Ministerul Instrucţiunii a amânat la 10 Martie cor. examenul ele capa­citate grupa juridico-economică, ca­re urma să se înceapă la 15 ianua­rie, Capitala va avea in curând o vi­zita intreesanta. Episcopul unit din P Pittsburg, Ion Török, va sosi la Bucureşti. Scopul vizitei este sa trateze cu guvernul român asupra lefurilor preoţilor greco-catolici din Ameri­ca. In adevăr, in dioceza Pittsburg sunt 400.000 de greco-catolici, cei mai mulţi lucrători din fosta mo­narhie austroungarii, parte din ei români. Aceşti greco-catolici au în total 65 de preoţi şi un episcop. înainte de război, guvernul aus­triac şi cel maghiar dădeau aju­toare pentru cult. Acum aceste gu­verne nu mai dau nimic pentru că nu mai au supuşi acolo, toţi aceşti locuitori fiind din provinciile apar­ţinând azi Cehoslovaciei, Iugosla­viei, României şi Poloniei. Episcopia din Pittsburg a fost în­fiinţată de curând. Preotul Török fiind numit episcop, a venit în Eu­­ropa, s-a prezintat papei, apoî s’a dus la Praga, unde a tratat cu Ma­­saryk şi Beneş, şi la Belgrad, unde s’a prezentat regelui şi a tratat cu guvernul. Apoi s’a dus la Viena, iar de acolo va veni la Bucureşti. Pretutindeni caută să obţie aju­toare pentru bisericile greco-cato­lice. * ^ * Episcopul Török este unul din personagiile cele mai interesante. E poate cel mai tânăr episcop din lume, de­oarece n’are decât 36 de ani. El este născut evreu, la Buda­pesta. Numele său originar era Toch. După ce și-a luat bacalioi­reanii s’a botezat și s’a înscris la teologie. Războiul l-a făcut ca preot mili­­tar catolic. La izbucnirea revoluţiei a făcut parte din mişcarea republicană şi era partizan al lui Karolyi. Venind bolşevicii, l-au închis. La plecarea bolşevicilor a fost eliberat, dar ve­nind teroarea albă a lui Horthy, a fost din nou închis pentm ca era republican. După ce a stat un an la închisoare, a fost eliberat şi a emigrat în America.­­ Acolo a devenit extrem de popip­ar, de la lucrători până la cercurîla cele mai înalte. Ţinea predici foarte căutate şi era foarte bine văzut şî în societate. Muncitorimea din re­giunea Pittsburg îl idolatriza. Ea a cerut să se înfiinţeze o dioceza în care preotul Török să fie numit episcop. Prin intervenţia lui Har­­ding această dorinţă s’a realizat, deşi mai multe personagii din Un­garia au intervenit la papă con­tra lui.­­ La Viena, episcopul Török­ a fost intervievat de un ziarist, căruia i-a­ povestit istoria vieții sale. — Cum am sosit în America, a spus el, am povestit singur că-sdi origine evreiască și că am fost în­chis pentru motive politice. N’am vrut să se găsească cineva care să „divulge" aceste păcate. Dar in America lucrurile astea nu interesează. Am fost cerut cu atâta insistenţă, încât Sfântul Scaun m’d numit deşi a fost bombardat cu in­tervenţii diplomatice şi printr’o scrisoare personală a unui perso­nagiu important (Horthy ? N. R.J! către papă. rurală :­ santa­ ­piscopul greco-catolic din Pittsburg, Ion Török la Bucureşti de TIBERIU VORNIC Sugestie colectivă -- sau un nou Mesia? CĂRŢI ŞI REVISTE Au apărut în editura „Cultura Naţio­nala’” Manualul Iui Epictet, trad. şi studiu introductiv, de C. Fedeleş, 133 pag. — 40 lei-Ion Minulescu: Roşu, galben si albas­tru. Roman, 230 pag. — 100 lei. ■ Dr. Ch. Marin­escu: Infectiunea go­­nococică, 85 pag. 100 lei. Virgil Sotropa si dr. Al. Ciplea, Nă­­săudul. (Istorie, viaţă culturală, popu­laţie, mişcare economică, monumente, etc.) Un vol. de 52 pag. bogat ilus­trat cu numeroase hărţi şi planuri lei 30. loan Slavici : Amintiri. Un volum de 184 pag. cuprinzând : Eminescu omul; Poporanismul lui Eminescu; Eminescu şi limba românească Serbarea de la Putna; Alexandri şi Eminescu; La balamuc; Eminescu şi conservatorii; Eminescu la Viena; Ion Creangă; Coşbuc; Titu Maio­rescu; I. L. Caragiale; Eminescu şi I. L. Caragiale. —­50 lei. Ilarie Chendi: Schiţa de critică literară. Un vol. de 200 pag. cuprin. zânei : Eminescu; Panu; Mihalache Dragomirescu; Sadovean­u; Hasdeu; Caragiale; Agârbiceanu; I. Anghel; Sandu­ Aldea; Ca Ion Theodorian ; Em. Gârleanu; Traian Demetrescu; Victor Eftimiu; A. Stavri; Corneliu Moldovanu; Pincio; Gh. Diamandi; N. Davidescu; Emil Isac; Radu D. Rosetti; Cincinat; N. N. Beldiceanu, etc. — 70 Iei. lunea­­ A­v romana _ PARIS, 7. (Rador).­­— Misiunea navală română, condusă de admira­bil Scodrea, a făcut în ultimele zile ale liniei Decembrie, o călătorie de studii în Franţa, care va avea drept consecinţe favorizarea schimbului intelectual şi comercial şi strânge­rea legaturilor de prietenie între Franţa şi România. Ministrul mari­nei, d. Doamvsnil, a ţinut să acor­ de cel mai larg concurs misiunei române. Amiralul Scodrea însoţit de, căpitanul de fregata,­ aghiotantul Koslinski, a vizitat arsenalul din Cherbourg, în timp ce ceilalţi mem­­bri ai misiunei vizitau organizațiile și coriere navale din Brest și Tou­lon. ipjiVTs^sziwmt^ TELEFOANELE NOASTRE [ .Centrala 6/78 Centrala 24/73­­ Centrala 46/79 Direcția 57/82 Administr. 7/78 Provincia 10 98 TEXTRELE Spectacolele zilei Teatrul Naţional; ziua Făt Fru­mos; seara Femeia îndărătnică. Opera Română ; Aida. Teatrul Regina Maria ; ziua Ma­­ria Stuart; seara Heidelbergul de altă dată. Teatrul Marioara Voiculescu; ziua Regele; seara Peer Gynt. Teatrul Mic ; Marea ducesă şi chelnerul. Teatrul Carol cel Mare; Mat., şi seara; Pan­aiei. Teatrul Central. Zi şi noapte. Teatrul Alhambra­­. Varietăţi. Cinema Pathé Lipscani : Am ucis.­­Cinema Frascati: Scaramouche, Cinema Bulevard Palace: Scara­mouch­e. Cinema Model­, Samuran cu Popa Negri şi Rony & Rozy. Cinema Roma; Samson în arbo­rele morţeî şi trupa Naie Tomescu. Cinema Terra; Prin minunile pă­durilor sălbatice seria II şi Iulian şi Costin. Cinema Volts«Rusese: Pe treptele eşafodului şi trupa V, Teodores­cu. Cinema Gloria; Maciste şi nepo­­tul din America. Cinema Doamnei; O sută de caie îndrăciţi şi trupa Mihăilescu. Cinema Edison ; Puterea destinu­lui şi o comedie. Cinema Popular; Mirajul cu May Muray... Cinema Marconi; Ocnaşul Zala mort şi trupa lorg­u Tomescu. Cinema American: Copilul Hale­lor. capitolul I. Cinema Jupiter; Aventurile lui Shorty Hamilton. Vineri! Pân'aici! Duminică. (ziua ţi­n eară). Fân a­ici! TEATRUL CENTRAL Joi: Georges Dandin. Vineri: Cântăreţul tristeţel sal* (premieră). Sâmbătă: Cântăreţul tristeţel sale, TEATRUL POPULAR Joi: (ziua): Musca Spaniolă. Viitoarele premiere Vineri 9 Ianuarie: Haensel şi Grettel, de Humperdink, la Opera Română. Vineri 9 Ianuarie: Cântăreţul tris­teţii sale de Osip Dywow, Miercuri 1* Ianuarie : Byzanţ de Mircea Rădulescu, la Teatrul Na­ţional.­­ Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL Joi: (ziua) Scrisoarea pierdută, (seara) Don. Quichotte. * Vineri: Thebaida. '­­*•' Sâmbătă; (ziua) Scrisoarea Pier­dută, (seara) Femeia îndărătnică Duminică. (ziua) Bolnavul închi­puit. (seara) Dinu Păturică. Luni: Femeia îndărătnică. Marţi: Thebaida. Miercuri; Byzanţ. OPERA ROMANA Joi Traviata. Vineri : Haensel şi GretteL Sâmbătă: Haensel şi Grettel. Duminică; (ziua): Paiaţe. Coppe- fia­t (seara): Bal Mascat. REGINA MARIA Joi (ziua): Câinele turbat; (sea­ra): Slugă la doi Stăpâni. Vineri: Concert Simfonic. Floa­rea de lămâiţă. Sâmbătă: (ziua)' Revizorat, (­sea­­ra )Mărgeluş. Duminică: (ziua) Keaa, (seara) Heildelbergul de altădată. TEATRUL MARI­OARA VOICULESCU Joi: Regele. Vineri: Regele- Sâmbătă: Regele. Duminică (ziua): Peer Gynt, (Seara) Regele. TEATRUL MIC Joi: Marea Ducesă şi Chelnerul. Vineri: Marea Ducesă­ şi Chelne­Sâmbătă: Marea Ducesă şi Chel­nerul. Duminică (ziua şi seara): Marea Ducesă şi Chelnerul. TEAT. CAROL ceS MARE Joii Pân’aici!­rul. înfrângerea Ini Ghandi Congresul naţional Indian, a avut, un rezultat, pa care de altfel mulţi- l aşteptau : înfrângerea­­ lui Ghan­di. Naţionaliştii indieni sunt împăr­ţiţi în două tabere. Una mai conser­vatoare, condusă de Gh­andî, care a­­vea ca program „ne-cooperaţîa­", a­­dică abstinenţa la cameră, senat şi consiliile provinciale, precum şi ab­stinenţa de la cumpărarea de măr­furi fabricate, pentru a lovi, în An-, glia, înapoi, la fus, era parola lui. ’Adi­că indienii să-şi facă singuri, acasă, pânza da care au nevoe şi să n’o cumpere din fabricile engleze. Cellalt partid, condus de avocatul Das, este mai revoluţionar. El nu în­ţelege pasivismul şi cere participa­rea la alegeri pentru a se împiedica administraţia ţării prin obstrucţie. La congresul trecut, Ghanai a ob­ţinut încât majoritatea. Dar sistenul său de a face politică bazat­ă pa prin­cipii etice, n'a dat roade, Dos este mai tare în chestiile practice ti­ mai ales economice. La­ vopgresul care a avut loc zilele acestea, fii a obţinut majoritatea, ceea pfe, Irmamnă că lupte grele vor începe în India. CiTSTI ’ * Jem! literar“ MAHATMA GHANDI

Next