Adevěrul, decembrie 1935 (Anul 49, nr. 15912-15935)

1935-12-14 / nr. 15923

Pagina IS«a După întrevederile d lor fi. Tătărescu şi R. Franasovici cu d. Dinu Brătianu D. Richard Franasovici, ministrul comunicaţiilor a avut eri dimineaţă o întrevedere cu d. Dinu Brătianu, şeful partidului liberal. Rostul aces­tei întrevederi s-a încadrat în acţiu­nea de normalizare a raporturilor dintre conducerea partidului liberal şi guvern. Imediat după întrevederea d-lui Franasovic­i a urmat o lungă între­vedere între d. Dinu Brătianu şi pri­mul ministru. Ea a durat mai bine de o oră. La sfârşit s-a dat presei un comunicat pe care cititorii îl găsesc în altă parte a ziarului. Cercurile guvernamentale au ţinut să adauge acestui comunicat că a­­tât discuţiile cu d. Franasovici cât şi aceea cu d. Gh. Tătărescu au fost d© natură să înlăture neînţelegerile care au existat până acum. Astăzi, ni se precizează — există intre şe­­ful partidului şi şeful guvernului raporturi cu totul normale şi se speră în posibilitatea unei colaboră­ri mai strânse. E locul să adăugăm ac! că în dis­­cuţiunile de ori dimineaţă s’a ridi­cat şi chestiunea atitudinii guvernu­lui şi a partidului liberal faţă de mişcările de dreapta. Cercurile guvernamentale arată că în această privinţă s’a stabi­lit un punct de vedere comun al cărei reflex s’a putut vedea atât in discursul de ori al d-lui mini­stru Inculeţ, care a accentuat li­nia partidului cât şi în aplauzele cu care majorităţile au subliniat declaraţiile sale in această, pri­vinţă. CEAIUL DELA D. MINISTRU FRA­NASOVICI Aseară a avut loc la d. Franaso­vici­ un ceaiu la care au participat d-nii: G. Tătărescu, V. P. Sassu, dr. Angelescu, dr. Costinescu, Vaier Pop, I. Inculeţ,­­Al. Lapedatu, I. Nistor, Victor Antonescu, subsecretarii de Stat: Gh. Legto, Titeanu, Bejan, Va­ler Roman, A. Bentoiu, d. Man­oles­­cu-Strunga, fost ministru al indus­triei şi­­­comerțului, d. Bobe-Brăianu, secretarul general al partidului; d-nii: Sergiu Dumitriu, Traian Pâr­­vu, Sesciorean­u, Neagu­, Gheorghiu, Lăzeanu, Alex. Roman, secretari ge­nerali. * Au mai luat parte senatorii: Vasi­­liu, Mircea Frigator, D. Alimăniș­­teanu, Diaconescu, M. Râmniceanu, Fenea, deputați: Barcă, Justin Stă­­nescu, Fotino, I. Vântu, D. Răutu, Al. Donescu, Aznavorian, M. Bercea­­nu, Nicu Stoianovici, did. Ilasnas, Costinescu M. Eduard Lăzărescu, Sirm­ionescu-Bârlad, C. Cristureanu, Lazăr P. Ghiață, Florin, Crețoiu, Ra­du Polizu­, C. Bui­san, Al. Alexan­drini, C. Tătăranu, Bobonțiu, D. Ali­­mănișteanu, Codreanu, Nasta, Par­tenie, Gh. Onose, Tache Slăvescu, dr. Macovescu, Puiu Anghelescu, I. Pleşa, Tase Gheorghiu, Nestor, Ra­du Roşculeţ, Aurel Cernea, Nasta Iu­­liu, Leon Sima, d-nii: Basil Steffi­nescu, Octav Alexandrini, etc. etc.­­ S’au discutat diverse chestiuni­­, ordinea zilei subliniindu-se necii­­tatea ca majorităţile parlamentare­­ să-şi afirme o atitudine in acord cu tradiţia și principiile partidului na­țional-liberal. In jurul alegerilor efe la Barou Din lista Istrate Micescu votată — după spirituala caracterizare a d-lui Valjean „în sens unic” fiindcă sen­sul contrar era interzis sub sancţiu­nea ciomăgelii — n’a rămas în balo­taj decât un­ singur loc din cele 16, anume locul pentru care candida d. Dem. Popescu La alegerea de Duminica viitoare pentru locul rămas în balotaj n’a mai înţeles să candideze nimeni: lista Iunian s’a retras de Duminica trecută în semn de protestare împo­triva sălbăteciilor deslănţuite pe strada şi în incinta Palatului de Jus­tiţie, rămânând să se vadă dacă va fi locul să se introducă contestaţie împotriva aşa ziselor alegeri, — iar d. Dim. Grozdea, candidatul de pe lista Iunian care obţinuse peste 500 voturi, a refuzat propunerea insisten­tă ce s’a făcut de atunci pe lângă d-sa de către grupa Micescu, ca să primească să candideze la locul ră­mas vacant, pentru ca să conlucreze la conducerea corpului; toţi­ ceilalţi candidaţi izolaţi pentru locuri în consiliul de disciplină, nefăcând pâ­nă aseară la orele 6 -declaraţiuni de menţinere a­ candidaturilor au mani­festat prin aceasta hotărîrea de a­ se retrage. .. . •. S­igurul care şi-a menţinut candi’­datura a fost d. Gane Marinescu, in­dependent. Insistenţele depuse pe lângă d-sa să renunţe — pentru ca astfel să înlăture necesitatea forma­lităţii unei noui alegeri şi proclama­rea d-lui Dem. Popescu ales fără con­­tra-candidat, — n’au isbutit să-l clin­tească pe d. Marinescu din hotărîrea luată. Așa că Duminică va avea loc alege­rea pentru­ un loc în consiliul de dis­ciplină, cu cei doi candidați. CERCETĂRILE BARCHETULUI Primul procuror d. Procop Durai­­trescu face cercetările în cele trei cazuri sem­nalate și, de cari a fost 'se­sizat pHn "'reclamaţiurti­­ precise — cazurile'lor avocaţi Traian Rădu­­lescu, Gh. Cătuneanu şi Gropper — curii şi f asupra unui caz, tot atât de serios prin calitatea reclamantului, acel al d-lu­i judecător Ni Negru, dela tribunalul Ilfov. Şi acest distins ma­gistrat a fost molestat pe când venea în tramvai, spre Palatul Justiţiei, în ziua alegerilor de pomină. D-sa a ce­rut prin plângerea, depusă şefului parchetului, să .se faţă investigaţiile necesare pentrui, prinderea şi .sancţio- Rar'ea­/â^re^rilrirr.cart Tam­ liruitalizat fiipcțpă-1 bănuuia­u că­ este .avocat gafe se,.#■% la^vpt, .S^re%a. sa se legiti­meze. Procesul neregulilor de la regimentul I C.. F. R.-Iaşi In faţa Consiliului de războiu sec­ţia l-a a început ori judecarea pro­cesului neregulilor de la regimentul I C. F. R.. Iaşi în care sunt impli­caţi patru ofiţeri superiori şi patru subofiţeri. .................• Completul de judecată a fost com-1 pus astfel d-runi: general Trăilescu preşedine, Colonel Crisescu Petre, colonel Vâlcu, lt.-colonel Androniu şi lt.-col. Scipione judecători. In boxa acuzaţilor se aflau:, lt.­­colonel Creţu, maior Popescu Ion, căpitan Iordan, căpitan­ Mihăescu; plutonierii Cojocaru Lazăr, D. Giur­­că, şi Andronescu Emil. , Fotoliul ministerului public este ocupat de d. lt.-colonel Mihail Va­­sile, grefier de şedinţă fiind d. Ca­sape Constantin. ■ •Pe banca apărării se aflau d-nii avocaţi: C. Solomonescu, , Banu, av. colonel Hom­oriceanu, av. Mihail Traian, av. Culoglu,­ av. I. Bianchi- Ştefăneşti, colonel Rădulescu, av. Seorgescu. CULPA ACUZAŢILOR Cei­ opt inculpaţi sunt acuzaţi că prin falsificarea unor acte au sus­tras din cassa regimentului suma de 9.000.000­ lei. Acuzaţii se foloseau de listele de pontaj, ce veneau spre încasare la re­giment şi cu viza lt.-colonelului Cre­ţu sumele erau plătite de căpitanul Iordan, casierul unităţii. In sustragerea şi folosirea actelor ofiţerii au fost asistaţi­ de plutonierii D­.Giurca şi­ An­dreescu. , DESBATERILE După citirea ordinului de convo­care a judecătorilor s’a făcut apelul celor 170 de­ martori. .Apărarea ,a ridicat prin d-nii av. C. Solomonescu, Mihail Traian și I. Bianchi un incident de amânare pe motivul, absenţei t­por martori şi a d-lui av. Mihail Mora care nu se poa­te prezenta in apărarea căpitanului casier Iordan. SUSPENDAREA ŞEDINŢEI Consiliul, după deliberare secretă­, a­ hotărât suspendarea şedinţei până azi dimineaţă, la ora 8.30, când se va hotărî dacă este caz­ de amânare a dezbaterilor. Un spectacol înfiorător Pe locul unde s’a prăbuşit avionul belgian LONDRA, 11. (Rador). — Astăzi în zori, locu­l unde s’a prăbuşit ieri avionul belgian ai cărui ocupanţi, în număr de 11, au murit carbonizaţi, oferea un spectacol înfiorător. Cadavrele au fost scoase de sub sfărâmături la lumina torţelor. Bu­căţi de carne omenească şi de sân­ge închegat sunt amestecate prin­tre resturile avionului, care acopăr o suprafaţă considerabilă. Locul dezastrului a fost păzit de poliţie toată noaptea. Ancheta, care a început azi dimi­neaţă, va fi din cele mai dificile, din cauza stării de distrugere totală în care se află aparatul. Un rezervor fWBgWM IMN­ir 1—w—— . — Ținea, bătu-mar norocul, că de când era numai de doi ani știa pe dinafară toate cântecele măsii, iar vara, la Sinaia, nu-1 mai smul­geam de lângă flautistul muzicii militare din parc. La cinci ani cânta din muzicuţă ca un piţigoi iar la opt ani dintr’o armonică răsuflată, găsită nu ştiu pe unde, cânta Rigoletto în întregime. Dar cum să-mi fi pus mintea cu el? Că nu­mai pe el îl am!...­ Băiatul n’a răspuns nimic. A privit în jos, de parcă l’aşi fi prins asupra unei fapte ruşinoase și a început, să tremure. Mi se pare că a oftat. Toată noaptea l-am auzit zvârcolindu-se în pa­tul lui, pe semne că nu dormea. Nici eu nu dormeam, nici mama de benzină a fost descoperit la 500 metri distanță de locul căderii avio­nului, iar o parte a motorului a fost găsită într-o grădină, la o depăr­tare de 300 metri. In aceste condiţii, stabilirea cauzelor catastrofei este aproape imposibilă. Corpurile victimelor au fost încăr­cate pe­ un camion şi transportate la morgă cartierului londonez Ca­­terham. Ele sunt atât de groaznic mutilate, încât identitatea lor după aspect este imposibilă. Un Inspector din ministerul Ae­rului se află acum la locul dezastru­lui. lui nu dormea, căci luasem o ho­­tărî­re de care ţinea toată viaţa copilului. .­­ . Ar trebui să fiu cu cugetul îm­păcat, nu?.... Căci am luat o ho­­tărîre bună. L-am ferit de ispi­tele artei, de toate umilirile, de­cadenţele, bolile şi jalnică moarte care­­întâmpină­ pe orice­ artist a­­devărat. Dar mă crezi că Sunt nemulţu­mit?... Am pregătit­ băiatului o viaţă liniştită şi un viitor sigur, şi simt, aşa, nu ştiu cum, sânge în gură şi o nesimţire grea în braţe de parcă am­ strâns pe cineva de gât, de parcă a m­­ omorât...: îmi dai voe să­ intru niţel în bac?: Nu mult. Mulţumesc. Vreau să plâng. F. Aderca H­ÍR­E­V­E­R­Ü­L CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE UTERE, ŞTIINŢA, ARTA Viaţa romanţată a lui Ioan Creangă Noua operă a d-lui M. Sadoveanu Eminescu, Creangă şi Caragiale, cei trei luceferi ai poeziei, prozei şi satirei române, sunt mereu de actualitate: genialul poet preocupă astăzi pe romancierii noştri, iar re­centul roman „Bălăuca“ al d-lui E. Lovinescu, prezintă pe Eminescu, îndrăgostit de Veronica Micle, în atmosfera romantică a Iaşului şi în relaţiile, sale frăţeşti cu Ion Crean­gă în bojdeuca sa de pe valea Ti­­raului. Caragiale este acum în plină ac­tualitate. Corespondenţa sa cu cri­ticul Paul Zarifopol, tipărită şi co­mentata de d. Şerban Coculescu, a­ adus în actualitate pe marele no­stru satiric despre care ştim că se prepară dacă nu o operă romanţată dar cu siguranţă o vastă monogra­­ fă să ascultăm la radio Joi 12 Decembrie BUCUREŞTI, ora 21.15: Concert sim­fonic al Orchestrei Filarmonice,dirij. de George Georgescu. (Retransmisie de la Ateneul Român); Festival Beeto­­ven. Uvertură „Leonore” No. 3; Con­cert pentru vioară in re major (solist: Adolf Busch); Simfonia No. 5 in do minor^ STRASBURG ora 1.00: Concert noc­turn. Quarte lui Helmut­ Koch şi Kolle­gium musicum instrumental. Mozart: Divertimento în Re-major; Brahms: Toamnă târzie; Herzogenberg: Păsă­rică; Brahms: Din cântecele d© dra­goste; Haydn: Duet pentru două viori; Schumann: Două duete; Brahms; Dans Haydn: Armonia în căsnicie; Haydn: Momentul; Mozart: Quintet în Do­­minor VARŞOVIA, ora 22.55: Concert sim­fonic executat­ de ordh. radio; Mozart: Einer Reine, Nachtmusik; Saint- Saeris: Concert de vioară în si­minor; Schubert: Muzică de balet din „Rosa­­munde” ROMA, ora 23.15: Festival Hinde­­muth. Vineri, 13 Decembrie BUCUREŞTI, ora 20.35 : „Faust” de Gounod (transmisiune de la O­­pera Română). 0.05-2 00 : Concert nocturn (dis.) : In Sud, uvertură de Elgar (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Elgar; Concert în fa de Gershwin (orch. Paul Whitemann ; Rio Grande de Sitwell şi Lumber, (orch. Halié, dirij. de Sitwell; Cake­walk (orch. Simfonică din Paris, dirij. de Bulmann; Fragmente din „Pelléas şi Melisanda”, (Maguenat şi Marthe Nespoulous, orch. dirij. de Truc. VIENA, ora 23.10 : Opere de Bach, p. pian şi orgă, executate de Franz Schütz. BUDAPESTA, ora 19.30 : Trans­­seratei Liszt, de la Academia de mu­zică. Necunoscutul Liszt. Introdu­cere de dr. Imre Molnár Lieduri List executate de Ilonka Tam­as. Liszt: a) Legendă Mi-major, b) Ceai­­kowsky-Liszt : Onegin-Polonez; La pian :v Sami Hir. Trei lied-uri Liszt executate de dr. Imre Molnár; ora 21.10: Retransmisiunea actului II şi II din op. Lohengrin de Wagner de la Opera regală ungară. DROITWICH, ora 24: Vorbeşte Vi­contele Snowden. Un film pe zi; „Fox- Foliesf‘ (Trianon) O revistă-film cu toate calităţile acestui fel de pelicule, pe care ni le-a trimis Holywood-ul. Balet, ex­traordinare girls­e, dansatori, dan­satoare, montaj fastuos şi muzică, muzică, muzică. Muzică fiindcă la aceste filme americanii au ajuns de la spectacolul de music-hall, pe care l-au reprodus pe ecran cu posi­bilităţile acestuia de promovare in lux şi­ regie. Dar ceiace se remarcă la reviste­­film americane, e un lirism nou, o­­riginal şi — mai ales — adolescent care abundă, care inspilează firul suav al acţiunii. Nu poţi să nu vezi sentimentalismele puerile, şi de aceia delicioase, ale tinerilor de peste o­­cean, care — cu toată civilizaţia teh­­nică, ritmul unei­ vieţi fantastic de dinamice — reuşesc şi excelează prin a rămâne în ele, şi în sex-ap­­peal-ul lor, nişte­­ adorabili, nişte candizi, nişte amanţi copii. De aci toate cupletele de o simpli­tate eronantă, de un contact cu viaţa, cu existenţa, cu comandamen­tele lor imediate — fără preambuluri şi literatură, fără imponderabilul spaţiu ce-l presupune epoca galantă a bătrânei Europe. • Un contact direct care denotă o prospeţime şi o spontaneitate, dem­nă pentru locuitorii tânărului con­tinent; — demnă fiindcă ni au izbu­­ti s’o altereze, s-o mecanizeze, aşa cum au reuşit în toate celelalte la­turi ale vieţii lor. „Fox-Folies“ — e unul din aceste filme, cum spuneam la început, cu toate calităţile specifice. Lansează şi un­ dans nou, „Hunkadola“ minu­nat înscenat, minunat cântat. Dea­­semeni humorul care nu putea lipsi, de bună calitate, scenele de balet excepţionale. — gh. d. — Partidul culturii şi al Genevei •Sâmbătă 14 Decembrie, ora 9 sea­ra, d. D. V. Barnoschi va conferen­ţia la Fundaţia Carol despre Parti­dul culturii H al Genevei. fi?„Oare c^î cu interes, AnTMba de viaţa atât de bogată in fapte a marelui scriitor °r-ran!.ă a preocupat pe scriitorii Sau scris atat de multe lu­­crări despr© acest neîntrecut poves­toi£.rr*a,­c­rui_, °Pera a trecut ho­tarele ţării, tradusă fiind in diferite limbi europene încât el este as­tăzi cel mai răspândit şi mai popu­lar autor român. Deşi un realist in toată puterea cuvântului, in contrast cu visătorul sau prieten Eminescu, Creangă a trait la Iaşi o viaţă extrem de origi­­nală şi pitorească şi nu lpisită de romantism. Poate fiindcă a trăit în epoca cea mai romantică a Iaşului şi sub directa înrâurire a lui Maio­­rescu şi a „Junimii’. D. Mihai Sadoveanu, care a cer­cetat cu atâta dragoste şi însufle­ţire opera lui Creangă, pe care la prezentat in diferite amintiri, in­ching acum acestui mare al său dascăl literar o operă specială. Vigurosul scriitor de la Iaşi scrie viaţa­­romanţată a lui Ion Creangă. Având în vedere că d. Sadoveanu — poate ca nimeni altul — a ur­mărit nu numai opera dar şi viaţa marelui povestitor din Humuleşti, precum şi farmecul prozei sale, suntem îndreptăţiţi să aşteptăm de la d-sa o operă intr’adevăr demnă de Ion Creangă şi tot atât de dem­nă de epoca respectivă. Cu alte cuvinte, aşteptăm de la d. Sadoveanu, in viaţa romanţată a lui Ion Creangă, acea splendidă at­mosferă a laşului de odinioară, a laşului junimist şi eminiscian, care constitue gloria vechei capitale moldoveneşti. Pe d. Sadoveanu îl vom asculta în curând în programul festiv ce se organizează la Teatrul Naţional din Iaşi pentru comemorarea „Junimii". C. SATEANU Puţină gramatică Intr’o sală de spectacole, haut­­parteurul anunţă: s’a găsit un port­reu...; natural, portreu este Porte­feuille. De­sigur speakstul local ci­teşte pe c ca e: portret. Apoi i se pare că terminaţiă — i arată plura­­­­lul, de aceea construeşte imediat un I nou singular, după modelul lei — leu. Mărturisesc că prefer alte două I soluţii care au fost adoptate pentru­­ împământenirea lui porte-feuile:­­ forma latinizată porto-foliu, sau cea slavizată, portofel. Pentru că nici una din ele nu trădează igno­ranţa, ca portret. GH. REVIGA O fată mică se în­chină... Aşa, este titlul noului volum de versuri pe care d. Tudor­­Mainescu îl va publică în aerând în editura „Cartea Românească“. Autorul, îndeajuns de cunoscut din volumele anterioare de poezii „O picătură de parfum” şi „Surâs" aduce în poezia noastră ceva care-i aparţine numai d-sale. Anume, o notă fragedă de gingăşie unită cu una de uşoară ironie care fac din volumele d-lui Tudor Măinescu o lectură agreabilă şi desfătătoare. Examenul psihologic al elevilor de şcoală Vineri 13 Decembrie, ora 18, d. prof. universitar C. Rădulescu-Mo­­tru va conferenţia la Casa Şcoale­­lor despre Examenul psihologic al elevilor de şcoală. Toţi d-nii şi d-nele directoare de la şcoalele secundare din Bucureşti, toţi profesorii de filosofie şi preşe­dinţii comitetelor şcolare ai şcoale­­lor respective sunt rugaţi a lua parte. „Cartea lui Iov” şi „Ele­­mente“ de pr. V. Radu şi Gala Galaction Se ştie că următor maltei iniţiati­ve a suveranului, editura Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Ca­­rol II“ a primit însărcinarea a da la lumina tiparului o operă monumen­­tală, aceea a traducere a Sfintei Scripturi. Pentru nobila strădanie a acestei tălmăciri au fost aleşi pr. Vasile Radu şi Gala Galaction care — cei mai indicaţi întru a o duce la bun sfârşit — au şi purces, cu­ succes, la lucru. Suveranul a ţinut însă deopotrivă, ca fragmente din această lucrare să apară treptat, în broşuri separa­te, anticipând asupra apariţiei inte­grale a marei opere şi punând ast­fel cu un ceas mai devreme la înde­mâna lectorului adevărate îndrep­tări sufleteşti. După succesul pe care-l cunoscu prima broşură. Cântarea cântărilor, mn rândurile cărturarilor de la noi, editura regală prezintă azi publicu­lui cetitor alte două volumaşe cu­prinzând Elemente (adică: I. Texte din care au fost traduse Bibliile noastre bisericeşti II. Biblia eli­­nească a celor 72 de traducători, a­­dică septuaginta. III. Origin­ea şi tra­ducătorii septuagintei. IV. De la re­formă încoace. V. Lupta confesio­­nală­ şi „Cartea lui Iov”, poem de puternică şi unitară arhitectură şi capodoperă a literaturii universale prin adâncul ei substrat sufletesc şi religios.­ Ca şi Cântarea Cântărilor, broşu­rile Elemente şi Cartea lui Iov apă­rute în ireproşabile cond­ţiuni gra­fice, se distribue în mod gratuit la toate librăriile din ţară. Expoziţii Duminică 15 Decembrie are loc vernisajul expoziţiei de pictură, de­ssen şi sculptură a d-nei Pauli Hertz, in calea Victoriei 5, et. I. * Cine n’a văzut vreodată un ta­blou de pictorul Drăguţescu să-i viziteze acum expoziţia din sala „Mozart“ str. Sărindar 4. Va fi în- I cântat, mai ales de temele sociale pe care acest tânăr plin de rezo­nanţe şi­ de îndrăsneală. Expune împreună cu Tomaziu, un amic al lui şi pictor tot atât de bun. Cărţi-reviste A apărut „Armonizarea salariilor funcţionarilor publici“.. . Broşura este semnată de d. Mihail Carp, preşedintele secţiei Iaşi a­­ Asoc. generale a profesorilor secun­­ndari din România. 1917 Va apare peste câteva zile: 1917 carte de poeme de război, a poetului Alexandru Colom­an, complectată cu ciclul „Basmul Morţei“. 1917 este imaginea halucinantă a războiului, realitatea sălbatică trăi­tă în trecut, visiunea prevestitoare de mâine. Poeme sugestive în care, faţă de subiect, nu este nevoie de tendinţe, nici de retorism, deşi lirismul este inevitabil retoric. Tricentenarul lui Lope de Veija Cu ocazia tricentenarului lui Lope de Vega vor avea loc următoarele festivităţi: Joi 12 Decembrie, d. prof. Densu­­şanu va ţine o conferinţă despre Lope de Vega la universitatea din Bucureşti. Vineri 13 Decembrie, la ora 3 d. a., va avea loc o şedinţă solemnă la Academia Română. D. prof. N. Iorga va conferenţia. Duminică 15 Decembrie, în mati­neu la Teatrul Naţional d. Ion Ma­rin Sadoveanu, director general­­al teatrelor şi vicepreşedinte al Pen- Clubului şi al Asociaţiei oamenilor de litere, va conferenţia­.­ despre „Teatrul lui Lope de Vega“ Confe­rinţa va fi urmată de reprezentarea unui act dintr'una din operele ma­relui­ dramaturg.. Festivităţi asemănătoare ,vor a­­vea loc şi la Iaşi şi Cluj. Cara-Su Poetul şi scriitorul I. Valerian, una din cele mai interesante figuri ale scrisului românesc contimporan atât prin aportul său literar cât şi prin calităile de m­are organizator ( a realizat cu a sa „Viaţă literară" o adevărată republică de­ condeie tinere) vă scoateţi peste­­câteva­ zile, în editura „Cultura Naţională“ ,ro­manul Cara-Su..­ Insistăm asupra acestei­­cărţi, deoarece­ este pentru întâia oară când apare­ în literatura , româneas­­câ,.un roman al cărui teadru se des­­soară in provincia dintre Dunăre şi Mare,­ atât de neglijată de scriitori. Autorul­ „Stampelor“ a trăit mult timp printre tătarii dobrogeni,­­reu­şind să le cunoască sufletul şi obi­ceiurile lor ciudate. Va fi — incontestabil — o carte care ne va surprinde prin noutatea ei. Cine, insă, a citit fragmentele pu­blicată în „Viaţa literară“, îşi dă seama că elementul ,,noutate“ se împleteşte şi cu indiscutabilele me­rite ale unui scris colorat, pitoresc, viu. Aşteptăm deci, cu legitimă nerăb­dare apariţia românului Cara-Su, pe care-l vom înscrie, cu siguranţă printre succesele anului­ literar. Conferinţe Societatea Română de Dermatologie şi Sifiligrafie ,va ţine şedinţa de comu­nicări, Joi 12 Dec. a. c. orele 9 seara (21) la localul Clinicei Dermatologice din Spitalul Colţea. La ordinea zilei : 1. Prof. Dr. Nicolau S.: a) Necroza lipoidică a ţesutului conjonctiv la dia­betici; b) Naerocarcinom melanic al pielei cu metastază cutanată multiplă. 2. Dr. Banciu A.: Limfogranulomato­­ză perineala şi perianală simulând ve­getaţiile simple. 3. Dr. Sărăţeanu F.: a) Cazuri de sifilide micropapuloase, foliculare şi li­chenoide; b) Infecţie dublă limfogranu­­lom­atoasă şi sifilitică; autosuperinfecţie sifilitică cu punct de plecare ganglio­nar. 4. Dr. Theodorescu St. şi dr. Comşa O.: Asociaţie­ de acantosis nigricans cu epidemoliză buloasă la copil de 3 ani. 5­. Dr. Blumental M.: Scleilodermie în plăci (mor­ea). 6. Dr. Longhin S. şi Dr. Ivancea Gh.: Eritrodermie streptococica. • 1. Dr. Vătămanu * N.: Reflexoterapia in urticaria 8. Dr. Svolceanu R. : a) Sifilis secun­dar cu leziuni psoriasiforme şi r­eacţiuni serologice negative; b) Tricofiţie supu­rată a pielei capului datorită tricophi­­tonu­lui violaceu. * D. profesor C. Rădulescu-Motru, în cadrul conferinţelor organizate de societatea de endocrinologie, va vorbi Joi 12 Decembrie ora 6, la Fundaţia Dalles despre: Biologia vieţii afective.. . Sanda Movilă Intre romanele apărute in ultimii ani la noi, Desfiguraţii, romanul d-nei Sanda Movilă este incontes­tabil cea mai vie frescă a tineretului nostru post-belic, chinuit de toate pasiunile şi incertitudinile vârstei. Tragicul destin al acestor, copii obsedaţi de tirania instinctelor, mâ­naţi de lăuntricul joc al vieţii şi al morţii, atmosfera halucinantă in care se desfăşoară destrămarea su­fletească până la descompunere şi sinucidere; forma aleasă a stilului, ridică această carte la o ţinută de autentică artă, asemenea contem­poranelor sale din Occident, cărora nu ne sfiim s’o alăturăm. Cartea se deschide cu portretul autoarei, datorit pictorului de au­­tenică sensibilitate H. Maxy. „Voichiţa Doamna“ Cercul cultural feminin „Voichiţa Doamna“ ţine şedinţă de jocuri ro­mâneşti, Joi 12 Decembrie între orele 8—12 seara, la Cercul basara­­benilor din str. G. Cantacuzino nr. 12, sub conducerea maestrului Ale­xandru Dobrescu. Ţinuta de preferat portul româ­­nesc Dăunăzi,­ cineva pe care-l vedeam pentru întâia oară în viaţa mea, se­­uita cu o atenţie insistentă şi scru­tătoare la butoniera mea de la clapa stângă a hainei. Vă mărturisesc sincer, că n’am în­ţeles niciodată pentru ce în colţul acela răsfrânt al hainei există o gaură, de nastur, fără nastur res­pectiv. Dacă până acum n’am inter­venit pentru suprimarea ei, este că n’am voit să iau o măsură care să mă singularizeze. Mă gândeam că odată şi odată va trebui ca toţi ce­tăţenii să ia hotărîrea de a suprima gaura, sau cel puţin de a pune la lo­cul nimerit un nastur cu care să se poată împerechea. Domnul cu care vorbeam se uita direct şi exact înspre această buto­nieră inutilă . întâi am crezut că mi s’a întâm­plat ceva, şi am căutat să-mi şterg haina cu mâna şi să mă asigur că n’a survenit nimic accidental. După ce m’am verificat complet, domnul mi-a zâmbit dubios, şi m’a întrebat indiscret şi umilitor: — Dumneavoastră n’aveţi nici o insignă?... Abia atunci mi-am dat seama de starea mea de inferioritate şi de a­­parenţa plină de echivoc ,şi de dis­ponibilitate a hainei mele. De-abia atunci mi-am dat seama că fără insignă sunt un tip original, că port cu mine o lipsă ostentativă care se observă şi care bate la ochi, — că, în sfârşit, sunt pe lumea ăsta un om fără insignă. Interlocutorul meu avea dreptate. Nici nu ştia ce-i cu mine iar pentru ca să ajungă la acest stadiu, trebuia să fie indiscret şi să mă întrebe sau să prelungească o discuţie ca să va­dă cu cine are de-a face. Insigna e mare lucru. De-atâtea ori stai de vorbă cu cineva şi in cele din urmă rămâi tot încurcat şî nu ştii ce-i cu el, şi ce meserie are. Atunci insă când omu-i cu insig­nă, el şi ceea ce spune parcă nici n’ar mai conta, — te uiţi la insignă şi ai înţeles. Insigna e un fel de semn steno­grafic, fiindcă înlocueşte cu un de­semn geometric şi convenţional, o frază întreagă sau un cuvânt. E o înţelegere sintetică prin sem­ne, muteşte. Sinteza şi simbolul merg până acolo încât s’au văzut oameni care poartă la butonieră un fel de bu­ton cu un cap de bou, în chip de pasiune tradiţională. Insigna se aseamănă cu decoraţia pentrucă ea presupune un fel de di­­­ wmmmmmmmnmmamnsmmmmmmmmm Secţia aviatică C.FJR. — organi­zată în cadrul asociaţiei sportive­­culturale C.FJR. — instituie un con­curs cu 3 premii in numerar, pen­tru primii clasificaţi, în valoare to­tală de lei 4.500,­­3.000 şi 1.500, pen­tru alegerea unor modele­­de­ insigne şi cărţi­ de membru.. . Concursul va fi public,,, putând lua parte pricinua şi pa,rămâne deschis până la 15 ianuarie 1936. Pentru informaţiuni suplimenta­re a se adresa d-lui secretar gene­ral, I. D. Georgescu, la sediul secţiei aviatice­­.G.F.R. din Bucureşti strada Gogu Cantacuzino No. 12, în orice zi de lucru între orele 10-12 şi 18-20. VVAU.VER, JVmVUEI­SSUHN... ŞI HITLER un articol de F. Aderca, în „Cuvântul Liber” de săptămâna a­­ceasta. EROII MUNCII de ILIE CRISTEA CONGRESUL STAHANOV de GH. SCURTU Două articole despre noul ela­n al muncii în Rusia Sovietică, despre performanţele lucrătorilor, obţinute printr’o emulaţie extraordinară. In „Cuvântul Liber” de săptămâna a­­ceasta. Cabinetul I instrucţie din Brăi­la a terminat cercetările privi­toare la cauza accidentului de cale ferată din gara Făurei pe­trecut in ziua de 29 iunie. Pe baza acestor cercetări s’a dat or­donanţă definitivă pentru trimi­terea in judecată a 11 ceferişti. Dr. M. GOTTFRIED Boli Interne şi Sifilis s’a mutat în Cal. Călăraşilor 39 A, Et. I peste drum de­ Sanatoriul Central Consult. 2­5 p. m. Telef. 3.27.35 Membrii corpului didactic dela şcolile de ucenici din Ardeal şi Banat întruniţi la­ Cluj s’au decla­rat împotriva proectului de lege a muncii alcătuit de d. subsecre­tar de stat Vaier Roman. Profe­sorii au redactat un memoriu pe care îl vor înainta guvernului. A apărut: Despre Masaryk de Doctorul GR. GRAUR o broşură de 84 de pagini,* 1 cuprinzând două­­ confe-­ rinţe şi două articole asu-­ pra preşedintelui repu-­ blicei cehoslovace. Pre­ţul 20 lei. Se găseşte la librăria „Adeverul“,­­ de unde se expediază în provincie numai contra ramburs 25 lei. Expoziţia Lilly Verea Expoziţia de deesenuri,­ aquarele şi ‘ pictură, a d-şoarei LILLY VEREA, este deschisă la locuinţă d-sale, în, Bulevardul Carol. 28, şi poate fi vizi­tată zilnic între orele 10. a. m.—1 d. a. începând de Duminică, 8 Decembrie 1935. Intre, d. lt. col. Teodor Eliad din Brăila şi d. avocat Varlam din acelaş oraş s’a ivit un inci­dent, . D., colonel. Eliad a provocat la duel pe d. avocat Varlam. Martorii celor doi adversari urmează să se întrunească azi spre a discuta diferendul, ploma care o justifică, şi fiindcă se poartă tot deasupra inimei, adică acolo unde este sediul permanent al onoarei şi distincţiunii. Atunci când nu-i nici o diplomă, sunt diverse societăţi fără pretenţie care şi-au arogat un drept de emi­siune de insigne pentru membrii respectivi, ca să nu rămâe mai prejos faţă de cei care au alte in­signe. Până în prezent dreptul de a bate insigne nu-i interzis nici reglemen­tat. Şi-i foarte bine că-i aşa. Oame­nii au astăzi prea puţine_ plăceri_ şi prea puţine ocazii care să le facă o bucurie. Dintre toate, cea mai sigură şi mai inofensivă este insigna. De obicei viaţa este aşa fel alcă­tuită încât bucuria unuia este indi­solubil şi fatal legată de suferinţa altuia, printr-un fel de echilibru de care nu se poate scăpa. Numai cu insigna nu-i aşa. Omul cu insignă este important şi mândru fără ca prin aceasta să ofenseze vre-un alt semen al său.­ Dacă, întâmplător, este totuşi vre-­ unul care nu are insignă şi suferă când îl vede pe altul purtând, n’arat decât să se înscrie la o societate din', acelea cu insigne şi-i mulţumit şi el. Societăţile de genul acesta sunt cu binefacere, sunt instituţii de mulţu­­mire gratuită. Un mic nastur de­­ metal sau de porţelan cu cel puţi­n iniţială pe el, sau cu un obiect din­ natură, poate da oricui o siguranţă­ de sine şi o definiţie care se poartă­ pe haină, mai discret ceva şi mai­ practic decât o etichetă pe o sticluţă de farmacie. Insigna simplifică viaţa şi o face agreabilă. Ea seamănă şi este din familia semnelor electorale, însă e mult mai distinsă şi mai parvenită. Seamănă în acelaş timp şi cu o ştampilă, sau cu un tatuaj a­l hainei. In vechime, insignele profesiona­le se făceau pe casa respectivului proprietar. Asta se mai vede şi a­­cum pe casele vechi din Fraga. Acum, ea s’a modernizat şi a de­venit portativă. O mută omul dela o haină la altce odată cu cheile şi cu batista ca pe-o carte de legitimaţie fără de care e riscat să circuli. Cei cu insignă, mai degrabă uită să-şi pue cravata, decât să-şi mute insigna la haină. Trebue să-mi fac rost de-o inn­­sign­ă să intru şi eu în rândul oa­­menilor. Demostene Botez Ştirea publicată într’un ziar de dimineaţă, că direcţiunea generală C. F. R. ar fi ac­or­dat o reducere de 50 la sută vizitator­lor expoziţiei E­­chipelor regale din Parcul Carol, în intervalul dela 9 Decembrie până la 9 Februarie, se desm­inte. . Până acum nu­ s’a dat o asemenea aprobare.'­. :: : Citiţi în „ADEVARUL LITERAR”« Causer­ie intimă de T. ARGHEZI Şi Sesonul parizian — (Aspecte de toamnă; Noua li­nie feminină; Moda; Strada; Via­ţa; Expoziţia din 1937), de N. N. PETRAŞCU In comuna Dobronăuţi, jude­ţul Cernăuţi, a fost arestată tâ­năra Caterina Huţuleac, sub în­vinuirea că şi-a ucis un copil. Tânăra şi-a mărturisit crima. Ea a fost predată parchetului. Desenele şi reproduceri Nina Arbore, A. Jiquidi, M. W. Arnold, Isaac Lichtenstein, E. Dră­guţescu, Nicolae Cristea. In ,,Cu­vântul Liber”. Cronica literară a „Adevărului lite­rar” de săptămâna aceasta­ se ocu­pă de ŞCOALA ROMANEASCA A­­CUM O SUTA DE ANI. Din Bazargic se anunţă că în localitatea Bey-Banar din jude­ţul Durostlor a fost găsită de jan­darmi o femee in vârstă de 25 de ani. Ea se numeşte Laura Nicu­­lescu şi e de fel din Bazargic. Nefericita femee suferă de a­­lienaţie mintală. Soţul ei a fost colonel. Ofiţerul şi-a găsit moar­tea in timpul războiului şi de a­­tunci biata femee care e baca­laureată, a suferit îngrozitor. Ea a fost internată câtva timp la un ospiciu din Cluj. . Călătoriţi cu „Realitatea I­lustrată“ de vacanţa Crăciunului la Paris, Nisa şi Viena. Informaţiuni, prospecte şi înscrieri la Oficiul de Turism al revistei «Reali­tatea Ilustrată“ din hall-ul palatului ziarelor ,, A­de­verul şi ,,Dimineaţa“, str. Const. Mille 5­0. Telefon 4.10.04. Toţi tinerii născuţi in anii 1915, 1916 şi 1917 din cuprinsul munici­piului Bucureşti şi comunele Bănea­­sa-Herăstrău, sunt obligaţi conform legei de pregătire premilitară, să se prezinte la circumscripţiile de poli­ţie respective, pentru a se înscrie, ca să­­ urmeze pregătirea premili­tară, care are loc în fiecare Du­r­minică între orele 8 dimineaţa pân­­ă­­ ora 12. In caz de neprezentare, li se vor aplica pedepsele prevăzute de lege şi nici nu vor putea benefi­cia de reducerea stagiului militar. Termenul de înscriere este până la 15 Decembrie 1935. Tinerii din comunele suburbane se vor prezen­ta la posturile de jandarmi respec­tive. SINGAPORE, 11. (Rador). — Autorităţile vamale au oprit ieșirea din port a unui vapor având o i­mortantă încărcă'u­­ră de mărfuri ce urmau să fie trans'portate în Italia. I —-■——— — Comedia umană Insig­nele INFORMAȚIUNI D. M. SADOVEANU LOPE DE VEGA S&1 .Fătă 14 Decembrie 1939

Next