Adevěrul, decembrie 1935 (Anul 49, nr. 15912-15935)
1935-12-14 / nr. 15923
Pagina IS«a După întrevederile d lor fi. Tătărescu şi R. Franasovici cu d. Dinu Brătianu D. Richard Franasovici, ministrul comunicaţiilor a avut eri dimineaţă o întrevedere cu d. Dinu Brătianu, şeful partidului liberal. Rostul acestei întrevederi s-a încadrat în acţiunea de normalizare a raporturilor dintre conducerea partidului liberal şi guvern. Imediat după întrevederea d-lui Franasovici a urmat o lungă întrevedere între d. Dinu Brătianu şi primul ministru. Ea a durat mai bine de o oră. La sfârşit s-a dat presei un comunicat pe care cititorii îl găsesc în altă parte a ziarului. Cercurile guvernamentale au ţinut să adauge acestui comunicat că atât discuţiile cu d. Franasovici cât şi aceea cu d. Gh. Tătărescu au fost d© natură să înlăture neînţelegerile care au existat până acum. Astăzi, ni se precizează — există intre şeful partidului şi şeful guvernului raporturi cu totul normale şi se speră în posibilitatea unei colaborări mai strânse. E locul să adăugăm ac! că în discuţiunile de ori dimineaţă s’a ridicat şi chestiunea atitudinii guvernului şi a partidului liberal faţă de mişcările de dreapta. Cercurile guvernamentale arată că în această privinţă s’a stabilit un punct de vedere comun al cărei reflex s’a putut vedea atât in discursul de ori al d-lui ministru Inculeţ, care a accentuat linia partidului cât şi în aplauzele cu care majorităţile au subliniat declaraţiile sale in această, privinţă. CEAIUL DELA D. MINISTRU FRANASOVICI Aseară a avut loc la d. Franasovici un ceaiu la care au participat d-nii: G. Tătărescu, V. P. Sassu, dr. Angelescu, dr. Costinescu, Vaier Pop, I. Inculeţ,Al. Lapedatu, I. Nistor, Victor Antonescu, subsecretarii de Stat: Gh. Legto, Titeanu, Bejan, Valer Roman, A. Bentoiu, d. Manolescu-Strunga, fost ministru al industriei şicomerțului, d. Bobe-Brăianu, secretarul general al partidului; d-nii: Sergiu Dumitriu, Traian Pârvu, Sescioreanu, Neagu, Gheorghiu, Lăzeanu, Alex. Roman, secretari generali. * Au mai luat parte senatorii: Vasiliu, Mircea Frigator, D. Alimănișteanu, Diaconescu, M. Râmniceanu, Fenea, deputați: Barcă, Justin Stănescu, Fotino, I. Vântu, D. Răutu, Al. Donescu, Aznavorian, M. Berceanu, Nicu Stoianovici, did. Ilasnas, Costinescu M. Eduard Lăzărescu, Sirmionescu-Bârlad, C. Cristureanu, Lazăr P. Ghiață, Florin, Crețoiu, Radu Polizu, C. Buisan, Al. Alexandrini, C. Tătăranu, Bobonțiu, D. Alimănișteanu, Codreanu, Nasta, Partenie, Gh. Onose, Tache Slăvescu, dr. Macovescu, Puiu Anghelescu, I. Pleşa, Tase Gheorghiu, Nestor, Radu Roşculeţ, Aurel Cernea, Nasta Iuliu, Leon Sima, d-nii: Basil Steffinescu, Octav Alexandrini, etc. etc. S’au discutat diverse chestiuni, ordinea zilei subliniindu-se neciitatea ca majorităţile parlamentare să-şi afirme o atitudine in acord cu tradiţia și principiile partidului național-liberal. In jurul alegerilor efe la Barou Din lista Istrate Micescu votată — după spirituala caracterizare a d-lui Valjean „în sens unic” fiindcă sensul contrar era interzis sub sancţiunea ciomăgelii — n’a rămas în balotaj decât un singur loc din cele 16, anume locul pentru care candida d. Dem. Popescu La alegerea de Duminica viitoare pentru locul rămas în balotaj n’a mai înţeles să candideze nimeni: lista Iunian s’a retras de Duminica trecută în semn de protestare împotriva sălbăteciilor deslănţuite pe strada şi în incinta Palatului de Justiţie, rămânând să se vadă dacă va fi locul să se introducă contestaţie împotriva aşa ziselor alegeri, — iar d. Dim. Grozdea, candidatul de pe lista Iunian care obţinuse peste 500 voturi, a refuzat propunerea insistentă ce s’a făcut de atunci pe lângă d-sa de către grupa Micescu, ca să primească să candideze la locul rămas vacant, pentru ca să conlucreze la conducerea corpului; toţi ceilalţi candidaţi izolaţi pentru locuri în consiliul de disciplină, nefăcând până aseară la orele 6 -declaraţiuni de menţinere a candidaturilor au manifestat prin aceasta hotărîrea de a se retrage. .. . •. Sigurul care şi-a menţinut candi’datura a fost d. Gane Marinescu, independent. Insistenţele depuse pe lângă d-sa să renunţe — pentru ca astfel să înlăture necesitatea formalităţii unei noui alegeri şi proclamarea d-lui Dem. Popescu ales fără contra-candidat, — n’au isbutit să-l clintească pe d. Marinescu din hotărîrea luată. Așa că Duminică va avea loc alegerea pentru un loc în consiliul de disciplină, cu cei doi candidați. CERCETĂRILE BARCHETULUI Primul procuror d. Procop Duraitrescu face cercetările în cele trei cazuri semnalate și, de cari a fost 'sesizat pHn "'reclamaţiurti precise — cazurile'lor avocaţi Traian Rădulescu, Gh. Cătuneanu şi Gropper — curii şi f asupra unui caz, tot atât de serios prin calitatea reclamantului, acel al d-lui judecător Ni Negru, dela tribunalul Ilfov. Şi acest distins magistrat a fost molestat pe când venea în tramvai, spre Palatul Justiţiei, în ziua alegerilor de pomină. D-sa a cerut prin plângerea, depusă şefului parchetului, să .se faţă investigaţiile necesare pentrui, prinderea şi .sancţio- Rar'ea/â^re^rilrirr.cart Tam liruitalizat fiipcțpă-1 bănuuiau că este .avocat gafe se,.#■% la^vpt, .S^re%a. sa se legitimeze. Procesul neregulilor de la regimentul I C.. F. R.-Iaşi In faţa Consiliului de războiu secţia l-a a început ori judecarea procesului neregulilor de la regimentul I C. F. R.. Iaşi în care sunt implicaţi patru ofiţeri superiori şi patru subofiţeri. .................• Completul de judecată a fost com-1 pus astfel d-runi: general Trăilescu preşedine, Colonel Crisescu Petre, colonel Vâlcu, lt.-colonel Androniu şi lt.-col. Scipione judecători. In boxa acuzaţilor se aflau:, lt.colonel Creţu, maior Popescu Ion, căpitan Iordan, căpitan Mihăescu; plutonierii Cojocaru Lazăr, D. Giurcă, şi Andronescu Emil. , Fotoliul ministerului public este ocupat de d. lt.-colonel Mihail Vasile, grefier de şedinţă fiind d. Casape Constantin. ■ •Pe banca apărării se aflau d-nii avocaţi: C. Solomonescu, , Banu, av. colonel Homoriceanu, av. Mihail Traian, av. Culoglu, av. I. Bianchi- Ştefăneşti, colonel Rădulescu, av. Seorgescu. CULPA ACUZAŢILOR Cei opt inculpaţi sunt acuzaţi că prin falsificarea unor acte au sustras din cassa regimentului suma de 9.000.000 lei. Acuzaţii se foloseau de listele de pontaj, ce veneau spre încasare la regiment şi cu viza lt.-colonelului Creţu sumele erau plătite de căpitanul Iordan, casierul unităţii. In sustragerea şi folosirea actelor ofiţerii au fost asistaţi de plutonierii D.Giurca şi Andreescu. , DESBATERILE După citirea ordinului de convocare a judecătorilor s’a făcut apelul celor 170 de martori. .Apărarea ,a ridicat prin d-nii av. C. Solomonescu, Mihail Traian și I. Bianchi un incident de amânare pe motivul, absenţei tpor martori şi a d-lui av. Mihail Mora care nu se poate prezenta in apărarea căpitanului casier Iordan. SUSPENDAREA ŞEDINŢEI Consiliul, după deliberare secretă, a hotărât suspendarea şedinţei până azi dimineaţă, la ora 8.30, când se va hotărî dacă este caz de amânare a dezbaterilor. Un spectacol înfiorător Pe locul unde s’a prăbuşit avionul belgian LONDRA, 11. (Rador). — Astăzi în zori, locul unde s’a prăbuşit ieri avionul belgian ai cărui ocupanţi, în număr de 11, au murit carbonizaţi, oferea un spectacol înfiorător. Cadavrele au fost scoase de sub sfărâmături la lumina torţelor. Bucăţi de carne omenească şi de sânge închegat sunt amestecate printre resturile avionului, care acopăr o suprafaţă considerabilă. Locul dezastrului a fost păzit de poliţie toată noaptea. Ancheta, care a început azi dimineaţă, va fi din cele mai dificile, din cauza stării de distrugere totală în care se află aparatul. Un rezervor fWBgWM IMNir 1—w—— . — Ținea, bătu-mar norocul, că de când era numai de doi ani știa pe dinafară toate cântecele măsii, iar vara, la Sinaia, nu-1 mai smulgeam de lângă flautistul muzicii militare din parc. La cinci ani cânta din muzicuţă ca un piţigoi iar la opt ani dintr’o armonică răsuflată, găsită nu ştiu pe unde, cânta Rigoletto în întregime. Dar cum să-mi fi pus mintea cu el? Că numai pe el îl am!... Băiatul n’a răspuns nimic. A privit în jos, de parcă l’aşi fi prins asupra unei fapte ruşinoase și a început, să tremure. Mi se pare că a oftat. Toată noaptea l-am auzit zvârcolindu-se în patul lui, pe semne că nu dormea. Nici eu nu dormeam, nici mama de benzină a fost descoperit la 500 metri distanță de locul căderii avionului, iar o parte a motorului a fost găsită într-o grădină, la o depărtare de 300 metri. In aceste condiţii, stabilirea cauzelor catastrofei este aproape imposibilă. Corpurile victimelor au fost încărcate pe un camion şi transportate la morgă cartierului londonez Caterham. Ele sunt atât de groaznic mutilate, încât identitatea lor după aspect este imposibilă. Un Inspector din ministerul Aerului se află acum la locul dezastrului. lui nu dormea, căci luasem o hotărîre de care ţinea toată viaţa copilului. . . Ar trebui să fiu cu cugetul împăcat, nu?.... Căci am luat o hotărîre bună. L-am ferit de ispitele artei, de toate umilirile, decadenţele, bolile şi jalnică moarte careîntâmpină pe orice artist adevărat. Dar mă crezi că Sunt nemulţumit?... Am pregătit băiatului o viaţă liniştită şi un viitor sigur, şi simt, aşa, nu ştiu cum, sânge în gură şi o nesimţire grea în braţe de parcă am strâns pe cineva de gât, de parcă a m omorât...: îmi dai voe să intru niţel în bac?: Nu mult. Mulţumesc. Vreau să plâng. F. Aderca HÍREVERÜL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE UTERE, ŞTIINŢA, ARTA Viaţa romanţată a lui Ioan Creangă Noua operă a d-lui M. Sadoveanu Eminescu, Creangă şi Caragiale, cei trei luceferi ai poeziei, prozei şi satirei române, sunt mereu de actualitate: genialul poet preocupă astăzi pe romancierii noştri, iar recentul roman „Bălăuca“ al d-lui E. Lovinescu, prezintă pe Eminescu, îndrăgostit de Veronica Micle, în atmosfera romantică a Iaşului şi în relaţiile, sale frăţeşti cu Ion Creangă în bojdeuca sa de pe valea Tiraului. Caragiale este acum în plină actualitate. Corespondenţa sa cu criticul Paul Zarifopol, tipărită şi comentata de d. Şerban Coculescu, a adus în actualitate pe marele nostru satiric despre care ştim că se prepară dacă nu o operă romanţată dar cu siguranţă o vastă monogra fă să ascultăm la radio Joi 12 Decembrie BUCUREŞTI, ora 21.15: Concert simfonic al Orchestrei Filarmonice,dirij. de George Georgescu. (Retransmisie de la Ateneul Român); Festival Beetoven. Uvertură „Leonore” No. 3; Concert pentru vioară in re major (solist: Adolf Busch); Simfonia No. 5 in do minor^ STRASBURG ora 1.00: Concert nocturn. Quarte lui Helmut Koch şi Kollegium musicum instrumental. Mozart: Divertimento în Re-major; Brahms: Toamnă târzie; Herzogenberg: Păsărică; Brahms: Din cântecele d© dragoste; Haydn: Duet pentru două viori; Schumann: Două duete; Brahms; Dans Haydn: Armonia în căsnicie; Haydn: Momentul; Mozart: Quintet în Dominor VARŞOVIA, ora 22.55: Concert simfonic executat de ordh. radio; Mozart: Einer Reine, Nachtmusik; Saint- Saeris: Concert de vioară în siminor; Schubert: Muzică de balet din „Rosamunde” ROMA, ora 23.15: Festival Hindemuth. Vineri, 13 Decembrie BUCUREŞTI, ora 20.35 : „Faust” de Gounod (transmisiune de la Opera Română). 0.05-2 00 : Concert nocturn (dis.) : In Sud, uvertură de Elgar (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Elgar; Concert în fa de Gershwin (orch. Paul Whitemann ; Rio Grande de Sitwell şi Lumber, (orch. Halié, dirij. de Sitwell; Cakewalk (orch. Simfonică din Paris, dirij. de Bulmann; Fragmente din „Pelléas şi Melisanda”, (Maguenat şi Marthe Nespoulous, orch. dirij. de Truc. VIENA, ora 23.10 : Opere de Bach, p. pian şi orgă, executate de Franz Schütz. BUDAPESTA, ora 19.30 : Transseratei Liszt, de la Academia de muzică. Necunoscutul Liszt. Introducere de dr. Imre Molnár Lieduri List executate de Ilonka Tamas. Liszt: a) Legendă Mi-major, b) Ceaikowsky-Liszt : Onegin-Polonez; La pian :v Sami Hir. Trei lied-uri Liszt executate de dr. Imre Molnár; ora 21.10: Retransmisiunea actului II şi II din op. Lohengrin de Wagner de la Opera regală ungară. DROITWICH, ora 24: Vorbeşte Vicontele Snowden. Un film pe zi; „Fox- Foliesf‘ (Trianon) O revistă-film cu toate calităţile acestui fel de pelicule, pe care ni le-a trimis Holywood-ul. Balet, extraordinare girlse, dansatori, dansatoare, montaj fastuos şi muzică, muzică, muzică. Muzică fiindcă la aceste filme americanii au ajuns de la spectacolul de music-hall, pe care l-au reprodus pe ecran cu posibilităţile acestuia de promovare in lux şi regie. Dar ceiace se remarcă la revistefilm americane, e un lirism nou, original şi — mai ales — adolescent care abundă, care inspilează firul suav al acţiunii. Nu poţi să nu vezi sentimentalismele puerile, şi de aceia delicioase, ale tinerilor de peste ocean, care — cu toată civilizaţia tehnică, ritmul unei vieţi fantastic de dinamice — reuşesc şi excelează prin a rămâne în ele, şi în sex-appeal-ul lor, nişte adorabili, nişte candizi, nişte amanţi copii. De aci toate cupletele de o simplitate eronantă, de un contact cu viaţa, cu existenţa, cu comandamentele lor imediate — fără preambuluri şi literatură, fără imponderabilul spaţiu ce-l presupune epoca galantă a bătrânei Europe. • Un contact direct care denotă o prospeţime şi o spontaneitate, demnă pentru locuitorii tânărului continent; — demnă fiindcă ni au izbuti s’o altereze, s-o mecanizeze, aşa cum au reuşit în toate celelalte laturi ale vieţii lor. „Fox-Folies“ — e unul din aceste filme, cum spuneam la început, cu toate calităţile specifice. Lansează şi un dans nou, „Hunkadola“ minunat înscenat, minunat cântat. Deasemeni humorul care nu putea lipsi, de bună calitate, scenele de balet excepţionale. — gh. d. — Partidul culturii şi al Genevei •Sâmbătă 14 Decembrie, ora 9 seara, d. D. V. Barnoschi va conferenţia la Fundaţia Carol despre Partidul culturii H al Genevei. fi?„Oare c^î cu interes, AnTMba de viaţa atât de bogată in fapte a marelui scriitor °r-ran!.ă a preocupat pe scriitorii Sau scris atat de multe lucrări despr© acest neîntrecut povestoi£.rr*a,crui_, °Pera a trecut hotarele ţării, tradusă fiind in diferite limbi europene încât el este astăzi cel mai răspândit şi mai popular autor român. Deşi un realist in toată puterea cuvântului, in contrast cu visătorul sau prieten Eminescu, Creangă a trait la Iaşi o viaţă extrem de originală şi pitorească şi nu lpisită de romantism. Poate fiindcă a trăit în epoca cea mai romantică a Iaşului şi sub directa înrâurire a lui Maiorescu şi a „Junimii’. D. Mihai Sadoveanu, care a cercetat cu atâta dragoste şi însufleţire opera lui Creangă, pe care la prezentat in diferite amintiri, inching acum acestui mare al său dascăl literar o operă specială. Vigurosul scriitor de la Iaşi scrie viaţaromanţată a lui Ion Creangă. Având în vedere că d. Sadoveanu — poate ca nimeni altul — a urmărit nu numai opera dar şi viaţa marelui povestitor din Humuleşti, precum şi farmecul prozei sale, suntem îndreptăţiţi să aşteptăm de la d-sa o operă intr’adevăr demnă de Ion Creangă şi tot atât de demnă de epoca respectivă. Cu alte cuvinte, aşteptăm de la d. Sadoveanu, in viaţa romanţată a lui Ion Creangă, acea splendidă atmosferă a laşului de odinioară, a laşului junimist şi eminiscian, care constitue gloria vechei capitale moldoveneşti. Pe d. Sadoveanu îl vom asculta în curând în programul festiv ce se organizează la Teatrul Naţional din Iaşi pentru comemorarea „Junimii". C. SATEANU Puţină gramatică Intr’o sală de spectacole, hautparteurul anunţă: s’a găsit un portreu...; natural, portreu este Portefeuille. Desigur speakstul local citeşte pe c ca e: portret. Apoi i se pare că terminaţiă — i arată pluralul, de aceea construeşte imediat un I nou singular, după modelul lei — leu. Mărturisesc că prefer alte două I soluţii care au fost adoptate pentru împământenirea lui porte-feuile: forma latinizată porto-foliu, sau cea slavizată, portofel. Pentru că nici una din ele nu trădează ignoranţa, ca portret. GH. REVIGA O fată mică se închină... Aşa, este titlul noului volum de versuri pe care d. TudorMainescu îl va publică în aerând în editura „Cartea Românească“. Autorul, îndeajuns de cunoscut din volumele anterioare de poezii „O picătură de parfum” şi „Surâs" aduce în poezia noastră ceva care-i aparţine numai d-sale. Anume, o notă fragedă de gingăşie unită cu una de uşoară ironie care fac din volumele d-lui Tudor Măinescu o lectură agreabilă şi desfătătoare. Examenul psihologic al elevilor de şcoală Vineri 13 Decembrie, ora 18, d. prof. universitar C. Rădulescu-Motru va conferenţia la Casa Şcoalelor despre Examenul psihologic al elevilor de şcoală. Toţi d-nii şi d-nele directoare de la şcoalele secundare din Bucureşti, toţi profesorii de filosofie şi preşedinţii comitetelor şcolare ai şcoalelor respective sunt rugaţi a lua parte. „Cartea lui Iov” şi „Elemente“ de pr. V. Radu şi Gala Galaction Se ştie că următor maltei iniţiative a suveranului, editura Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Carol II“ a primit însărcinarea a da la lumina tiparului o operă monumentală, aceea a traducere a Sfintei Scripturi. Pentru nobila strădanie a acestei tălmăciri au fost aleşi pr. Vasile Radu şi Gala Galaction care — cei mai indicaţi întru a o duce la bun sfârşit — au şi purces, cu succes, la lucru. Suveranul a ţinut însă deopotrivă, ca fragmente din această lucrare să apară treptat, în broşuri separate, anticipând asupra apariţiei integrale a marei opere şi punând astfel cu un ceas mai devreme la îndemâna lectorului adevărate îndreptări sufleteşti. După succesul pe care-l cunoscu prima broşură. Cântarea cântărilor, mn rândurile cărturarilor de la noi, editura regală prezintă azi publicului cetitor alte două volumaşe cuprinzând Elemente (adică: I. Texte din care au fost traduse Bibliile noastre bisericeşti II. Biblia elinească a celor 72 de traducători, adică septuaginta. III. Originea şi traducătorii septuagintei. IV. De la reformă încoace. V. Lupta confesională şi „Cartea lui Iov”, poem de puternică şi unitară arhitectură şi capodoperă a literaturii universale prin adâncul ei substrat sufletesc şi religios. Ca şi Cântarea Cântărilor, broşurile Elemente şi Cartea lui Iov apărute în ireproşabile condţiuni grafice, se distribue în mod gratuit la toate librăriile din ţară. Expoziţii Duminică 15 Decembrie are loc vernisajul expoziţiei de pictură, dessen şi sculptură a d-nei Pauli Hertz, in calea Victoriei 5, et. I. * Cine n’a văzut vreodată un tablou de pictorul Drăguţescu să-i viziteze acum expoziţia din sala „Mozart“ str. Sărindar 4. Va fi în- I cântat, mai ales de temele sociale pe care acest tânăr plin de rezonanţe şi de îndrăsneală. Expune împreună cu Tomaziu, un amic al lui şi pictor tot atât de bun. Cărţi-reviste A apărut „Armonizarea salariilor funcţionarilor publici“.. . Broşura este semnată de d. Mihail Carp, preşedintele secţiei Iaşi a Asoc. generale a profesorilor secunndari din România. 1917 Va apare peste câteva zile: 1917 carte de poeme de război, a poetului Alexandru Coloman, complectată cu ciclul „Basmul Morţei“. 1917 este imaginea halucinantă a războiului, realitatea sălbatică trăită în trecut, visiunea prevestitoare de mâine. Poeme sugestive în care, faţă de subiect, nu este nevoie de tendinţe, nici de retorism, deşi lirismul este inevitabil retoric. Tricentenarul lui Lope de Veija Cu ocazia tricentenarului lui Lope de Vega vor avea loc următoarele festivităţi: Joi 12 Decembrie, d. prof. Densuşanu va ţine o conferinţă despre Lope de Vega la universitatea din Bucureşti. Vineri 13 Decembrie, la ora 3 d. a., va avea loc o şedinţă solemnă la Academia Română. D. prof. N. Iorga va conferenţia. Duminică 15 Decembrie, în matineu la Teatrul Naţional d. Ion Marin Sadoveanu, director generalal teatrelor şi vicepreşedinte al Pen- Clubului şi al Asociaţiei oamenilor de litere, va conferenţia. despre „Teatrul lui Lope de Vega“ Conferinţa va fi urmată de reprezentarea unui act dintr'una din operele marelui dramaturg.. Festivităţi asemănătoare ,vor avea loc şi la Iaşi şi Cluj. Cara-Su Poetul şi scriitorul I. Valerian, una din cele mai interesante figuri ale scrisului românesc contimporan atât prin aportul său literar cât şi prin calităile de mare organizator ( a realizat cu a sa „Viaţă literară" o adevărată republică de condeie tinere) vă scoateţi pestecâteva zile, în editura „Cultura Naţională“ ,romanul Cara-Su.. Insistăm asupra acesteicărţi, deoarece este pentru întâia oară când apare în literatura , româneascâ,.un roman al cărui teadru se dessoară in provincia dintre Dunăre şi Mare, atât de neglijată de scriitori. Autorul „Stampelor“ a trăit mult timp printre tătarii dobrogeni,reuşind să le cunoască sufletul şi obiceiurile lor ciudate. Va fi — incontestabil — o carte care ne va surprinde prin noutatea ei. Cine, insă, a citit fragmentele publicată în „Viaţa literară“, îşi dă seama că elementul ,,noutate“ se împleteşte şi cu indiscutabilele merite ale unui scris colorat, pitoresc, viu. Aşteptăm deci, cu legitimă nerăbdare apariţia românului Cara-Su, pe care-l vom înscrie, cu siguranţă printre succesele anului literar. Conferinţe Societatea Română de Dermatologie şi Sifiligrafie ,va ţine şedinţa de comunicări, Joi 12 Dec. a. c. orele 9 seara (21) la localul Clinicei Dermatologice din Spitalul Colţea. La ordinea zilei : 1. Prof. Dr. Nicolau S.: a) Necroza lipoidică a ţesutului conjonctiv la diabetici; b) Naerocarcinom melanic al pielei cu metastază cutanată multiplă. 2. Dr. Banciu A.: Limfogranulomatoză perineala şi perianală simulând vegetaţiile simple. 3. Dr. Sărăţeanu F.: a) Cazuri de sifilide micropapuloase, foliculare şi lichenoide; b) Infecţie dublă limfogranulomatoasă şi sifilitică; autosuperinfecţie sifilitică cu punct de plecare ganglionar. 4. Dr. Theodorescu St. şi dr. Comşa O.: Asociaţie de acantosis nigricans cu epidemoliză buloasă la copil de 3 ani. 5. Dr. Blumental M.: Scleilodermie în plăci (morea). 6. Dr. Longhin S. şi Dr. Ivancea Gh.: Eritrodermie streptococica. • 1. Dr. Vătămanu * N.: Reflexoterapia in urticaria 8. Dr. Svolceanu R. : a) Sifilis secundar cu leziuni psoriasiforme şi reacţiuni serologice negative; b) Tricofiţie supurată a pielei capului datorită tricophitonului violaceu. * D. profesor C. Rădulescu-Motru, în cadrul conferinţelor organizate de societatea de endocrinologie, va vorbi Joi 12 Decembrie ora 6, la Fundaţia Dalles despre: Biologia vieţii afective.. . Sanda Movilă Intre romanele apărute in ultimii ani la noi, Desfiguraţii, romanul d-nei Sanda Movilă este incontestabil cea mai vie frescă a tineretului nostru post-belic, chinuit de toate pasiunile şi incertitudinile vârstei. Tragicul destin al acestor, copii obsedaţi de tirania instinctelor, mânaţi de lăuntricul joc al vieţii şi al morţii, atmosfera halucinantă in care se desfăşoară destrămarea sufletească până la descompunere şi sinucidere; forma aleasă a stilului, ridică această carte la o ţinută de autentică artă, asemenea contemporanelor sale din Occident, cărora nu ne sfiim s’o alăturăm. Cartea se deschide cu portretul autoarei, datorit pictorului de autenică sensibilitate H. Maxy. „Voichiţa Doamna“ Cercul cultural feminin „Voichiţa Doamna“ ţine şedinţă de jocuri româneşti, Joi 12 Decembrie între orele 8—12 seara, la Cercul basarabenilor din str. G. Cantacuzino nr. 12, sub conducerea maestrului Alexandru Dobrescu. Ţinuta de preferat portul românesc Dăunăzi, cineva pe care-l vedeam pentru întâia oară în viaţa mea, seuita cu o atenţie insistentă şi scrutătoare la butoniera mea de la clapa stângă a hainei. Vă mărturisesc sincer, că n’am înţeles niciodată pentru ce în colţul acela răsfrânt al hainei există o gaură, de nastur, fără nastur respectiv. Dacă până acum n’am intervenit pentru suprimarea ei, este că n’am voit să iau o măsură care să mă singularizeze. Mă gândeam că odată şi odată va trebui ca toţi cetăţenii să ia hotărîrea de a suprima gaura, sau cel puţin de a pune la locul nimerit un nastur cu care să se poată împerechea. Domnul cu care vorbeam se uita direct şi exact înspre această butonieră inutilă . întâi am crezut că mi s’a întâmplat ceva, şi am căutat să-mi şterg haina cu mâna şi să mă asigur că n’a survenit nimic accidental. După ce m’am verificat complet, domnul mi-a zâmbit dubios, şi m’a întrebat indiscret şi umilitor: — Dumneavoastră n’aveţi nici o insignă?... Abia atunci mi-am dat seama de starea mea de inferioritate şi de aparenţa plină de echivoc ,şi de disponibilitate a hainei mele. De-abia atunci mi-am dat seama că fără insignă sunt un tip original, că port cu mine o lipsă ostentativă care se observă şi care bate la ochi, — că, în sfârşit, sunt pe lumea ăsta un om fără insignă. Interlocutorul meu avea dreptate. Nici nu ştia ce-i cu mine iar pentru ca să ajungă la acest stadiu, trebuia să fie indiscret şi să mă întrebe sau să prelungească o discuţie ca să vadă cu cine are de-a face. Insigna e mare lucru. De-atâtea ori stai de vorbă cu cineva şi in cele din urmă rămâi tot încurcat şî nu ştii ce-i cu el, şi ce meserie are. Atunci insă când omu-i cu insignă, el şi ceea ce spune parcă nici n’ar mai conta, — te uiţi la insignă şi ai înţeles. Insigna e un fel de semn stenografic, fiindcă înlocueşte cu un desemn geometric şi convenţional, o frază întreagă sau un cuvânt. E o înţelegere sintetică prin semne, muteşte. Sinteza şi simbolul merg până acolo încât s’au văzut oameni care poartă la butonieră un fel de buton cu un cap de bou, în chip de pasiune tradiţională. Insigna se aseamănă cu decoraţia pentrucă ea presupune un fel de di wmmmmmmmnmmamnsmmmmmmmmm Secţia aviatică C.FJR. — organizată în cadrul asociaţiei sportiveculturale C.FJR. — instituie un concurs cu 3 premii in numerar, pentru primii clasificaţi, în valoare totală de lei 4.500,3.000 şi 1.500, pentru alegerea unor modelede insigne şi cărţi de membru.. . Concursul va fi public,,, putând lua parte pricinua şi pa,rămâne deschis până la 15 ianuarie 1936. Pentru informaţiuni suplimentare a se adresa d-lui secretar general, I. D. Georgescu, la sediul secţiei aviatice.G.F.R. din Bucureşti strada Gogu Cantacuzino No. 12, în orice zi de lucru între orele 10-12 şi 18-20. VVAU.VER, JVmVUEISSUHN... ŞI HITLER un articol de F. Aderca, în „Cuvântul Liber” de săptămâna aceasta. EROII MUNCII de ILIE CRISTEA CONGRESUL STAHANOV de GH. SCURTU Două articole despre noul elan al muncii în Rusia Sovietică, despre performanţele lucrătorilor, obţinute printr’o emulaţie extraordinară. In „Cuvântul Liber” de săptămâna aceasta. Cabinetul I instrucţie din Brăila a terminat cercetările privitoare la cauza accidentului de cale ferată din gara Făurei petrecut in ziua de 29 iunie. Pe baza acestor cercetări s’a dat ordonanţă definitivă pentru trimiterea in judecată a 11 ceferişti. Dr. M. GOTTFRIED Boli Interne şi Sifilis s’a mutat în Cal. Călăraşilor 39 A, Et. I peste drum de Sanatoriul Central Consult. 25 p. m. Telef. 3.27.35 Membrii corpului didactic dela şcolile de ucenici din Ardeal şi Banat întruniţi la Cluj s’au declarat împotriva proectului de lege a muncii alcătuit de d. subsecretar de stat Vaier Roman. Profesorii au redactat un memoriu pe care îl vor înainta guvernului. A apărut: Despre Masaryk de Doctorul GR. GRAUR o broşură de 84 de pagini,* 1 cuprinzând două confe- rinţe şi două articole asu- pra preşedintelui repu- blicei cehoslovace. Preţul 20 lei. Se găseşte la librăria „Adeverul“, de unde se expediază în provincie numai contra ramburs 25 lei. Expoziţia Lilly Verea Expoziţia de deesenuri, aquarele şi ‘ pictură, a d-şoarei LILLY VEREA, este deschisă la locuinţă d-sale, în, Bulevardul Carol. 28, şi poate fi vizitată zilnic între orele 10. a. m.—1 d. a. începând de Duminică, 8 Decembrie 1935. Intre, d. lt. col. Teodor Eliad din Brăila şi d. avocat Varlam din acelaş oraş s’a ivit un incident, . D., colonel. Eliad a provocat la duel pe d. avocat Varlam. Martorii celor doi adversari urmează să se întrunească azi spre a discuta diferendul, ploma care o justifică, şi fiindcă se poartă tot deasupra inimei, adică acolo unde este sediul permanent al onoarei şi distincţiunii. Atunci când nu-i nici o diplomă, sunt diverse societăţi fără pretenţie care şi-au arogat un drept de emisiune de insigne pentru membrii respectivi, ca să nu rămâe mai prejos faţă de cei care au alte insigne. Până în prezent dreptul de a bate insigne nu-i interzis nici reglementat. Şi-i foarte bine că-i aşa. Oamenii au astăzi prea puţine_ plăceri_ şi prea puţine ocazii care să le facă o bucurie. Dintre toate, cea mai sigură şi mai inofensivă este insigna. De obicei viaţa este aşa fel alcătuită încât bucuria unuia este indisolubil şi fatal legată de suferinţa altuia, printr-un fel de echilibru de care nu se poate scăpa. Numai cu insigna nu-i aşa. Omul cu insignă este important şi mândru fără ca prin aceasta să ofenseze vre-un alt semen al său. Dacă, întâmplător, este totuşi vre- unul care nu are insignă şi suferă când îl vede pe altul purtând, n’arat decât să se înscrie la o societate din', acelea cu insigne şi-i mulţumit şi el. Societăţile de genul acesta sunt cu binefacere, sunt instituţii de mulţumire gratuită. Un mic nastur de metal sau de porţelan cu cel puţin iniţială pe el, sau cu un obiect din natură, poate da oricui o siguranţă de sine şi o definiţie care se poartă pe haină, mai discret ceva şi mai practic decât o etichetă pe o sticluţă de farmacie. Insigna simplifică viaţa şi o face agreabilă. Ea seamănă şi este din familia semnelor electorale, însă e mult mai distinsă şi mai parvenită. Seamănă în acelaş timp şi cu o ştampilă, sau cu un tatuaj al hainei. In vechime, insignele profesionale se făceau pe casa respectivului proprietar. Asta se mai vede şi acum pe casele vechi din Fraga. Acum, ea s’a modernizat şi a devenit portativă. O mută omul dela o haină la altce odată cu cheile şi cu batista ca pe-o carte de legitimaţie fără de care e riscat să circuli. Cei cu insignă, mai degrabă uită să-şi pue cravata, decât să-şi mute insigna la haină. Trebue să-mi fac rost de-o innsignă să intru şi eu în rândul oamenilor. Demostene Botez Ştirea publicată într’un ziar de dimineaţă, că direcţiunea generală C. F. R. ar fi acordat o reducere de 50 la sută vizitatorlor expoziţiei Echipelor regale din Parcul Carol, în intervalul dela 9 Decembrie până la 9 Februarie, se desminte. . Până acum nu s’a dat o asemenea aprobare.'. :: : Citiţi în „ADEVARUL LITERAR”« Causerie intimă de T. ARGHEZI Şi Sesonul parizian — (Aspecte de toamnă; Noua linie feminină; Moda; Strada; Viaţa; Expoziţia din 1937), de N. N. PETRAŞCU In comuna Dobronăuţi, judeţul Cernăuţi, a fost arestată tânăra Caterina Huţuleac, sub învinuirea că şi-a ucis un copil. Tânăra şi-a mărturisit crima. Ea a fost predată parchetului. Desenele şi reproduceri Nina Arbore, A. Jiquidi, M. W. Arnold, Isaac Lichtenstein, E. Drăguţescu, Nicolae Cristea. In ,,Cuvântul Liber”. Cronica literară a „Adevărului literar” de săptămâna aceasta se ocupă de ŞCOALA ROMANEASCA ACUM O SUTA DE ANI. Din Bazargic se anunţă că în localitatea Bey-Banar din judeţul Durostlor a fost găsită de jandarmi o femee in vârstă de 25 de ani. Ea se numeşte Laura Niculescu şi e de fel din Bazargic. Nefericita femee suferă de alienaţie mintală. Soţul ei a fost colonel. Ofiţerul şi-a găsit moartea in timpul războiului şi de atunci biata femee care e bacalaureată, a suferit îngrozitor. Ea a fost internată câtva timp la un ospiciu din Cluj. . Călătoriţi cu „Realitatea Ilustrată“ de vacanţa Crăciunului la Paris, Nisa şi Viena. Informaţiuni, prospecte şi înscrieri la Oficiul de Turism al revistei «Realitatea Ilustrată“ din hall-ul palatului ziarelor ,, Adeverul şi ,,Dimineaţa“, str. Const. Mille 50. Telefon 4.10.04. Toţi tinerii născuţi in anii 1915, 1916 şi 1917 din cuprinsul municipiului Bucureşti şi comunele Băneasa-Herăstrău, sunt obligaţi conform legei de pregătire premilitară, să se prezinte la circumscripţiile de poliţie respective, pentru a se înscrie, ca să urmeze pregătirea premilitară, care are loc în fiecare Durminică între orele 8 dimineaţa până ora 12. In caz de neprezentare, li se vor aplica pedepsele prevăzute de lege şi nici nu vor putea beneficia de reducerea stagiului militar. Termenul de înscriere este până la 15 Decembrie 1935. Tinerii din comunele suburbane se vor prezenta la posturile de jandarmi respective. SINGAPORE, 11. (Rador). — Autorităţile vamale au oprit ieșirea din port a unui vapor având o imortantă încărcă'ură de mărfuri ce urmau să fie trans'portate în Italia. I —-■——— — Comedia umană Insignele INFORMAȚIUNI D. M. SADOVEANU LOPE DE VEGA S&1 .Fătă 14 Decembrie 1939