Agenda Magazin, ianuarie-iunie 2001 (nr. 1-26)

2001-01-06 / nr. 1

Detroit - întoarcerea din infern Primar al orașului Detroit de șase ani, Dennis Archer, demo­crat de culoare, este mândru de bilanțul său, economia s-a relansat, rata criminalității și a șo­majului este în scădere. Dar nu toate rănile sunt închise: în Detroit, biroul pri­marului Dennis Archer este situat la etajul XI în Coleman Young Buil­ding. Numele clădirii a­­mintește de cel al pre­cedentului primar, care a condus timp de 20 de ani, primul primar de culoare într-un mare o­­raș american, în antica­mera lui Dennis Archer, vopsită în negru, sunt expuse la vedere două afișe. Unul îi îndeamnă pe tineri să intre în po­liție. Celălalt este un buletin pentru Angel’s Night: în fiecare an, în noaptea de Halloween, câteva mii de cetățeni voluntari din Detroit ri­dică garduri în cartierele în care locuiesc pentru a-și proteja casele și pentru a se apăra de hoți. Este o veche amin­tire din anii groaznici când Detroit - „capitala crimei“, cum se numea atunci - era orașul cel mai violent din Statele Unite. Noaptea de Halloween bătea toate recordurile în materie de droguri, furturi, violuri și incendii. Astăzi, pentru Dennis Archer și concetățenii săi, Angel’s Night este un mod de a arăta că Detroitul s-a eliberat din infern. Dennis Archer, fost judecător al Curții Supreme din Mi­chigan înainte de alegerea sa în Detroit, în 1994, din partea democraților, este mândru de bilanțul său: 12 miliarde de dolari investiții private, rata șomajului di­minuată cu 2/3 (6,4% în septembrie) și criminali­tatea în continuă scădere. „Am avut trei priorități: De a face din Detroit un oraș sigur, să relansez eco­nomia și să îmbunătățesc imaginea și serviciile ora­șului. Ținând cont de unde am pornit, am făcut o trea­bă bună până acum” - spune Dennis Archer. De cealaltă parte a bu­levardului Jefferson, în lungul râului Detroit, pe unde trec vapoarele în drumul lor spre Marile La­curi, Renaissance Center este simbolul acestei re­nașteri. Construit în 1974, cu 6 turnuri din sticlă cu reflexe argintii, acum ho­tel cu 1 400 de camere, acesta era mândria De­­troitului. Câțiva ani mai târziu, dezechilibrul pieței petrolului, recesiunea și concurența japonezilor, că­derea industriei de auto­mobile au făcut din Detroit un oraș sinistru. Privat de taxe, Detroitul s-a izolat, firmele și populația albă au migrat spre cartierele mărginașe. Populația de culoare, care nu era decât de 30% în anii ’60, atinge azi 80%. Discriminările rasiale și criminalitatea galopantă au atins apo­geul: în 20 de ani, între 1965 și 1985, Detroit a pierdut jumătate din socie­tățile industriale, în 1980, orașul a eliberat o singură autorizație de construcție, în acești ani, 10 000 de case au fost abandonate de proprietarii lor, încă în 1990, 40% din populația orașului trăia sub nivelul oficial de sărăcie. Nicio­dată de la marea criză a anilor ’30, un oraș ame­rican nu a suferit un ase­menea seism. Dacă în anii '50, Detroit număra peste 2 milioane de locuitori, în prezent are cu puțin peste 1 milion de locuitori. Prin miracolul adus de guvernarea Clinton și da­torită unei extraordinare mobilizări colective, ora­șul Detroit a ieșit din cri­ză. Anul trecut, producția de automobile americane a bătut recordul deceniului și General Motors a decis să-și instaleze sediul mon­dial în Renaissance Cen­­ter. La hotel, turiștilor li se propune la micul de­jun „Big Three“, de la numele celor trei mari constructori de automo­bile - Ford, General Mo­tors și Chrysler - care fac cinste orașului. Compa­­nare, un gigant al infor­maticii, se va instala în plin centru. Dar Detroit păstrează încă urmele cicatricilor căderii sale în infern. La doi pași de Renaissance Center, se află o „junglă” urbană. Trotuare desfun­date, imobile fără ferestre și uși, un șir de maga­zine goale, cu gratii ru­ginite... Acest loc dă im­presia că așezarea a ie­șit dintr-un lung război civil economic. Bloc lân­gă bloc, se intră în mi­zerabilul cartier East Side, după care imediat apar opulentele cartiere Indian Village sau Gros­se Pointe, cu gazoane în stil englezesc și ca­sele în valoare de peste 2 milioane de dolari. Pri­marul Dennis Archer spe­ră că în câțiva ani De­troit va deveni un oraș model. L M. reflector

Next