Almanah Tribuna, 1978

Mihail SADOVEANU S-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani, județul Iași. A murit la 19 oc­tombrie 1961, în București. E înmor­­mîntat în cimitirul Bellu. Pseudonime folosite: M.S. Cobuz, Mi­­hai din Pașcani, Ion Cernat, Anton Con­­stantinescu, Silviu Deleanu, S. Prisă­­caru, M. Tufan etc. Studii secundare la gimnaziul „Alecu Donici“ din Fălticeni și la Liceul Na­țional din Iași. In toamna anului 1900 se înscrie la Facultatea de drept din București, pe care o abandonează. Debutează în aprilie 1897, cu schița Domnișoara M ... din Fălticeni, într-o modestă publicație umoristică din Bucu­rești, Dracu. Schița e semnată Mihai din Pașcani. Opere fundamentale: A se vedea cele indicate în cuprinsul studiului ce urmează. Referințe critice G. Ibrăileanu, în Scriitori români și străini, 1926; E. Lovinescu, în Istoria literaturii române contemporane, vol. IV, 1928; Tudor Vianu, în Arta proza­torilor români, 1941; Mihai Ralea în Scrieri din trecut, In literatură, 1957; G. Călinescu, Prefață la Romane și po­vestiri istorice, vol. I, 1961; Const. Cio­­praga, Mihail Sadoveanu, 1966. Intre scriitorii născuți în 1880, Mihail Sadoveanu și Tudor Ar­­ghezi sînt personalități rezumative, unul continuînd direcția unei literaturi cu baze tradiționale și populare, celălalt dînd expresie marilor dezbateri ale li­rismului modern, cu largă deschidere spre universal. Creator al unei opere monumentale, situată alături de aceea a lui Eminescu, Caragiale și Creangă, în fruntea valorilor noastre clasice, — lecția lui Sadoveanu e o elocventă sin­teză de etnografie, de psihologie, și mai ales una de înțelepciune, toate acestea unificate prin intermediul unei arte ex­cepționale. Construcția de dimensiuni impresionante, a crescut armonios, ori­zontul prozatorului lărgindu-se; opera trebuia să reflecte viața poporului în dublu sens: în adîncime, adică în miș­carea ei istorică, și orizontal, în exten­siune geografică. „Siretul, Moldova, re­giunea dealurilor, spațiu destul de res­­trîns, au alcătuit cadrul școalei mele. Cu vremea, am cunoscut expedițiile la vînatul de codru, am străbătut tainele unor bălți renumite, la confluența Jijiei cu­ Prutul, lîngă Iași; cunoașterile mele 155

Next