Almanah Tribuna, 1978
Mihail SADOVEANU S-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani, județul Iași. A murit la 19 octombrie 1961, în București. E înmormîntat în cimitirul Bellu. Pseudonime folosite: M.S. Cobuz, Mihai din Pașcani, Ion Cernat, Anton Constantinescu, Silviu Deleanu, S. Prisăcaru, M. Tufan etc. Studii secundare la gimnaziul „Alecu Donici“ din Fălticeni și la Liceul Național din Iași. In toamna anului 1900 se înscrie la Facultatea de drept din București, pe care o abandonează. Debutează în aprilie 1897, cu schița Domnișoara M ... din Fălticeni, într-o modestă publicație umoristică din București, Dracu. Schița e semnată Mihai din Pașcani. Opere fundamentale: A se vedea cele indicate în cuprinsul studiului ce urmează. Referințe critice G. Ibrăileanu, în Scriitori români și străini, 1926; E. Lovinescu, în Istoria literaturii române contemporane, vol. IV, 1928; Tudor Vianu, în Arta prozatorilor români, 1941; Mihai Ralea în Scrieri din trecut, In literatură, 1957; G. Călinescu, Prefață la Romane și povestiri istorice, vol. I, 1961; Const. Ciopraga, Mihail Sadoveanu, 1966. Intre scriitorii născuți în 1880, Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi sînt personalități rezumative, unul continuînd direcția unei literaturi cu baze tradiționale și populare, celălalt dînd expresie marilor dezbateri ale lirismului modern, cu largă deschidere spre universal. Creator al unei opere monumentale, situată alături de aceea a lui Eminescu, Caragiale și Creangă, în fruntea valorilor noastre clasice, — lecția lui Sadoveanu e o elocventă sinteză de etnografie, de psihologie, și mai ales una de înțelepciune, toate acestea unificate prin intermediul unei arte excepționale. Construcția de dimensiuni impresionante, a crescut armonios, orizontul prozatorului lărgindu-se; opera trebuia să reflecte viața poporului în dublu sens: în adîncime, adică în mișcarea ei istorică, și orizontal, în extensiune geografică. „Siretul, Moldova, regiunea dealurilor, spațiu destul de restrîns, au alcătuit cadrul școalei mele. Cu vremea, am cunoscut expedițiile la vînatul de codru, am străbătut tainele unor bălți renumite, la confluența Jijiei cu Prutul, lîngă Iași; cunoașterile mele 155