Almanahul Literar, 1989
■ ■ decembrie — apare prima ediție din Poesiile lui Eminescu ; volumul era îngrijit și prefațat de T. Maiorescu. ■ H 1884, 9 ianuarie - Moare Gh. Eminovici, tatăl poetului. ■ ■ ianuarie-februarie - Poetul întreprinde o călătorie în Italia. ■ ■ aprilie — Este trimis la Iași ; cunoscuților li se înfățișează un om „surpat sufletește, cu ochii veșteji, părăsiți de gînduri, greoi la faptă și la cugetare, monosilabic în răspunsuri, fără nici o vlagă" (G. Călinescu). ■ ■ septembrie — este numit ajutor de bibliotecar la Biblioteca Centrală din Iași. ■ ■ octombrie - Predă, pînă în iulie anul următor, ore de geografie și statistică la școala comercială. ■ ■ 1885, august — Este trimis la Odesa, la sanatoriul dr. F. Jachimowicz. ■ ■ 1886, noiembrie - Boala se ivește din nou în forme delirante. însoțit de Creangă, este internat la Mănăstirea Neamțului, unde rămîne pînă în aprilie. ■ ■ 1887, aprilie - Parțial refăcut,Eminescu se stabilește la Botoșani, la sora sa, Henrieta. ■ ■ iulie - După ce se tratează citeva săptămîni la Hall, stațiune austriacă de băi, bogată în săruri de brom și iod, revine la Botoșani. ■ ■ 1888, 2 martie - Iacob Negruzzi prezintă Camerei o petiție, prin care solicită „un ajutor viager nenorocitului poet național Mihai Eminescu." ■ ■ 2 aprilie - Camera admite cererea. H I 23 noiembrie — Senatul votează un proiect de lege prin care acordă poetului o pensie de 250 de lei lunar. ■ ■ 1889, 12 februarie - Regele semnează decretul, dar Eminescu nu va mai primi nimic din pensia acordată. De la 3 februarie era internat la sanatoriul municipal „Măreața", de unde, în aprilie, este transferat în sanatoriul lui Alex. Suțu. ■ ■ 15 iunie - La ora trei dimineața, Eminescu trece în lumea umbrelor, într-o singurătate absolută : „Cu fața spre perete mă lasă prin străini / Să-nghețe sub pleoapea ochilor lumini...". La Oradea, Iosif Vulcan scria în Familia : „Națiunea mea, îmbracă doliu ! Genialul poet Mihai Eminescu a încetat din viață !“ La București, B.P. Hasdeu mustra pe contemporani pentru indiferența arătată poetului în timpul vieții. Știrea cutremură sufletul lui Creangă. A plîns în hohote, deschizînd și citind, ici și colo, versuri răzlețe din volumul de Poesii, primit cu dedicație, din mîna poetului. în după-amiaza zilei de 17 iunie, cortegiul funebru porni de la biserica Sf. Gheorghe- Nou spre cimitirul Bellu. Cerul acoperit de nori cernea o ploaie măruntă. In dreptul Universității și la mormînt se ținură cuvîntări, după care, pe înserat, coșciugul fu coborît în groapă între un tei și un brad. „Pe cît se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, și forma limbei naționale care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire pînă astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmîntului cugetării românești." (T. Maiorescu). „Ape vor seca în albie, și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și cîte o stea va veșteji pe cer în depărtări, pînă cînd acest pămînt să-și strîngă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale". (G. Călinescu). ION BALU —i — ♦f .? é • ji.rffir in fața Ateneului, Luceafărul... ALMANAHUL LITERAR • 1989 • 61