Amicul Poporului, 1911 (Anul 51)

Numerele paginilor - 54

demisionează (2 Iulie 1876). La 10 Iulie acelaş an este dat în judecată de camera liberală, odată cu fostul minister con­servator. La 24 Ian. 1878, deşi acuzat, se alege deputat de­ Iaşi, şi această alegere grăbeşte retragerea întregei acuzaţii care paralizează timp de doi ani puterile partidului conser­vator. Dela această dată face parte fără întrerupere din camera liberală, mai întâiu ca reprezentant al opoziţiei conservatoare, iar mai apoi (dela 3 Dec. 1881, data contra­ proiectului de răspuns la mesagiu, cu programul junimiştilor) ca reprezen­tant al partidului, care mai apoi ia numele de „constituţional“. In prima periodă joacă un mare rol în chestiunea revizuirii art. 7 din constituţiune (privitor la încetăţenirea evreilor şi impus de tractatul din Berlin), şi isbuteşte sa se admită în­­cetăţenirea acestora cu mai multe restricţii decât ar fi voit guvernul. In a doua periodă susţine, pe de o parte, în po­litica externă, apropierea României de tripla­ alianţă, mai întâi, în mod individual printr’un articol din „Deutsche Revue“ (1 Ian. 1881), şi mai apoi în unire cu P. Carp şi ceilalţi junimişti, prin acţiunea politică din corpurile legiui­toare. Acest punct de vedere e primit şi de guvernul liberal, iar această orientare a politicei externe a ţerii a rămas aceeaş până azi (1910). Pe de altă parte, în politica internă, sus­ţine cu tărie era nouă: organizarea înlăuntru a ţerii, după­ un program precis, din care o parte s’a realizat de guvernele junimiste-conservatoare din 1888—95, iar altă parte rămâne încă o aspiraţie a viitorului. Acest program conţinea între altele: tocmelele agricole, monopolul beuturilor spirtuoase, împroprietărirea ţăranilor, organizarea meseriilor, legi pentru admisibilitatea în magistratură şi administraţie, inamovibili­tatea magistraţilor, îndreptarea învăţământului spre o direcţie practică. Principiile de purtare în susţinerea acestor idei sunt: respectarea ordinei de stat, dinasticismul, consecvenţă în idei şi principii, şi adevărul în manifestaţiile politice. Astfel şi pe terenul politic se face campionul aceloraş idei ca şi pe terenul literar, negreşit cu restricţiile ce compoartă deosebirea de esenţă a acestor două terenuri. (Cf. „Critice“, vol. II, pag. 354 şi seq.) Această activitate politică îl aduce de două ori la minister sub regimul conservator. Mai întâiu dela 23 Martie 1888 până 30 Martie 1889 şi în a doua oară dela 17 Nov. 1890 până 21 Febr. 1891. In această din urmă dată încearcă o reformă a legii instrucţiunii publice, în care se vede o deosebită solicitudine pentru desvoltarea pe o bază nouă a învăţământului primar şi secundar, dar cade asupra legii din pricina frământărilor din partidul conservator. Tocmai din cauza aceasta, şi ca un rar exemplu de abnegaţie, lasă

Next