Amicul Tinerimei, 1895 (Anul 1, nr. 1-10)
1895-11-25 / nr. 2-3
când mergeau să facă vr o hoji vre-un omor. România după emanciparea țis’au încercat mulți proprieî localisa prin sate, unde serba, dar cum venea primăvara, luau cortul și copii plecând ței, cu purcel cu tot. S’au în, de asemenea aî deprinde cui câmpului, dar n’au reușit, iacă ii punea la cultura porume, apăreau sâmența de porumb, ca nu mai resăria; dacă îii la sapa porumbului, taiau văile porumbului tiner pe sub păr, și a doua di sau a treia di tot porumbul săpat de ei se usca. Le place mult să ducă o viață leneșă în genere sunt murdari și au un trai miserabil. Bineînțeles că aci vorbim de țiganii nomadi, nu de țiganii de vatră cari au locuință stabilă prin sate, ba unii și prin orașe. La ce vârstă au murit scriitorii noștrii? Dintre toți scriitorii noștri din lecul acesta, mai tîner a murit Alexandru Sihleanu, ei mai bătrân George Asachi. In versta de la 20 până la 40 de ani au murit: Sihleanu de 23 ani, Carlova de 30, Depărățeanu de 30, Bălcescu de 33, Scheleti de 36, Veronica Micle de 36, Lambrior de 37, Niculeanu de 38, M. Zamfirescu de 40, Petrino de 40 și Eminescu de 40. Deci în vârsta cea mai tîneră—pănă la 40 de ani—au murit cei mai mulți poeți, prozatori numai doi: Bălcescu și Lambrior. In vârsta de 40 până la 60 ani au murit: Paris Momuleanu de 43, Conta de 44, George Lazăr de 44,Filimon de 46, Andrei Mureșanu de 47, Ispirescu de 51, Papiu Marian de 51, Creangă de 52, Vasile Aron de 52, Bolintineanu de 53, George Crețeanu de 56, Anton Panu de 60, Costache Negruți de 60 și Donici de 60. In vârstă de la 60 până la 80 de ani au murit : Sion de 63, Costache Negri de 64, Cesar Boliac de 67, Vasile Alexandri de 69, Eliade Radulescu de 70, episcopul Melhisedec de 70, Tr. Laurian de 71, Conache de 72, Grigore Alexandrescu de 73, Cogălniceanu de 75, Barac de 76, mitropolitul Veniamin Costache de 78 și George Bariț de 80. In vârstă de peste 80 de ani: Florian Aron 82, Timoteiu Cipariu de 82, ér George Asache de 83 de ani. Toți scriitorii noștri au murit în țară, singur Bălcescu a murit în străinătate, în Italia, ca exilat. AMICUL TINERIMEI________ Au murit de oftică: Sihleanu, Cârlova, Depărățeanu, Bălcescu, Lambrior, Niculeanu, Zamfirescu și Filimon. De alienație mintală: Andrei Mureșanu, Eminescu, Marian, Eliade Rădulescu și George Lazăr. Ceilalți au murit de felurite bele și de bătrânețe. Câți omeni nu sciu carte. După statisticele cele mai recente, în Rusia 80 la sută nu sciu carte; în Serbia 78 la sută; în Bulgaria 69; în România 72; în Spania 63; în Italia 48, în Austro-Ungaria 42; în Francia 15; în Belgia 12; în Olanda 10; în Statele Unite ale Americii de Nord 8; în Scoția 7; în Elveția 2 la 100; în Germania 1; în Suedia, Danemarca, Bavaria și Saxonia rareori se pote găsi un om care se nu știe ce zi. ANECDOTE Stăpânul: Mei Nicolae, ce faci acolo? Sluga: Șed! Stăpânul: Dér tu, Tudore? Tudor. Ajut lui Nicolae ! Stăpânul: Ei bine, când veți isprăvi, veniți de-mi prindeți caii la trăsură, căci vreți se plec ! * 4 * —Mamă dragă, n’am poruncit tu Măriei se încuie totdeuna dulapul și se ia cheile la densa? — Așa este, dar pentru ce mă întrebi ? — Eri a lăsat dulapul descuiat și eu am mâncat fată dulcuța, ca s’o învăț minte să-l încuie altă dată. Proverbe armenescă. Dacă vrei se întri undeva, gândește mai întâi cum veieși de-acolo. * Pănă ce nu să răstornă carul, nu se direg drumurile. * Poți lega prietenie cu cânele, dar să nu lași ciomagul din mână. * Ursul e mănios pe pădure, dar pădurea nu știe nimic de asta. * Dușmanul înțelept e mai bun decât prietenul năuc. * Cu cât arunci mai multe petri după câne, cu atât mai mult latră. * Orbului nu-i pasă dacă lumina se scumpește. Anul L No. 2m algebra. PARTEA ÎNTÂIA. Despre deosebitele feluri de calculări cu mărimi simple. (Urmare). 21. La acest lucru despre mărimile negative treime se fim cu forte mare băgare de semn, fiindcă este de cea mai mare însemnătate în întrega algebra. Pentru acesta va fi de ajuns se observăm înainte de tate că tóte aceste formule, s. es.: -4-1—1,—1—2—2— 4~3—3,4—4,4~6—5, ș. a. m. d. Insemneza atâta cât 0 se nimica; mai departe s. es.: 4*2—o Insemneza atâta cât —3, căci, daci cineva are 2 lei și este dator 5, el nu numai că nu are nimic, ci mai datoreza încă 3 lei. Tot astfel 7—12 este atâta cât — 5 25—40 ,, ,, ,, —1— 22. Acelaș lucru se observa și când, într’un mod general, să întrebuințeză în loc de numeri litere, căci atunci s. es. -j-a—a,f-b—b. face atâta cât 0 sau nimica. De aceea când voim să seim, ce însemneza s. es. —|—a—b, sunt done cazuri de chibzuit : întâiul este când a este mai mare ca b, și atunci scădem pe b din a, și restul luat ca positiv, are valorea căutată. Al doilea cas este când a este mai mic ca b și atunci scădem pe a din b și restul luat ca negativ, adică punând înainte semnul —, arăta valorea căutată. CAPITOLUL III. Despre îmulțirea mărimilor simple. 23. Când se adună doi sau mai mulți numeri asemenea, suma lor se pote exprima într-un mod mai scurt, astfel : aș-a prin 2. a și et I ‘Ci j - a ,, 3. dt seu c? —f— —J— —I— ,, 4. aș.a. m.d. De aici reese conceptul îmulțirei, fiindcă 2. a însema atâta câte oria și 3. a ,, ,, ,, 3 ., a seu 4. a „ „ „ 4 . a și așa mai departe.