Amvonul, 1908-1909 (Anul 11, nr. 2-12)

1908-08-01 / nr. 5

AMVONUL 151 şi de altă credinţă cu noi. Deci pentru ca sa arătăm că nu şi noi suntem păgâni şi eretici să nu le mai facem fraţilor ! Ca păgânii şi ereticii facem, iar ca creştini ne e ruşine să arătăm că suntem. Din moşi strămoşi moştenisem şi noi un semn prin care arătam că suntem creştini, şi anume când treceam pe lângă o biserică făceam semnul crucii. Acum nu-l mai facem, ne e ruşine să ne închinăm lui D-zeu, şi ne-am scârbit de biserică—dar am îndrăgit cârciumile, cafenelele, jocurile de cărţi şi alte fapte ruşinoase care ne ruinează şi atrag asupră-ne dreapta mânie a lui D-zeu. In grele vremuri am ajuns fraţilor ! nu vedeţi că din această cauză vin asupra noastră toate nenorocirile . Sinuciderile, morţile mai ’nainte de vreme, crimele, secetele... şi războaiele dintre noi. E vremea Fraţilor sa vă răsgâdiţi să nu vă mai lăsaţi a fi purtaţi de vântul cel îndoelnic al veacului acesta să nu mai fiţi ademeniţi de învăţăturile false scornite de minţile mincinoşilor eretici, rătăciţi, cari ca şi diavolul—conducătorul lor— voese numai peirea omului. Ci să ne înapoiem la sânul duioasei noastre maici Biserica, să ascultăm în ea cu luare aminte învăţăturile Sf. Evangelii, Sfaturile Părinţilor, să practicăm datinile strămoşeşti, să ne mărturisim păcatele, să ne împărtăşim cu Domnul nostru Isus Christos, şi să nu ne sfiim a arăta lumii că suntem adevăraţi creştini. Atunci diavolul şi semenii lui se vor ruşina, iar noi vom deveni : buni, blânzi, îngăduitori, răbdători, milostivi, veseli şi fără de griji, — fericiţi — meritând cuvintele cu care sfârşeşte Sfânta Evanghelie de azi: „fericiţi cei ce ascultă cuvântul Domnului şi-l face pre dânsul. Amin. Diacon, G. Georgescu Cugetări şi maxime moralo-filosofice Culese de Const. M. Moisiu-Zăpodeni 1 1) Cel ce voeşte a păstra bunătatea curată, are trebuinţă saude prieteni curaţi sau de vrăjmaşi ferbinţi; căci poveţele unora şi atacurile celorlalţi sunt de o potrivă apărătoare împotriva viţii lor. Autist on*