Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 1968-1970
Așezările și construcțiile din Depresiunea Călățele 51 mai sus se întîlnesc în multe regiuni ale țării 95, unde evoluția locală dintr-un arhetip bine individualizat a fost marcată de aceleași etape: în satele din partea de nord a depresiunii 96 care se învecinează cu Platforma Someșană, predomină casa cu tindă, tipul tradițional cel mai răspîndit pe teritoriul țării noastre 97. Necesitatea unui spațiu de locuit de dimensiuni mai mari Fig. 10 — Planul unei case cu două încăperi din Finciu. 95 Vezi Gr. Ionescu, o. c., p. 28 fig. 14, pl. II, pl. III, p. 67 fig. — 50 și p. 92, fig. 70, reprezentînd în ordine : casă cu cămară din Buzdulari-Hunedoara, casă cu două încăperi din Iergani-Tulcea, casă cu două încăperi din Zeicani-Hunedoara cu pivniță dedesubt, casă cu două încăperi și subsol din Cosești-Pitești și casă cu două încăperi (cu ocol închis) din Cîmpu-lui-Neag-Hunedoara ; R. Vuia, o. c., p. 41—42, 43-fig. 14 — casă din Vălioara ; P. Stahl, Planurile caselor românești țărănești, extras din „Muzeul Brukenthal. Studii și comunicări”, 9, Sibiu, 1958, p. 40-fig. 18 — casă din Bumbești-Gorj, p. 48-fig. 25 — nivelul superior al casei din Curtișoara-Gorj ; ele sînt răspîndite în egală măsură și în cadrul muntos al Țării Zărandului, de ex. în satele Criș, Bulzești, Stănija, Blăjeni, Buceș. 96 Ardeova, Bedeciu, Bica, Mînăstireni, Zam-Sîncraiu, Alunișu, Călata, Mărgău. 97 Enumerăm doar cîteva dintre zonele unde este răspîndită casa cu tindă : Gr. Ionescu, o. c., p. 17-fig. 31 — Cornești-Craiova ; p. 32-fig. 18, p. 33—fig. 19 din regiunea Bucureștilor; p. 34—fig. 20, p. 35—fig. 21 — Vînători și Humulești-Bacău ; p. 39—fig. 24 — Prundul Bîrgăului-Bistrița ; p. 41—fig. 26 — Intregalde-Alba ; p. 42—fig. 17 și 43 — —fig. 28 — Bulz-Bihor; p. 44 —fig. 29 — Izvoarele-Alba ; p. 45—fig. 30 — Bogdan Vodă (Cuhea)—Maramureș ; p. 47—fig. 32 — Ilva Mică; p. 51—fig. 35 — Cătunul Popii—Pitești ; p. 56—fig. 40 — Curtișoara (azi în Muzeul Satului București), S. Vuia, o. c., p. 53 — 62