Apărarea Patriei, ianuarie 1952 (Anul 8, nr. 17-26)

1952-01-31 / nr. 26

. ■ AI CENTRALĂ ANI i .M. EMINESCU“ IAȘI A*.—■ [UNK] ^-pentr­u trafria noastră, Republica Populara Română !­­#AteRAREA PATRIEI y Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL VIII. Nr. 26 (1710) Joi 31 ianuarie 1952 4 PAGINI - 20 BANI VIII­B " 'in­­ I in­iuim —B — ——n——m——■—1—i————T —IM Să ne însușim temeinic și să popularizăm larg conținutul Hotărîrii cu privire la reforma bănească și reducerile de prețuri înflăcărați de măreția scopului pentru care luptă — făurirea unei patrii sociali­ste — oamenii muncii din țara noastră muncesc cu avânt pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal. Eroismul de care dă dovadă poporul nostru muncitor în munca și lupta sa izvorăște din dragostea nețărmurită față de patrie, din încrederea nestrămutată în triumful cauzei spre care îl conduce partidul, cârmaci încercat și sigur pe drumul de luptă spre viitorul socialist. Reforma bănească și reducerile de pre­țuri constitue o nouă măsură importantă a guvernului și partidului pentru desvol­­tarea economiei noastre, pentru întărirea capacității de apărare a patriei, pentru ri­dicarea nivelului de trai al celor ce mun­cesc. Peste tot, în orașele și satele Republi­cii noastre, oamenii muncii au primit Ho­­tărîrea guvernului și a partidului cu deo­sebită bucurie. Ei știu că noul leu, mai puternic, este rodul muncii lor entuziaste, al succeselor obținute sub conducerea partidului, atât în industrie, cât și în a­­gricultură. Reforma bănească și reducerile de prețuri sunt primite cu însuflețire de către muncitori, funcționari, țărani mun­citori și intelectuali. Ei văd că această măsură este luată în interesul lor, deoare­­ce întărește puterea de cumpărare a leu­lui, îi ridică cursul extern, ieftinește măr­furile de larg consum și produsele indu­striale, înlesnește schimbul între oraș și sat și pune capăt unor fenomene nesănă­toase care frânau desvoltarea economiei naționale. Noul leu va contribui la îmbunătățirea aprovizionării oamenilor muncii. Datorită reducerilor de prețuri, oamenii muncii de la orașe și sate vor putea cumpăra mai multe mărfuri decât puteau cumpăra în lei vechi. Țăranul muncitor, primind în sschimbul mărfurilor sale vândute la coope­rativă sau pe piață la prețuri juste, bani cu o mai mare valoare, va fi îndem­nat să aducă la oraș mai multe produse agricole, ceea ce va duce la intensificarea schimbului dintre oraș și sat, la întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țără­nimea muncitoare. In același timp, Hotă­­rîrea guvernului și a partidului este­ o lo­vitură puternică dată elementelor capita­liste, chiaburilor și tuturor speculanților. Aceștia, sustrăgând din circulație sume însemnate de bani și acumulând cantități importante de mărfuri de primă necesi­tate spre a le vinde cu preț de speculă, loveau în interesele celor ce muncesc, căutând să provoace inflație. Anulându-le în cea mai mare parte sumele de bani câștigate prin speculă pe spinarea celor ce muncesc, Hotărîrea înseamnă o nouă îngrădire a elementelor capitaliste de la orașe și sate, limitarea posibilităților lor de exploatare. „Punerea de ordine în circulația bănea­scă,—se spune în Hotărîre—creșterea pro­ducției de mărfuri de larg consum­ și con­centrarea lor în mâinile statului în canti­tăți îndestulătoare pentru aprovizionarea populației și pentru exercitarea influenței necesare asupra prețurilor pieței neorgani­zate, vor face posibile într-un viitor apro­piat noi reduceri de prețuri comerciale, desființarea regimului de aprovizionare pe bază de cartele și trecerea la prețuri comerciale unice, ceea ce va însemna o nouă ridicare a salariului real al munci­torilor și funcționarilor, cât și a venituri­lor țărănimii muncitoare”. Reforma bănească și reducerile de pre­țuri vor contribui la accelerarea ritmului producției industriale și la creșterea pro­ducției agricole pe baza mecanizării. A­­ceste măsuri constitue o dovadă a pu­terii economiei noastre planificate, ele ex­primă superioritatea regimului nostru de stat față de statele capitaliste, a căror economie, înfeudată politicii dolarului, se află la marginea prăpastiei. Conștiința acestui fapt umple de mân­drie și bucurie inimile oamenilor muncii. Această mândrie și această bucurie sunt trăite cu aceeași intensitate și de către militari, apărătorii lor înarmați. Soldații, sergenții și ofițerii Armatei noastre Populare, care depun toată pute­rea și capacitatea lor de muncă pentru a fi apărători de neînvins ai patriei, se bucură împreună cu întreg poporul mun­citor de importanta măsură luată de par­tid și guvern. Reforma bănească și reducerile de pre­țuri, rezultat al eforturilor depuse și al succeselor obținute de poporul nostru muncitor prin munca sa eroică pe șantie­rele construcției socialiste, constitue un imbold puternic pentru militarii de toate gradele ai Forțelor noastre Armate în intensificarea muncii lor pentru ridicarea capacității de luptă a unităților și sub­unităților. Iată de ce studierea și cunoașterea te­meinică a Hotărîrii guvernului și partidu­lui este o datorie a fiecărui militar. In munca de popularizare largă a con­ținutului acestei Hotărîri, comuniștii tre­­bue să fie în frunte. Să facem ca fiecare militar să devină un agitator înflăcărat, care să știe a explica temeinic celor cu care vine în contact conținutul și impor­tanța Hotărîrii, să știe a demasca orice încercare a dușmanului de clasă de a lovi în noua noastră monetă. Eficacitatea muncii de agitație desfă­șurată de comuniști în legătură cu Hotă­­rîrea, claritatea cu care ei vor explica pre­vederile acesteia, combativitatea partinică de care vor da dovadă în această muncă, depind, în primul rând, de nivelul ideo­logic la care se va face prelucrarea Hotă­rîrii în adunările de partid. In adunări, temeinic pregătite prin gri­ja locțiitorilor politici, trebuesc clarificate problemele esențiale. In munca de popularizare a Hotărîrii, membrii de partid vor trebui să acorde importanța cuvenită activității cluburilor. In cadrul cluburilor ostășești, comuniștii să țină referate bine pregătite, axate pe problemele de bază ale Hotărîrii, astfel încât să reiasă cu claritate importanța reformei bănești în mersul înainte al pa­triei pe drumul socialismului și îndato­ririle ce revin oamenilor muncii pentru apărarea și consolidarea noului leu. Convorbirile colective și individuale, gazetele de perete, stațiile de radio-am­­plificare, etc. sunt, de asemenea, mijloa­ce puternice de agitație care trebuesc folosite din plin, cu pricepere, pentru popularizarea largă a reformei bănești și a reducerilor de prețuri. Atât în între­buințarea acestor mijloace, cât și în des­fășurarea tuturor acțiunilor în legătură cu Hotărîrea, membrii de partid să antre­neze în mod activ pe utemiști. Sub conducerea locțiitorilor politici, or­ganizațiile de partid și cele utemiste au datoria să îndrumeze echipele artistice, ca ele să lege programele lor de acest mare eveniment. Programele echipelor artistice ostășești vor trebui să fie astfel întocmi­te, încât să întărească spiritul de vigilen­ță împotriva chiaburilor și speculanților, jefuitorii oamenilor muncii de la orașe și sate. Cuvântul înflăcărat al membrilor de partid și al utemiștilor să desvolte în conștiința fiecărui militar mândria pen­tru această nouă cucerire a poporului nostru muncitor, mândria pentru succesele clasei muncitoare și ale țărănimii munci­toare obținute cu ajutorul frățesc al U­­niunii Sovietice, succese care au făcut po­sibilă înfăptuirea reformei bănești și a reducerilor de prețuri. Să fim mândri că suntem cetățeni și apărători ai Republicii Populare Române, țară a cărei economie, sub co­nducerea partidului, merge cu pași siguri pe dru­mul înfloririi socialiste. Avem o monetă puternică, al cărei curs este stabilit pe baza celei mai puternice și mai constante valute din lume, rubla sovietică. Trăinicia sistemului nostru bănesc se bazează pe bogățiile nemăsurate ale țării noastre — bunuri ale întregului popor­ — se ba­zează pe munca creatoare a constructo­rilor socialismului, pe ridicarea continuă a producției și productivității muncii în industrie și agricultură. In timp ce Uniunea Sovietică și țările de democrație populară își desvoltă eco­nomia lor, asigurând oamenilor muncii condiții de viață din ce în ce mai bune, țările capitaliste, în frunte cu S. U. A., merg cu pași repezi spre dezastrul eco­nomic ; valutele acestor țări sunt roase de devalorizare și inflație, iar instabilita­tea lor sporește profiturile capitaliștilor și adâncește mizeria oamenilor muncii. Tot mai mult se întărește încrederea poporului muncitor în viitorul luminos al patriei noastre, în forța mereu crescândă a frontului păcii și socialismului. El știe că întărirea patriei constitue o contribu­ție de seamă la întărirea întregului lagăr al forțelor antiimperialiste, în fruntea că­ruia stă invincibila Uniune Sovietică, țara care construește cu avânt comunismul. Primul la trageri (Dela corespondentul nostru). — De când a fost repartizat în grupa caporalu­lui Popa Vasile, soldatul Firică Constan­tin s’a dovedit a fi un ostaș Dela început el s’a străduit să destoinic, învețe cot mai bine, atât instrucția de speciali­tate, cât și «instrucția de front, executând cu multă­­îndemânare toate­ mișcările or­donate de comandantul său de grupă. La fel în­ ceea ce privește instrucția focului: Când a ajuns la executarea „triunghiului greșelilor”, caporalul Popa Vasile i-a i arătat cum trebue să așeze arma și cum trebue să ochească ținta. Soldatul Firică Constantin a făcut întocmai.Cu­ ajutorul instructorului, el a executat „triunghiul greșelilor“ în bune condițiuni. Intr’una din zilele trecute, subunita­tea sa a executat o ședință de tragere cu pușca. Soldatul Firică Constantin a avut ocazie să demonstreze­­ practic toate cele învățate la orele de instrucție. Linia de ochire a fost luată corect. Arma a fost bine stăpânită în umăr, iar cartușele au fost trimise toate în țintă.­­Seara, la ora de bilanț, comandantul Sa felicitat în fața tuturor ostașilor, fi­ind primul pe subunitate la tragerile cu arma Leii noi și banii noi vor avea o putere de cumpărare mult sporită. Acest lucru impune oamenilor muncii o grijă deosebită în cheltuirea veniturilor lor, ei având îndatori­rea pe deoparte de a întrebuința banii cu chibzuință și economie, iar pe de altă parte de a veghea ca elementele speculative să nu submineze noii noștri bani sănătoși și puternici. 100 de ani de la nașterea lui Ion Luca Caragiale Adunarea de la Teatrul C. F. R. Giulești Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea marelui nostru scriitor I. L. Cara­giale, Miercuri după amiază a avut­­ loc o adunare în sala Teatrului Muncitoresc C.F.R.­­Giulești. La această adunare, care s-a ținut sub auspiciile Comitetului Național Jubiliar pen­tru sărbătorirea Centenarului nașterii lui I. L. Caragiale, au luat parte, numeroși oameni ai artei și culturii, muncitori și muncitoare. Pe sce­nă au luat foc tovarășii : acad. Mi­­hail Sadoveanu­, acad. Barbu Lăzăreanu, acad. A. Toma, acad. Călin­ Petrescu­, Lucia Sturdza Bulandra, Mihai Beniuc, Traian Șel­­maru, Sică Alexandrescu, Boris Caragea, N. Moraru, Col. M. Mihalache, Radu Bourea­­nu, George Vraca. Au participat de asemeni și scriitorii fin­landezi Arvo Albin Turt­ainen și Romakkala Maria Vuokke. Deschizând adunarea, maestrul Mihail Sa­­doveanu a arătat că poporul nostru cinste­ște pe Caragiale, marele nostru scriitor, care a demascat fără cruțare orânduirea burghezo­­moșierească. Caragiale a descris — a spus maestrul Mihail Sadoveanu — cum se­ fă­cea politica de căpătuială în vechea Românie, „când țara era dată în pradă necinstiților care grăiau cu vorbe umflate despre popor și patrie, însă nu a­­veau în vedere decât căpătuiala lor proprie“. Dar acest scriitor, care judeca aspru și bat­jocoritor clasa burgheză din vremea sa, ni­ciodată nu a avut un cuvânt răutăcios la adresa muncitorilor de la orașe ori împotriva țăranilor. „Singure aceste categorii sociale, în Ro­mânia veche, înfățișau țara adevărată, cin­stită și productivă. Pe spinarea muncitorilor trăiau leneșii, îmbuibații și pașlamalele. Ca­ragiale vedea și înțelegea această stare de lucruri, și lovind în îmbuibații și exploata­torii de acum cinci­zeci de ani, îl putem cu drept cuvânt socoti luptător pentru țara de azi, așezată pe temelii de dreptate și muncă onestă. Curând, în Republica­ Populară Ro­mână, trecutul de mizerie, asuprire și ex­ploatare va rămâne numai o amintire mâh­nită. Luptătorul Caragiale de ieri a suferit de dușmănia și nepăsarea regimului burghez în așa măsură încât a trebuit să pribegească din țară și a murit între străini. Pe lângă toate acestea,­­ a continuat maestrul Sadoveanu — se­ cuvine să aducem aminte plugărimii din țara noastră că, la 1907, când s-au răsculat ,țăranii împotriva boierilor exploatatori și stăpânire­a de atunci i-a împușcat și le-a dărâmat cu tunul satele, Caragiale, de acolo din străinătate unde se afla, a scris o broșură intitulată „1907 din primăvară pân' în toamnă“, în care arați starea de înapoiere, sărăcie și exploatare țărănimii muncitoare din România în vremea a aceea, înfierând pe burghezi și moșieri ca pe niște criminali. După așezarea Republicii Populare Ro­mâne, i s'a dat cinstea cuvenită pomenirii a­­cestui mare scriitor al nostru. Academia Re­publicii Populare Române l-a așezat printre membrii săi recunoscuți după moarte, iar astăzi poporul întreg sărbătorește o sută de ani de la nașterea lui, socotindu-i unul din­tre cei mai buni fii ai patriei române, luptă­tor neobosit pentru binele poporului munci­tor". Tovarășul Traian Șelmaru, secretar al U­­niunii Scriitorilor din R.P.R., și-a desvoltat apoi conferința intitulată: „Caragiale, scrii­tor al poporului“. Arătând adeziunea înflăcărată a maselor largi populare din țara noastră la sărbători­rea Centenarului lui Caragiale, conferențiarul a subliniat că această sărbătorire a fost po­sibilă numai în urma marilor schimbări so­ciale de la noi, care au deschis drumul re­voluției culturale. Ochiului atent al­­ lui Caragiale, satirei sale mușcătoare nu le-au scăpat aspectele lumii burghezo-moșierești. Instituțiile statului bur­ghez n’au fost cruțate. N’a fost cruțată nici monarhia. Toate viciile justiției, școlii, pre­sei, administrației de stat, apar ca mărite cu lupa adevărului, sub râsul sarcastic al lui Caragiale. El a înfierat corupția burgheză, naționalismul, șovinismul și cealaltă față a lor, cosmopolitismul. Astăzi, poporul român, eliberat, i-a dat lui Caragiale locul de cinste pe care-l merită. Ion Luca .Caragiale e în inimile milioanelor de oameni liberi, pentru care viața și opera sa e veșnic vie. A urmat un program artistic alcătuit din lecturi și scenizări din operele lui Caragiale : „Lanțul slăbiciunilor“, „Proces verbal“, „Des­pre cometă“, „Educația sentimentală la vile“, „Diplomație“, „Arendașul român“, o’clock“, „Tempora“, „Răsplata jertfei „Fire pa­triotice“ și „Ultima oră“, cu concursul arti­știlor: Gh. Timică, artist emerit al R.P.R., Niki Atanasiu, Marcel Anghelescu, Radu Be­­ligan, Vasiliu Birlic, Al. Ghibericon, I. Fin­­teșteanu, Cella Dima, Eugenia Rădulescu, Eu­genia Popovici, Al. Giugaru, G. Ciprian, Car­men Stănescu, C. Bărbulescu, Fedora Gam­­betto, I. Anastasiad, Geta Cristescu, Victor Antonescu, Jana Doljan (Agerpres). Corespondentul Agenției Agerpres trans­­mite: Majoritatea­­ ziarelor centrale sovietice consacră astăzi articole împlinirii a 100 ani de la nașterea marelui scriitor român Ion Luca Caragiale. Ziarul SOVIETSKOE ISKUSSTVO publică, sub semnătura Nataliei Rovnaia, un articol intitulat „Ion Luca Caragiale — un clasic al literaturii române“, în ca­re se spune printre altele: Ion Luca Ca­ragiale a aparținut acelui grup al inte­lectualilor progresiști care și-au dat lim­pede seama de trădarea burgheziei și ca­re au căutat căi pentru realizarea idea­lurilor democratice. Scriitorul, ieșit din popor, n’a putut să nu se identifice cu in­­teresele maselor. Comportarea critică a lui Caragiale față de realitatea înconjurătoare, scrie în continuare autoarea articolului, umanis­mul profund al scriitorului, îl apropie de marii scriitori realiști ruși, a căror in­fluență asupra literaturii române de la sfârșitul secolului XIX și la începutul se­colului XX a fost uriașă. Operele progre­siste ale literaturii ruse — ale lui Gogol, Saltîkov-Șcedrin, Cehov, — îmbogățesc bagajul literar al lui Caragiale, dau a­­dâncime operei lui. Demascarea putreziciunii aparatului de stat, a birocratismului și a ignoranței funcționarilor publici, a sistemului de în­vățământ și a favoritismului în școală, a corupției presei burgheze și a falsității patriotismului burghez ocupă un loc de frunte în operele lui Caragiale. Caragia­le îndreaptă în aceeași măsură sfichiul talentului său biciuitor, împotriva șovi­nismului burghez și împotriva cosmopoli­tismului. Autoarea articolului scrie in încheiere că operele lui Caragiale sunt traduse în numeroase limbi străine, printre care și în limba rusă, iar comediile lui sunt puse în scenă la Varșovia, Sofia și Buda­pesta. In curând și spectatorii sovietici vor avea prilejul să vadă pe scena Tea­trului de satiră din Moscova cea mai bună comedie a lui Caragiale „O scri­soare pierdută”. Ziarul TRUD publică sub semnătura lui Boris Kotov un articol intitulat „Fiul slăvit al poporului român“, în care au­torul subliniază că Caragiale a luptat pentru orientarea socială a artei prin în­treaga sa creație, cu toată puterea talen­tului său satiric. In opera sa, el a reușit să redea trăsăturile caracteristice burghe­ziei din toate țările. Acest fapt face ca operele sale să fie deosebit de actuale pentru demascarea „democrației occiden­tale“ contemporane, deși această „demo­crație“ a depășit cu mult, prin bestialita­tea și josnicia ei, cele văzute de Caragiale acum câțiva zeci de ani în societatea con­temporană lui. LITERATURNAIA GAZETA publică sub titlul „Ion Luca Caragiale — o sută ani de la nașterea lui” un articol de C. Derjavin. Articolul se încheie astfel: Ro­mânia popular democrată cinstește în Caragiale pe marele scriitor cetățean. Numai în noua Românie, eliberată de stăpânirea „eroilor” hrăpăreți ai come­diilor și povestirilor lui Caragiale, crea­ția marelui scriitor național a căpătat prețuirea, dragostea și recunoașterea pe care o merită. In zilele noastre, Acade­mia Română a ales, post mortem, pe Ca­ragiale în rândurile membrilor săi. Creațiile lui apar în sute de mii de e­­xemplare. Teatrele au reînviat pe sce­nele lor comediile sale, al căror ascuțiș satiric nu numai că nu s’a tocit, dar a căpătat o nouă și reală forță în lupta poporului român cu dușmanii săi de pe­ste graniță și cu agentura lor criminală din interior. Ziarul PRAVDA publică scriitorului român Geo Bogza, articolul intitu­­lat: I. L. Caragiale — mare scriitor ro­mân”; ziarul IZVESTIA — articolul în­titulat: „I. L. Caragiale — clasic al li­teraturii române” de prof. Ion Vitner de la facultatea de filologie a universi­tății „C. I. Parhon” din București; zia­rul COMSOMOLSCAIA PRAVDA —­ articolul lui Victor Bârlădeanu întitulat „Un clasic al literaturii române”. Revista OGONIOK publică articolul „Ion Luca Caragiale” de I. Konstanti­­novski. Majoritatea articolelor publicate în presa sovietică au fost însoțite de foto­grafii ale lui Caragiale. Sărbătorirea lui­­ L. Caragiale in Uniunea Sovietică Poporul muncitor își manifestă puternic încrederea în noua noastră monetă Oamenii muncii trimit telegrame de mulțumire tovarășilor Gh. Gheorghiu-Dej și Dr. Petru Groza TOVARĂȘULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ SECRETAR GENERAL AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Luând cunoștință de reforma bănească și reducerile de prețuri inițiate de partidul nostru scump, noi, muncitorii uzinelor „Oțelul Roșu”, ținem să ne expri­măm dragostea noastră față de partid și față de dvs. personal, pentru grija părin­tească ce o purtați clasei muncitoare. Vă asigurăm că vom munci și vom lupta în așa fel încât să păstrăm valoarea leului și să contribuim prin munca noastră la crearea condițiunilor de desființare a cartelelor. Să ne trăiești, iubite tovarășe Gheorghiu-Dej ! ”. Iată. Ne luăm angajamentul să luptăm cu mai mult elan pentru îndeplinirea și de­pășirea planului de producție al uzinelor noastre, pentru mărirea productivității muncii și pentru ieftinirea prețului de cost, prin folosirea la maximum a rezerve­lor interne și prin economii de materiale. Ne angajăm de asemeni să fim vigilenți pentru a demasca fără cruțare pe dușmani, fiind convinși că prin aceasta vom con­tribui la întărirea puterii de cumpărare a leului nostru“. Au mai trimis telegrame salariații ate­lierelor Ministerului Poștelor și Telecomu­nicații, întreprinderii de Transport Bucu­rești, fabricii „N. Bălcescu“, I. R. E. B„ Imprimeria Națională, Depoul de locomo­tive București călători, „Luceafărul“, „Con­stantin David“, „Aurel Vlaicu“, Centrul Poligrafic nr. 2 unitatea 10, Centrul Poli­grafic nr. 2, filiala 1, Direcția I C. A. S„ și altele, (Agerpres). Pentru a-și exprima dragostea și recu­noștința lor fierbinte față de guvern partid, care prin reforma bănească și re­și­ducerile de prețuri asigură ridicarea nive­lului lor de trai, numeroși oameni ai mun­cii din Capitală au trimis tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Petru Groza, telegrame prin care își iau anga­jamentul de a munci și a lupta continuu pentru ca noua noastră monetă națională să devină tot mai puternică. In telegrama lor, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii uzinelor „Steaua Roșie“ scriu : „Mulțumim guvernului și partidului pentru Hotărîrea cu privire la efectuarea reformei bănești și la reduce­rile de prețuri, deoarece ea îndeplinește năzuințele clasei muncitoare prin aceea că lovește în speculanți și chiaburi, duș­manii din totdeauna ai celor ce muncesc și ai regimului nostru de democrație popu- „Salut cu deosebită bucurie reforma bănească și reducerea prețurilor"1 Hotărîrea Consiliului de Miniștri și a C. C. al P. M. R., cu privire la efectua­rea reformei bănești și la reducerile de prețuri este o nouă dovadă a succeselor importante realizate în construirea socia­lismului în patria noastră. Reforma bă­nească și reducerea de prețuri sunt ex­presia succeselor statului nostru de de­mocrație populară în care se desvoltă o viață nouă. Nivelul de trai al celor ce muncesc va crește simțitor. In acelaș timp, prin reformă se dă o lovitură ne­cruțătoare chiaburilor și speculanților, rămășițe ale capitalismului și agenților imperialismul anglo-american care au încercat încontinuu să saboteze economia noastră națională. Cu inima plină de bucurie am primit Hotărîrea guvernului și a partidului, cu privire la reforma bănească și reducerile de prețuri. Această Hotărîre a fost sa­lutată cu însuflețire de toți muncitorii, tehnicienii și funcționarii întreprinderii la care lucrez. Cu și mai mare entuziasm am început să muncim după aflarea vestei reformei bănești, pentru a obține noi succese în îndeplinirea sarcinilor de plan, conștienți că prin realizările noastre întărim noul leu și îi sporim puterea de cumpărare. Planul de producție pe luna Ianuarie a fost îndeplinit la locul meu de muncă cu Ca intelectual, salut cu deosebită bucu­rie reducerea prețurilor și ieftinirea căr­ților. Prin felul acesta, ca intelectual, primesc o nouă dovadă de prețuire. In re­gimul nostru de democrație populară, s’au creat noi condiții, mai bune, pentru procurarea cărților de știință și litera­tură, în vederea educării comuniste a ti­nerelor cadre. Reforma bănească înseamnă un pas hotărît înainte spre socialism. JEAN LIVESCU Profesor universitar Rector al Universității „A. I. Cuza” din Iași patru zile înainte de termen­ făcându-se în acelaș timp și însemnate economii de ulei și motorină, precum și prin recondi­­ționarea a patru injectoare și a două su­pape de motoare. ’ Suntem hotărîți să ne mărim eforturi­le în muncă pentru a spori și mai mult succesele în producție­, succese pe care le-am dobândit până acum, știind că nu­mai astfel putem întări leul pe care îl avem și ne facem traiul din ce în ce mai îmbelșugat Spiru IOAN mecanic fru­ntaș' In întreprindere! „Grivița Roșie“ Focșani Angajamentul nostru Alături de întregul popor muncitor, militarii Forțelor noastre Armate, primind noii bani puternici, și-au manifestat dragostea nețărmurită fată de partidul și guvernul nostru, care se îngrijesc zi de zi de îmbunătățirea continuă a condițiunilor de trai ale celor ce muncesc în primul clișeu , ofițerul Toma Ioan arată cu bucurie tovarășilor săi noii lei pe care i-a primit. In clișeul din dreapta : Mulți ofițeri și soții de militari ai Armatei noastre Populare au făcut ori cumpărături, cu banii cei noi, la un magazin alimentar din Capitală.

Next