Apărarea Patriei, februarie 1952 (Anul 8, nr. 27-51)

1952-02-05 / nr. 30

NR. S» r(IT.) _________________________________ ____ APĂRAREA_ PATRIE* . S Min.u.-.-imrmin—n— ............... —— , ||||||B||, |, N ■- || || Mill ||||| Il (11111111111 ' —■■lllllli III» Il Il|T T "Tl' mTHTT HIF il HI 11] IIP 11 1111 Ilinril 1111 III murr mi MI win II III Uniunea Tineretului Muncitor ajutor credincios al Partidului Muncitoresc Român Lenin și Stalin, făuritorii gloriosului Partid Comunist (bolșevic), au arătat că pentru a-și îndeplini rolul său de conducător al oameni­lor muncii, partidul de tip nou se folosește de o serie de organizații de masă, care în­deplinesc rolul de curele de transmisie, care fac — cu alte cuvinte — legătura între partid și masele celor ce muncesc. Aceste organizații de masă sunt : sovietele (organele locale ale puterii de stat, care a­­trag pe oamenii muncii la conducerea trebu­rilor obștești), sindicatele (organizații profe­sionale ale oamenilor muncii, care apără in­teresele acestora și-i educă în spiritul luptei pe­ntru construirea societății comuniste), or­ganizațiile de tineret, de femei, organizații cul­turale, cooperativele (asociații ale oamenilor muncii în vederea organizării aprovizionării și producției), etc. Partidul Bolșevic, Lenin și Stalin, au acor­dat întotdeauna o mare atenție organizațiilor de masă ale oame­nilor muncii, deoarece, prin mijlocirea acestora, partidul își întărește ne­contenit legăturile sale cu milioanele­ de oa­meni ai muncii fără de partid, își întărește influența sa în rândurile acestora. O atenție deosebită au acordat Lenin și Stalin tineretului, al cărui avânt revoluționar l-au prețuit foarte mult. „Nu este oare firesc — scria Vladimir Ilici Lenin — că la noi, în partidul revolu­ției, precumpănește tineretul ? Noi suntem partidul viitorului, iar viitorul aparține tine­retului. Noi suntem partidul inovatorilor, iar pe inovatori totdeauna tineretul îi urmează mai cu dragă inimă. Noi suntem partidul luptei, pline de abnegație, cu putregaiul vechi, iar la lupta plină de abnegație totdeauna tineretul merge primul". Tovarășul Stalin a arătat că Uniunea tine­retului „...este o organizație de masă a tine­retului muncitoresc și țărănesc, nu o organi­zație de partid, dar care ține direct de partid. Ea are sarcina de a ajuta partidul la educarea generației tinere în spiritul so­cialismului. Uniunea tineretului dă rezervele tinere pentru toate celelalte organizații de masă ale proletariatului, în toate ramurile de activitate administrativă“. Nemuritoarele învățături ale lui Lenin și Stalin stau la baza activității Comsomolului — organizația revoluționară a tineretului so­vietic. Călăuzindu-se după aceste învățături, apărându-se cu hotărîre împotriva dușmanilor de tot felul, sub conducerea Partidului Bol­­șevic Comsomolul a înscris pagini glorioase în istoria Uniunii Sovietice­, a câștigat dra­gostea și prețuirea popoarelor sovietice și a popoarelor din lume­a întreagă. 1. PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN, FĂURITORUL ORGANIZAȚIEI REVOLU­ȚIONARE A TINERETULUI MUNCITOR DIN ȚARA NOASTRĂ învățând din glorioasa experiență a Parti­dului Comunist (bolșevic) și a Comsomolului leninist-stalinist, Partidul Comunist din Ro­mânia s-a preocupat, încă de la înființarea sa, de organizarea și educarea revoluționară a tineretului din țara noastră. Din inițiativa partidului, în anul 1921, s-a ținut prima conferință ilegală a tineretului socialist de stânga, care s-a constituit în „Uniunea Tineretului Comunist“ (U. T. C). In același an, Uniunea Tineretului Comunist din România a cerut afilierea sa la Interna­ționala Tineretului Comunist. In deosebi Congresul al V-lea din 1932, care marchează un punct de­ cotitură în întă­rirea partidului, a pus ca una din sarcinile cele mai importante realizarea conducerii con­crete, de către toate organizațiile de partid, a organizațiilor uteciste. Mișcarea tineretului revoluționar din țara noastră a cre­scut și s'a întărit sub conduce­rea partidului, în lupta împotriva exploatării sălbatice a oamenilor muncii de către bur­ghezie și moșierime, în lupta împotriva po­liticii de asuprire a naționalităților conlocui­toare, împotriva dușmanilor de tot felul ai mișcării muncitorești. Neuitate vor rămâne paginile de glorie în­scrise în istoria mișcării muncitorești din țara noastră de către Uniunea­ Tineretului Comunist. Mulți dintre cei mai buni uteciști au căzut eroic sub loviturile regimului de teroare burghezo-moșieresc, dar nimic nu a putut frânge voința și hotărîrea de luptă a tineretului comunist. In anul 1925 este arestat și condamnat Ion Fonaghi, secretar al unei organizații regio­nale a U. T. C.-ului. Deși este torturat în mod barbar de către călăii siguranței, Fo­naghi refuză să-și trăde­ze tovarășii. In urma chinurilor la care a fost supus, Ion Fonaghi moare în închisoare în anul 1929. In 1926 este împușcat mișelește Pavel Tcacenco, fruntaș neînfricat al tineretului re­voluționar. Tot în 1926 este arestată și con­damnată la 10 ani închisoare Hala Lifșiț, se­cretară a Comitetului Central al Uniunii Ti­neretului Comunist. In urma puternicelor manifestații de protest ale oamenilor muncii, după 43 de zile de grevă a foamei, Hala Lifșiț este eliberată, dar moare după 3 zile de la eliberare, din cauza schingiuirilor și su­ferințelor îndurate. •Intre anii 1929—1933, când burghezia în­cerca să arunce toate­ greutățile crizei econo­mice pe spinarea clasei muncitoare, în țara noastră au avut loc numeroase greve și ac­țiuni revoluționare ale muncitorilor. Urmând directivele Congresului al V-lea al partidului, Uniunea Tineretului Comunist a mobilizat în aceste lupte masele tineretu­lui, căruia criza economică îi adusese deo­potrivă întețirea exploatării și a suferințe­lor. In fabrici, greviștii protestau împotriva sa­lariilor de mizerie ale tinerilor muncitori, îm­potriva concedierilor, împotriva teroarei și transformării tineretului în carne de tun. La sate­, comuniștii vârstnici și tineri se ridicau împotriva groaznicei exploatări a ti­nerilor argați de către moșieri, împotriva impozitelor grele și a teroarei jandarmilor. In căminele studențești au avut loc acțiuni pentru reduceri de taxe și îmbunătățirea hra­nei studenților. Deosebit de însemnate au fost acțiunile uteciștilor în armată. Ei mobilizau pe soldați la lupta împotriva bătăii, împotriva educației șovine și războinice. Fără să țină seamă de pericolul de moarte care-i amenința, utec­iștii pătrundeau în ca­zărmi și împărțeau manifestele partidului și ziarul ilegal scos de U. T. C. pentru ostași „Cazarma“. In eroicele lupte din Ianuarie-Februarie 1933 ale ceferiștilor și petroliștilor, conduse din însărcinarea partidului de cel mai bun și iubit fiu al poporului nostru, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, tineretul a partici­pat alături de vârstnici, dând dovadă de cu­raj și eroism. La atelierele C. F. R.-Grivița, tineretul a dat dovadă de un înalt avânt re­voluționar. Din 10.000 greviști, 3000 erau ti­neri. Când armata și poliția burghezo-moșie­­rească au atacat atelierele, mulți dintre tineri au căzut străpunși de gloanțe. Neînfricatul utecist Vasile Roaită, care­ primise sarcina de­la organizația de partid să tragă sirena ce chema la luptă pe muncitori, și-a îndeplinit cu cinste această sarcină. Ciuruit de gloanțe, cu trupul străpuns de baionete, el a stat ne­clintit la datorie, cu mâna încleștată pe si­renă, jertfindu-și viața eroic pentru cauza clasei muncitoare. Pe valea Prahovei, în valea Jiului, În Cluj, Arad și în alte părți, tineretul comunist, mobilizat de partid, a participat activ luptele muncitorilor împotriva jugului bur­la­ghezo-moșieresc, împotriva jafului imperiali­știlor americano-englezi, împotriva politicii des fascizare a țării și de transformare a Ro­mâniei într'o bază de atac antisovietică. După 1933, cu toată teroarea deslănțuită de guvernele burghezo-moșierești. Uniunea Ti­neretului Comunist, condusă de partid, a fo­losit toate posibilitățile i legale și ilegale pen­tru educarea marxist-leninistă a tineretului, găsind cele mai potrivite forme pentru desfă­șurarea muncii politice de masă și pentru or­ganizarea luptei tineretului împotriva exploa­tării și asupririi. In acest scop, tinerii co­muniști organizau excursii, echipe sportive diferite cercuri de studii, biblioteci ale tine­retului, cercuri de prieteni ai ostașilor, cercuri de recruți, etc. — în care se desfășura o intensă muncă de educare a tineretului. U. T. C.-ul sub conducerea P. C. R. a de­mascat fără cruțare politica de trădare a in­tereselor naționale dusă de burghezie și mo­șierime și cozile lor de topor, social-de­mo­­crații de dreapta. In perioada pregătirii și în timpul războiu­lui antisovietic, sub conducerea partidului, U. T. C.-ul a participat activ la demascarea caracterului tâlhăresc al acestui război. Tinerii comuniști arătau că, în războiul împotriva Uniunii Sovietice, fasciștii germani și odiosul regim antonescian au hărăzit tineretului rolul de carne de tun. Din rândurile U. T. C.-ului s’au ridicat luptători neînfricați, dușmani neîmpăcați ai fascismului, patrioți credincioși poporului până la ultima lor suflare, ca­ Filimon Sârbu, Ștefan Plavăț, Petre Gheorghe și alții. Acei care l-au cunoscut pe Filimon Sârbu înainte de a fi ucis, în iulie 1941, pove­stesc cu cât curaj privea el moartea, cu câtă grijă s'a ocupat, până în ultima clipă, de educarea tovarășilor din închisoare, pentru­­ a-i căli în lupta patriotică antifascistă. Când în fața plutonului de execuție, călăii au vrut să-l lege la ochi. Filimon Sârbu le-a răspuns cu curaj : „Nu-i nevoie. Primesc moartea cu ochii deschiși, pentru că mor pen­tru o cauză dreaptă. Voi fi răzbunat!“ Și înainte de a cădea răpus de gloanțe a strigat: „Moarte fasciștilor ! Trăiască România li­beră !“. Provocările și crimele puse la cale de către burghezie și moșierime și de clica lui Anto­­nescu împotriva patrioților antifasciști se în­mulțeau necontenit. Dar nici închisorile, nici torturile și nici execuțiile nu puteau stăvili avântul comu­niștilor și uteciștilor. In platforma-program din 6 Septembrie 1941, Comitetul Central al P. C. R. chema întreg poporul la luptă împotriva fascismului, pentru ieșirea României din războiul crimi­nal antisovietic și pentru întoarcerea armelor împotriva hitleriștilor. In ura lor turbată față de U. R. S. S. și masele populare din țara noastră, partidele burgheze au refuzat­­ să participe la închegarea unui front național antifascist. Singur Partidul Comunist, ajutat de o serie de organizații de masă, a dus lupta împotriva fasciștilor. La începutul lui 1943, Partidul Comunist reușește să închege Frontul Patriotic Anti­hitlerist, la care au participat : Frontul Plu­garilor, Uniunea Patrioților, Madosz (organi­zația democrată a oamenilor muncii maghiari) și alte organizații. In acest timp, mobilizând grupuri de tineri patrioți, Uniunea Tineretului Comunist activa intens in rânduirile cirimiei, îndemnându-i pe soldați să se predea Armatei Sovietice și organiza acțiuni de sabotaj în spatele fron­tului hitlerist. In această perioadă, uteciștii au înscris pagini glorioase de eroism, curaj, abneg­­a­ție și patriotism. Astfel, un grup de tineri tăiat firele telefonice ale Comanda­mentului hitlerist din Balcani, care treceau prin Banat. La regimentul 11 jandarmi, sol­dații uteciști au umplut cazarma cu mani­­fe­ste care răspândeau cuvântul partidului, cu toate că la poarta cazărm­ii­ erau înșirate mi­traliere și tunuri. La Reșița, un grup de uteciști a reușit să aprindă osiile vagoanelor în care fusese în­cărcat podul construit pentru Cernavoda, din care cauză podul a trebuit să fie descărcat și încărcat în alte vagoane, întârziindu-se cu mult efectuarea lucrării. In atelierele C. F. R., uteciștii întârziau reparațiile la vagoane și locomotive sau pu­neau nisip în cutiile de unsoare de la roți, provocând astfel aprindere­a osiilor și scoate­rea din circulație a garniturilor. In regiunea Banatului, în munții Carașului, un grup de tineri curajoși, îndrumați de partid și urmând exemplul luptei eroice a ti­neretului sovietic, au pus bazele unei for­mații de partizani, sub conducerea utecistu­­lui Ștefan Plavăț. Dar experiența luptei de partizani lipsea atât tinerilor cât și vârstni­cilor și de aceea jandarmii au reușit să dea de urma lor, l-au împușcat mortal pe tâ­nărul muncitor ceferist Ștefan Plavăț și­ au arestat pe cei mai mulți din tovarășii săi. Acțiunile comuniștilor și uteciștilor se­ în­mulțeau pe măsură ce Armata Sovietică dă­dea lovituri tot mai nimicitoare cotropitori­lor hitleriști. Sub conducerea partidului, U. T. C.-ul a dat o contribuție însemnată la pregătirea și înfăptuirea actului dela 23 August 1944, con­tribuind la formarea gărzilor patriotice mun­citorești. In anii de după eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică, organiza­ția de tineret, sub conducerea partidului, a crescut și s'a desvoltat. Aplicând experiența Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii So­vietice, Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român, prin rezoluția din 22-24 De­cembrie 1948 asupra activității partidului în rândurile tineretului, a analizat condițiile politice din țara noastră și a trasat sarcinile creării și întăririi organizației revoluționare unice a tineretului muncitor de la orașe și sate. Pe baza hotărîrilor Plenarei din Decem­brie 1948 a C. C. al P. M. R., în Martie 1949 a avut loc Congresul de unificare a ti­neretului muncitor. Congresul de unificare a însemnat o coti­tură importantă în lupta tineretului muncitor pentru pace și socialism. In Statutul Uniunii Tineretului Muncitor, adoptat la Congres, se arată că : „Uniunea Tineretului Muncitor este organizația revo­luționară de masă, fără de partid, a tinere­tului muncitor de la orașe și sate, întemeiată pe principiile luptei de clasă a proletariatu­lui, călăuzită de învățătura marxist-leninistă și condusă de Partidul Muncitoresc Român". Uniunea Tineretului Muncitor cuprinde par­tea cea mai înaintată și cea mai revoluțio­nară a tineretului nostru, ea duce mai de­parte tradiția glorioasă de luptă a U. T. C., în noile condiții ale construirii socialismu­lui în țara noastră. Este o mare cinste și mândrie pentru un tânăr să facă parte din U. T. M., să poarte titlul de utemist. U. T. M. e­ste vlăstarul iubit al partidului, rezerva sa de cadre. Partidul Muncitoresc Român se preocupă zi de zi de educarea utemiștilor, de crește­rea lor politică și ideologică, îi ajută să îm­piedice pătrunderea în rândurile organizației U. T. M. a elementelor dușmănoase și îi în­­drumează în munca și lupta pentru construi­rea socialismului în țara noastră. 2. CONDUCEREA DE CĂTRE PARTID, IZVORUL FORȚEI UNIUNII TINERETU­LUI MUNCITOR Principalul izvor al tuturor succeselor U. T. M.-ului este conducerea sa de către partid, grija deosebită a conducătorilor parti­dului nostru și a tovarășului Gheorghiu-Dej personal, ca energia creatoare a tineretului să fie îndreptată spre sectoare de muncă im­portante, spre a trezi inițiativa, dârzenia și spiritul combativ al tinerei generații. Partidul a dus de la început o muncă neo­bosită pentru ridicarea nivelului politico-ideo­logic al tineretului comunist, îndemnându-i pe uteciști să-și însușească neobosit comoara învățăturii marxist-leniniste. Activitatea to­varășilor Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu și alți conducători ai partidului nostru, care în anii cruntei terori burghezo-moșierești au transformat închisorile în universități marxist - leni­niste — a fost și este pentru tineretul revo­luționar, un model de dârzenie în cucerirea științei marxist-leniniste. Importanța conducerii organizației de ti­neret de către partid a crescut odată cu in­staurarea regimului de democrație populară în țara noastră, pe măsura ascuțirii luptei de clasă împotriva dușmanilor care se opun prin toate mijloacele operei de construire a socia­lismului. Partidul Muncitoresc Român, care conduce opera măreață de clădire a societății fără ex­ploatarea omului de către om, are în Uniunea Tineretului Muncitor un ajutor prețios. Partidul transmite tineretului experiența sa de muncă revoluționară, îl călește și îl fe­rește de dibuiri și rătăciri,­ îl înarmează cu vigilență în lupta împotriva dușmanului de clasă și-i arată limpede calea pe care trebue să o urmeze. Criticându-i greșelile și arătându-i lipsurile, partidul împiedică orga­nizația de tineret să se culce pe laurii victo­riilor obținute, îi dă posibilitatea să obțină mereu noi succese. Organizațiile de partid desvoltă interesul și dragostea tinerilor pentru tradițiile de luptă ale poporului nostru muncitor, ale clasei muncitoare, trezesc în inimile tinerilor senti­mentul de mândrie pentru faptul că trăiesc și muncesc într'o patrie liberă, Republica Populară Română. Educând tineretul în spiritul patriotismu­lui, partidul învață totodată pe tineri că nu poate fi cu adevărat patriot decât acela care iubește din toată inima Uniunea Sovietică, decât acela care este atașat luptei clasei mun­­citoare din întreaga lume, călăuzită de ge­nialul conducător și învățător al omenirii muncitoare, tovarășul Stalin. Partidul arată U. T. M.-ulm că sarcina sa centrală, în momentul de față,­ o constitue lupta pentru apărarea păcii și sădirea în rân­durile tineretului a urii necruțătoare față de dușmanii viitorului său fericit, tâlharii impe­rialiști americano-englezi și slugile lor de teapa lui Tito, care vor să înece omenirea într'o nouă baie de sânge. O sarcină de căpetenie pe care o are de îndeplinit U. T. M.-ul, ca ajutor al partidu­lui în munca de construire a socialismului în țara noastră, o constitue mobilizarea întregu­lui tineret pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor, planului, cincinal. Organizațiile de partid cultivă și desvoltă dorința tineretului de a contribui cu toată energia lui la gră­birea construirii socialismului, dorința de­­ a •­interin a-și însuși stima și ttum­­a ! An­o­roolivni --­­lucruri noi. Bizuindu-se pe calitățile tineretu­­lui, organizațiile de partid atrag un număr tot mai mare de tineri muncitori în întrece­rile socialiste, în lupta pentru economii, pen­tru o mai bună calitate a produselor, pentru depășirea normelor. O importanță deosebită o are activitatea U. T. M.-ului la sate. Sub îndrumarea par­tidului, din rândurile tineretului muncitor cresc tot mai multe cadre de tineri tractoriști, mecanici, contabili, agronomi, etc., necesari operei de transformare socialistă a agricul­turii noastre. Atcmiștii desfășoară o largă muncă de lămurire a țăranilor muncitori, de demascare a uneltirilor chiaburești, de popu­larizare a superiorității gospodăriilor agricole colective față de gospodăriile individuale. Participarea rodnică a tineretului la munca de construire a socialismului depinde în cea mai mare măsură de călirea ideologică și po­litică a atemiștilor. Datorită grijii permanente a partidului, ti­neretul este ferit de influențele ideologiei pu­trede burgheze și este îndrumat continuu pe calea ridicării nivelului său politico-ideologic. Cel mai important mijloc de educare a ti­neretului îl constitue studierea Istoriei Par­tidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovie­tice, a biografiilor lui Lenin și Stalin. Tinere­tul este îndrumat să studieze de asemenea trecutul eroic de luptă al partidului nostru, al tineretului comunist, viața și lupta eroică a tovarășilor Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu și a altor conducători ai partidului nostru. Pe baza indicațiilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, călăuzindu-se după experiența Comsomolului, Uniunea Ti­neretului Muncitor a introdus învățământul politic U.T.M. în toate organizațiile sale. Pentru asigurarea unei cât mai temeinice conduceri a organizațiilor de tineret de că­tre organizațiile de partid, se cere în primul rând o cunoaștere adâncă a problemelor și vieții tineretului. Cunoașterea îndeaproape a vieții tineretului dă posibilitate organiza­țiilor de partid să îndrumeze organizațiile de tineret, să observe lipsurile din activitatea lor și să le indice măsurile pentru lichidarea acestor lipsuri. Organizațiile de partid ve­ghează în permanență asupra felului cum este aplicat statutul U.T.M., cum se respecta democrația internă, cum se desvoltă spiritul critic și autocritic, cum cresc cadrele U.T.M., dacă țin legătura cu masele de tineret, etc. In munca pe care o duc în rândurile tine­retului, organizațiile de partid studia­u și a­­plică experiența Partidului Bolșevic în ceea ce privește conducerea Comsomolului, își în­sușesc și aplică rezoluțiile și hotărîrile parti­dului nostru privitoare la munca în rându­rile tineretului. Conducerea de către partid a U.TM.-ului se face prin încurajarea inițiativei și prin desvoltarea activității organizației de tine­ret. Partidul se bucură de succesele U.T.M.­­ului, dar nu-i cocoleșește lipsurile. Critica fă­cută de partid activității U.T.M.-ului ajută la desvoltarea spiritului creator, întărește acti­vitatea fiecărei organizații, a fiecărui ute­mist în parte. Conducerea de către partid a organizațiilor U.T.M. asigură transmiterea bogatei expe­riențe a partidului și creșterea tinerei gene­rații în spiritul luptei și hotărîrii nestrămu­tate pentru construirea socialismului. Sub steagul de luptă al eroicului nostru partid, călăuzit de atotbiruitoarea învățătură a lui Marx, Engels, Lenin și Stalin, Uniu­nea Tineretului Muncitor crește și se întă­rește necontenit și devine un ajutor tot mai puternic pentru partid. (Continuare in numărul viitor) EXPOZIȚIA I. L. CARAGIALE de la Teatrul Național Studio înalta prețuire dată de poporul nostru muncitor marelui satiric, neîntrecutului dăltuitor al limbii, Ion Luca Caragiale, a fost materializată și prin organizarea unei expoziții cuprinzând activitatea lui teatrală. In hall-ul de jos al Teatrului Național-Studio, au fost adunate cu mi­gală și rânduite cu pricepere puținele obiecte, scrisori, fotografii, manuscrise, care au mai rămas de pe urma sbuciu­­matei vieți a marelui nostru dramaturg. Nici că se putea alege un loc mai ni­merit pentru această expoziție, decât in­cinta primei noastre scene, deoarece din tot ce a iubit mai mult Caragiale a fost teatrul. Marea lui pasiune pentru teatru s-a născut încă din copilăria sa, pe vre­mea când „unchiul Iorgu” începuse să dea reprezentații teatrale în grădina Lipănescu. Caragiale asemuia teatrul cu arhitectura, deoarece — spunea el — „ca și în arh­itectură clădești în teatru”. Printr’o întâmplare fericită, a fost păstrată până în zilele noastre masa de lucru a lui Caragiale. Ea este expusă în hall-ul teatrului. Am privit cu emoție această modestă masă la care a trudit o viață de om, marele Caragiale. Mi-au venit atunci în minte cuvintele Ecate­­rinei I. L. Caragiale, fiica marelui scrii­tor. Vorbind despre odaia de lucru a tată­lui său, ea spunea: „Odaia lui era aproape goală, fără perdele, covoare, tablouri. Un pat, masa de scris, biblioteca și câ­teva scaune simple. O lampă cu abajur verde care ardea toată noaptea și o parte din zi”. Acesta era „decorul” în care f era silit să creeze unul dintre cei mai de frunte reprezentanți ai literaturii noastre din trecut. In vreme ce întreaga pletoră de burtă-verzi, patriotardă, șovină, reac­ționară până în măduva oaselor, repre­zentată în comediile lui Caragiale prin alde Trahanache, Dandanache, Tipă­­tescu, Cațavencu, coana Joițica și ceilalți, puteau să se lăfăiască în birouri somptuoase, cu ușile capitonate, cu valeți înșirați pe fiecare treaptă a scării, Caragiale era silit să scrie într’o cameră cu pereții goi, văduvită de po­doabe, ca o celulă. Nici nu putea fi alt­fel, câci oligarhia burghezo-moșierească îl condamnase la sărăcie pe marele pro­zator, încă de la începutul vieții lui. Putea ea, oare, să-i ierte lui Caragiale satira cu care a fost fixată la stâlpul in­famiei de pana lui măiastră? Ce putea ea opune forței impetuoase, necruțătoa­rei satire, care demasca până în adâncuri hidoșenia acestei societăți, decât ura fără margini ! Și Ca­ragiale a simțit din plin această ură la care a răspuns tot cu ură, cu ura omu­lui din popor. Alături de portretul lui Caragiale se află expuse figurile marilor artiști Con­stantin Notara, Aristița Romanescu, Maria Ciucurescu, Ștefan Iulian, Iancu Brezeanu — primii interpreți ai eroilor lui Caragiale, care l-au înțeles și l-au iubit pe acest genial creator de artă, care i-au înțeles opera și au realizat creații nemuritoare din rolurile pe care le-au interpretat. Aceste creații, împotriva voin­ței capitaliștilor și moșierilor, în pofida falsificărilor grosolane ale caracteru­lui personajelor, au pătruns adânc în popor. Marele public a simțit încă de la început la cine se referea Caragiale, pe cine biciuia el. Evocatoare sunt costumele coanei Joi­țica și ipistatului Nae Ipingescu, care s’au păstrat până azi, și cu care Maria Ciucurescu și Ștefan Iulian au interpre­tat cu atâta măestrie două dintre per­sonajele rămase celebre. Intr’una din vitrine se află expus un carton cu următorul text : „Berăria A­­zuga Gambrinus sub direcțiunea dom­nului I. L. Caragiale. Bere de A­­zuga albă și neagră de cea mai exce­lentă calitate”. Acest cartonaș, multi­plicat, care era împărțit trecătorilor la răspântie de stradă, stă ca un puternic act de acuzare împotriva regimului bur­ghezo-moșieresc. Intr’un asemenea re­gim odios, ca acela în care a trăit au­torul nemuritoarelor „Momente”, Cara­giale, care a avut îndrăzneala să se re­volte împotriva tuturor oprimărilor, să desvălue caracterul josnic, meschin, al instituțiilor acelui regim, să ardă cu fie­rul roșu al ironiei și sarcasmului mora­vurile societății burghezo-moșierești, era silit, pentru a putea trăi, să vândă „bere albă și neagră de cea mai excelentă ca­litate”. Caragiale a cunoscut mișcarea munci­torească și a avut legături vremelnice cu ea. Acest fapt a avut o influență în­semnată­ asupra operei sale. Printre nu­meroasele fotografii expuse într-una din vitrine se găsește și o fotografie care reprezintă pe Caragiale, împreună cu familia sa, în fața statuii lui Karl Marx din Berlin. Acest amănunt, neînsemnat în aparență, este o mărturie în plus a pre­țuirii de către Caragiale a aceluia care a dat lumii Manifestul Partidului Co­munist. Privind manuscrisele marelui satiric, manuscrise din care se poate vedea me­ticulozitatea de meșter în cizelarea fra­zelor, a cuvintelor, rămâi impresionat, vă­zând cu câtă grijă își lucra marele no­stru scriitor opera. Mergând pe linia valorificării tezaurului nostru cultural, partidul scoate la lumină cultura pro­gresistă din trecut, pe care o dă poporu­lui nostru și pe care o integrează în cultura nouă socialistă pe care o făurim azi. Locotenent-colonel Gh. GHEORGHIȚA In întreaga țară au loc manifestații închinate sărbătoririi „Centenarului I L. Caragiale44 II CAPITALA Sub auspiciile Comitetului Național Jubiliar pentru sărbătorirea centenarului nașterii lui I. L. Caragiale. Duminică dimineață a avut loc în sala Teatrului Național-Studio, conferința tovarășului Eduard Mezincescu, președintele Comite­tului pentru Artă, despre: „Lupta lui I. L. Caragiale pentru un teatru rea­list” După ce a arătat că marele Caragiale s’a ridicat împotriva practicilor mes­chine și a moravurilor societății bur­ghezo-moșierești, în toate domeniile vie­ții, conferențiarul a subliniat că această atitudine s-a manifestat cu deosebită for­ță în felul cum marele dramaturg privea și trata problemele teatrului. Caragiale a știut să aprecieze și să uinule nonlin + /-\4- rect ori lânor­o­m­­­o -f­r­a Aup­tv/ y cu l­ k« iot x-i ci lui im ÿ 1 ouuu cvyu în teatrul nostru. El și-a pus cu genero­zitate pana în slujba promovării unor ta­­lente reale. Se poate spune că marele dramaturg a contribuit direct la formarea unei întregi generații de actori și regi­­zori de frunte ai teatrului nostru ca Ion Brezeanu, Petre Gusti, Gh. Storin, și alții. In încheiere, tovarășul Eduard Mezin­cescu a subliniat că principiile pentru care a luptat Caragiale se realizează de abia astăzi, când teatrul a devenit un bun al poporului. A urmat un program artistic în ca­drul căruia Radu Beligan a citit schi­țele „Mici economii” și „Bacalaureat”, iar Ion Finteșteanu, Marcel Anghelescu, Niky Atanasiu și Carmen Stănescu au interpretat schița „Cadou”, pusă în scenă de regizorul Sică Alexandrescu. LA ORAȘUL STALIN ORAȘUL STALIN, — Sute de mun­citori și intelectuali din Orașul regiunea Stalin au participat cu deose­bi­bit entuziasm la deschiderea festivă a săptămânii Caragiale ce a avut loc în sala Teatrului de Stat din oraș. Tov. Traian Șelmaru, secretarul Uniu­nii Scriitorilor din R.P.R., vorbind des­pre „Actualitatea operei­ lui­ragiale“, a subliniat faptul că I. L. Cu­această operă este o armă de preț în mâna po­porului muncitor, în lupta pentru făuri­rea mărețului țel, construirea noii vieți socialiste, ajutându-i să smulgă din ră­dăcini d­egrele rămășițe ale moștenirii lăsate de putreda orânduire burghezo­­moșierească. Cu acest prilej, s-a făcut premierea echipelor artistice care au luat parte la concursurile sindicale din anul trecut, precum și a celor mai bune dramatizări făcute după schițele și momentele lui I. L. Caragiale, în cadrul concursului inițiat de filiala Uniunii Scriitorilor din Orașul Stalin în cinstea Centenarului I. L. Caragiale. In încheiere, echipa artistică din co­muna Măgura a prezentat schița dra­matizată „Justiție", iar artiștii Teatru­lui de Stat din Orașul Stalin au pre­zentat „Amicii“, „Articolul 214“ și actul II din „O scrisoare pierdută“. LA IAȘI Cu ocazia centenarului lui I. L. Cara­giale, colectivul Teatrului Național din Iași, a organizat un muzeu ce cuprinde numeroase obiecte, manuscrise, scrisori originale, ce oglindesc lupta dusă pentru întemeierea teatrului românesc. II. vitrina din incinta muzeului, consa­­crată marelui scriitor I. L. Caragiale, fost sufleur a Teatrului Național din Iași între 1870—1871, se găsesc, printre altele, două scrisori autografe ale auto­rului, textele de pe­ care au fost învă­țate petru prima dată piesele „O­­ scri­soare pierdută” și „O noapte furtu­noasă“, precum și costumul artistului Ardeleanu în rolul lui jupan Dumitrache, la premiera ieșeană a „Nopții furtu­noase”. Muzeul mai cuprinde și afișe impri­mate pe mătase, care anunțau primele spectacole ale Teatrului Național din Iași, portretele lui Gh. Asachi, V. Alec­­sandri, Matei Millo, costumul purtat de marele artist Millo la premiera piesei sale „Baba Hârca”, fotografii și stampe vechi, precum și obiecte purtate pe scenă, de actori ca Luchian, Agatha Bârsescu, Aglaia Pruteanu, Vernescu-Vâlcea, și alți mari actori ai scenei ieșene. (Agerpres) Noi oaspeți străini la sărbătorirea „Centenarului I. L. Caragiale“ Duminică au sosit în Capitală scriitorii polonezi Leon Przemschi și Ana Adam­­sca Scirszczynska, precum și scriitorul austriac Stefan Hochreiner, care vor participa la sărbătorirea centenarului na­șterii lui I. L. Caragiale. Pe peronul Gării de Nord, oaspeții au fost Întâmpinați de membri ai Comite­tului Național Jubiliar pentru sărbători­rea centenarului nașterii lui I. L. Cara­giale, de reprezentanți ai Uniunii Scrii­­torilor și ai Institutului Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea. (A­­gerpres). GRIJA FAȚĂ DE ARMAMENT, O ÎNALTĂ DATORIE A MILITARILOR Conștienți că, prin buna îngri­jire și păstrare a armamentului, contri­bue la mărirea duratei lui de folosire și la menținerea lui în perfectă stare de func­ționare, militarii armatei noastre îngrijesc C11 dragoste arma Cu care se instruesc. In clișeu : .Caporalul Bota D. loan verificând modul cum și-a curățat arma soldatul Toma S. loan,

Next