Apărarea Patriei, februarie 1952 (Anul 8, nr. 27-51)
1952-02-05 / nr. 30
NR. S» r(IT.) _________________________________ ____ APĂRAREA_ PATRIE* . S Min.u.-.-imrmin—n— ............... —— , ||||||B||, |, N ■- || || Mill ||||| Il (11111111111 ' —■■lllllli III» Il Il|T T "Tl' mTHTT HIF il HI 11] IIP 11 1111 Ilinril 1111 III murr mi MI win II III Uniunea Tineretului Muncitor ajutor credincios al Partidului Muncitoresc Român Lenin și Stalin, făuritorii gloriosului Partid Comunist (bolșevic), au arătat că pentru a-și îndeplini rolul său de conducător al oamenilor muncii, partidul de tip nou se folosește de o serie de organizații de masă, care îndeplinesc rolul de curele de transmisie, care fac — cu alte cuvinte — legătura între partid și masele celor ce muncesc. Aceste organizații de masă sunt : sovietele (organele locale ale puterii de stat, care atrag pe oamenii muncii la conducerea treburilor obștești), sindicatele (organizații profesionale ale oamenilor muncii, care apără interesele acestora și-i educă în spiritul luptei pentru construirea societății comuniste), organizațiile de tineret, de femei, organizații culturale, cooperativele (asociații ale oamenilor muncii în vederea organizării aprovizionării și producției), etc. Partidul Bolșevic, Lenin și Stalin, au acordat întotdeauna o mare atenție organizațiilor de masă ale oamenilor muncii, deoarece, prin mijlocirea acestora, partidul își întărește necontenit legăturile sale cu milioanele de oameni ai muncii fără de partid, își întărește influența sa în rândurile acestora. O atenție deosebită au acordat Lenin și Stalin tineretului, al cărui avânt revoluționar l-au prețuit foarte mult. „Nu este oare firesc — scria Vladimir Ilici Lenin — că la noi, în partidul revoluției, precumpănește tineretul ? Noi suntem partidul viitorului, iar viitorul aparține tineretului. Noi suntem partidul inovatorilor, iar pe inovatori totdeauna tineretul îi urmează mai cu dragă inimă. Noi suntem partidul luptei, pline de abnegație, cu putregaiul vechi, iar la lupta plină de abnegație totdeauna tineretul merge primul". Tovarășul Stalin a arătat că Uniunea tineretului „...este o organizație de masă a tineretului muncitoresc și țărănesc, nu o organizație de partid, dar care ține direct de partid. Ea are sarcina de a ajuta partidul la educarea generației tinere în spiritul socialismului. Uniunea tineretului dă rezervele tinere pentru toate celelalte organizații de masă ale proletariatului, în toate ramurile de activitate administrativă“. Nemuritoarele învățături ale lui Lenin și Stalin stau la baza activității Comsomolului — organizația revoluționară a tineretului sovietic. Călăuzindu-se după aceste învățături, apărându-se cu hotărîre împotriva dușmanilor de tot felul, sub conducerea Partidului Bolșevic Comsomolul a înscris pagini glorioase în istoria Uniunii Sovietice, a câștigat dragostea și prețuirea popoarelor sovietice și a popoarelor din lumea întreagă. 1. PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN, FĂURITORUL ORGANIZAȚIEI REVOLUȚIONARE A TINERETULUI MUNCITOR DIN ȚARA NOASTRĂ învățând din glorioasa experiență a Partidului Comunist (bolșevic) și a Comsomolului leninist-stalinist, Partidul Comunist din România s-a preocupat, încă de la înființarea sa, de organizarea și educarea revoluționară a tineretului din țara noastră. Din inițiativa partidului, în anul 1921, s-a ținut prima conferință ilegală a tineretului socialist de stânga, care s-a constituit în „Uniunea Tineretului Comunist“ (U. T. C). In același an, Uniunea Tineretului Comunist din România a cerut afilierea sa la Internaționala Tineretului Comunist. In deosebi Congresul al V-lea din 1932, care marchează un punct de cotitură în întărirea partidului, a pus ca una din sarcinile cele mai importante realizarea conducerii concrete, de către toate organizațiile de partid, a organizațiilor uteciste. Mișcarea tineretului revoluționar din țara noastră a crescut și s'a întărit sub conducerea partidului, în lupta împotriva exploatării sălbatice a oamenilor muncii de către burghezie și moșierime, în lupta împotriva politicii de asuprire a naționalităților conlocuitoare, împotriva dușmanilor de tot felul ai mișcării muncitorești. Neuitate vor rămâne paginile de glorie înscrise în istoria mișcării muncitorești din țara noastră de către Uniunea Tineretului Comunist. Mulți dintre cei mai buni uteciști au căzut eroic sub loviturile regimului de teroare burghezo-moșieresc, dar nimic nu a putut frânge voința și hotărîrea de luptă a tineretului comunist. In anul 1925 este arestat și condamnat Ion Fonaghi, secretar al unei organizații regionale a U. T. C.-ului. Deși este torturat în mod barbar de către călăii siguranței, Fonaghi refuză să-și trădeze tovarășii. In urma chinurilor la care a fost supus, Ion Fonaghi moare în închisoare în anul 1929. In 1926 este împușcat mișelește Pavel Tcacenco, fruntaș neînfricat al tineretului revoluționar. Tot în 1926 este arestată și condamnată la 10 ani închisoare Hala Lifșiț, secretară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. In urma puternicelor manifestații de protest ale oamenilor muncii, după 43 de zile de grevă a foamei, Hala Lifșiț este eliberată, dar moare după 3 zile de la eliberare, din cauza schingiuirilor și suferințelor îndurate. •Intre anii 1929—1933, când burghezia încerca să arunce toate greutățile crizei economice pe spinarea clasei muncitoare, în țara noastră au avut loc numeroase greve și acțiuni revoluționare ale muncitorilor. Urmând directivele Congresului al V-lea al partidului, Uniunea Tineretului Comunist a mobilizat în aceste lupte masele tineretului, căruia criza economică îi adusese deopotrivă întețirea exploatării și a suferințelor. In fabrici, greviștii protestau împotriva salariilor de mizerie ale tinerilor muncitori, împotriva concedierilor, împotriva teroarei și transformării tineretului în carne de tun. La sate, comuniștii vârstnici și tineri se ridicau împotriva groaznicei exploatări a tinerilor argați de către moșieri, împotriva impozitelor grele și a teroarei jandarmilor. In căminele studențești au avut loc acțiuni pentru reduceri de taxe și îmbunătățirea hranei studenților. Deosebit de însemnate au fost acțiunile uteciștilor în armată. Ei mobilizau pe soldați la lupta împotriva bătăii, împotriva educației șovine și războinice. Fără să țină seamă de pericolul de moarte care-i amenința, uteciștii pătrundeau în cazărmi și împărțeau manifestele partidului și ziarul ilegal scos de U. T. C. pentru ostași „Cazarma“. In eroicele lupte din Ianuarie-Februarie 1933 ale ceferiștilor și petroliștilor, conduse din însărcinarea partidului de cel mai bun și iubit fiu al poporului nostru, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, tineretul a participat alături de vârstnici, dând dovadă de curaj și eroism. La atelierele C. F. R.-Grivița, tineretul a dat dovadă de un înalt avânt revoluționar. Din 10.000 greviști, 3000 erau tineri. Când armata și poliția burghezo-moșierească au atacat atelierele, mulți dintre tineri au căzut străpunși de gloanțe. Neînfricatul utecist Vasile Roaită, care primise sarcina dela organizația de partid să tragă sirena ce chema la luptă pe muncitori, și-a îndeplinit cu cinste această sarcină. Ciuruit de gloanțe, cu trupul străpuns de baionete, el a stat neclintit la datorie, cu mâna încleștată pe sirenă, jertfindu-și viața eroic pentru cauza clasei muncitoare. Pe valea Prahovei, în valea Jiului, În Cluj, Arad și în alte părți, tineretul comunist, mobilizat de partid, a participat activ luptele muncitorilor împotriva jugului burlaghezo-moșieresc, împotriva jafului imperialiștilor americano-englezi, împotriva politicii des fascizare a țării și de transformare a României într'o bază de atac antisovietică. După 1933, cu toată teroarea deslănțuită de guvernele burghezo-moșierești. Uniunea Tineretului Comunist, condusă de partid, a folosit toate posibilitățile i legale și ilegale pentru educarea marxist-leninistă a tineretului, găsind cele mai potrivite forme pentru desfășurarea muncii politice de masă și pentru organizarea luptei tineretului împotriva exploatării și asupririi. In acest scop, tinerii comuniști organizau excursii, echipe sportive diferite cercuri de studii, biblioteci ale tineretului, cercuri de prieteni ai ostașilor, cercuri de recruți, etc. — în care se desfășura o intensă muncă de educare a tineretului. U. T. C.-ul sub conducerea P. C. R. a demascat fără cruțare politica de trădare a intereselor naționale dusă de burghezie și moșierime și cozile lor de topor, social-democrații de dreapta. In perioada pregătirii și în timpul războiului antisovietic, sub conducerea partidului, U. T. C.-ul a participat activ la demascarea caracterului tâlhăresc al acestui război. Tinerii comuniști arătau că, în războiul împotriva Uniunii Sovietice, fasciștii germani și odiosul regim antonescian au hărăzit tineretului rolul de carne de tun. Din rândurile U. T. C.-ului s’au ridicat luptători neînfricați, dușmani neîmpăcați ai fascismului, patrioți credincioși poporului până la ultima lor suflare, ca Filimon Sârbu, Ștefan Plavăț, Petre Gheorghe și alții. Acei care l-au cunoscut pe Filimon Sârbu înainte de a fi ucis, în iulie 1941, povestesc cu cât curaj privea el moartea, cu câtă grijă s'a ocupat, până în ultima clipă, de educarea tovarășilor din închisoare, pentru a-i căli în lupta patriotică antifascistă. Când în fața plutonului de execuție, călăii au vrut să-l lege la ochi. Filimon Sârbu le-a răspuns cu curaj : „Nu-i nevoie. Primesc moartea cu ochii deschiși, pentru că mor pentru o cauză dreaptă. Voi fi răzbunat!“ Și înainte de a cădea răpus de gloanțe a strigat: „Moarte fasciștilor ! Trăiască România liberă !“. Provocările și crimele puse la cale de către burghezie și moșierime și de clica lui Antonescu împotriva patrioților antifasciști se înmulțeau necontenit. Dar nici închisorile, nici torturile și nici execuțiile nu puteau stăvili avântul comuniștilor și uteciștilor. In platforma-program din 6 Septembrie 1941, Comitetul Central al P. C. R. chema întreg poporul la luptă împotriva fascismului, pentru ieșirea României din războiul criminal antisovietic și pentru întoarcerea armelor împotriva hitleriștilor. In ura lor turbată față de U. R. S. S. și masele populare din țara noastră, partidele burgheze au refuzat să participe la închegarea unui front național antifascist. Singur Partidul Comunist, ajutat de o serie de organizații de masă, a dus lupta împotriva fasciștilor. La începutul lui 1943, Partidul Comunist reușește să închege Frontul Patriotic Antihitlerist, la care au participat : Frontul Plugarilor, Uniunea Patrioților, Madosz (organizația democrată a oamenilor muncii maghiari) și alte organizații. In acest timp, mobilizând grupuri de tineri patrioți, Uniunea Tineretului Comunist activa intens in rânduirile cirimiei, îndemnându-i pe soldați să se predea Armatei Sovietice și organiza acțiuni de sabotaj în spatele frontului hitlerist. In această perioadă, uteciștii au înscris pagini glorioase de eroism, curaj, abnegație și patriotism. Astfel, un grup de tineri tăiat firele telefonice ale Comandamentului hitlerist din Balcani, care treceau prin Banat. La regimentul 11 jandarmi, soldații uteciști au umplut cazarma cu manifeste care răspândeau cuvântul partidului, cu toate că la poarta cazărmii erau înșirate mitraliere și tunuri. La Reșița, un grup de uteciști a reușit să aprindă osiile vagoanelor în care fusese încărcat podul construit pentru Cernavoda, din care cauză podul a trebuit să fie descărcat și încărcat în alte vagoane, întârziindu-se cu mult efectuarea lucrării. In atelierele C. F. R., uteciștii întârziau reparațiile la vagoane și locomotive sau puneau nisip în cutiile de unsoare de la roți, provocând astfel aprinderea osiilor și scoaterea din circulație a garniturilor. In regiunea Banatului, în munții Carașului, un grup de tineri curajoși, îndrumați de partid și urmând exemplul luptei eroice a tineretului sovietic, au pus bazele unei formații de partizani, sub conducerea utecistului Ștefan Plavăț. Dar experiența luptei de partizani lipsea atât tinerilor cât și vârstnicilor și de aceea jandarmii au reușit să dea de urma lor, l-au împușcat mortal pe tânărul muncitor ceferist Ștefan Plavăț și au arestat pe cei mai mulți din tovarășii săi. Acțiunile comuniștilor și uteciștilor se înmulțeau pe măsură ce Armata Sovietică dădea lovituri tot mai nimicitoare cotropitorilor hitleriști. Sub conducerea partidului, U. T. C.-ul a dat o contribuție însemnată la pregătirea și înfăptuirea actului dela 23 August 1944, contribuind la formarea gărzilor patriotice muncitorești. In anii de după eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică, organizația de tineret, sub conducerea partidului, a crescut și s'a desvoltat. Aplicând experiența Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, prin rezoluția din 22-24 Decembrie 1948 asupra activității partidului în rândurile tineretului, a analizat condițiile politice din țara noastră și a trasat sarcinile creării și întăririi organizației revoluționare unice a tineretului muncitor de la orașe și sate. Pe baza hotărîrilor Plenarei din Decembrie 1948 a C. C. al P. M. R., în Martie 1949 a avut loc Congresul de unificare a tineretului muncitor. Congresul de unificare a însemnat o cotitură importantă în lupta tineretului muncitor pentru pace și socialism. In Statutul Uniunii Tineretului Muncitor, adoptat la Congres, se arată că : „Uniunea Tineretului Muncitor este organizația revoluționară de masă, fără de partid, a tineretului muncitor de la orașe și sate, întemeiată pe principiile luptei de clasă a proletariatului, călăuzită de învățătura marxist-leninistă și condusă de Partidul Muncitoresc Român". Uniunea Tineretului Muncitor cuprinde partea cea mai înaintată și cea mai revoluționară a tineretului nostru, ea duce mai departe tradiția glorioasă de luptă a U. T. C., în noile condiții ale construirii socialismului în țara noastră. Este o mare cinste și mândrie pentru un tânăr să facă parte din U. T. M., să poarte titlul de utemist. U. T. M. este vlăstarul iubit al partidului, rezerva sa de cadre. Partidul Muncitoresc Român se preocupă zi de zi de educarea utemiștilor, de creșterea lor politică și ideologică, îi ajută să împiedice pătrunderea în rândurile organizației U. T. M. a elementelor dușmănoase și îi îndrumează în munca și lupta pentru construirea socialismului în țara noastră. 2. CONDUCEREA DE CĂTRE PARTID, IZVORUL FORȚEI UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Principalul izvor al tuturor succeselor U. T. M.-ului este conducerea sa de către partid, grija deosebită a conducătorilor partidului nostru și a tovarășului Gheorghiu-Dej personal, ca energia creatoare a tineretului să fie îndreptată spre sectoare de muncă importante, spre a trezi inițiativa, dârzenia și spiritul combativ al tinerei generații. Partidul a dus de la început o muncă neobosită pentru ridicarea nivelului politico-ideologic al tineretului comunist, îndemnându-i pe uteciști să-și însușească neobosit comoara învățăturii marxist-leniniste. Activitatea tovarășilor Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu și alți conducători ai partidului nostru, care în anii cruntei terori burghezo-moșierești au transformat închisorile în universități marxist - leniniste — a fost și este pentru tineretul revoluționar, un model de dârzenie în cucerirea științei marxist-leniniste. Importanța conducerii organizației de tineret de către partid a crescut odată cu instaurarea regimului de democrație populară în țara noastră, pe măsura ascuțirii luptei de clasă împotriva dușmanilor care se opun prin toate mijloacele operei de construire a socialismului. Partidul Muncitoresc Român, care conduce opera măreață de clădire a societății fără exploatarea omului de către om, are în Uniunea Tineretului Muncitor un ajutor prețios. Partidul transmite tineretului experiența sa de muncă revoluționară, îl călește și îl ferește de dibuiri și rătăciri, îl înarmează cu vigilență în lupta împotriva dușmanului de clasă și-i arată limpede calea pe care trebue să o urmeze. Criticându-i greșelile și arătându-i lipsurile, partidul împiedică organizația de tineret să se culce pe laurii victoriilor obținute, îi dă posibilitatea să obțină mereu noi succese. Organizațiile de partid desvoltă interesul și dragostea tinerilor pentru tradițiile de luptă ale poporului nostru muncitor, ale clasei muncitoare, trezesc în inimile tinerilor sentimentul de mândrie pentru faptul că trăiesc și muncesc într'o patrie liberă, Republica Populară Română. Educând tineretul în spiritul patriotismului, partidul învață totodată pe tineri că nu poate fi cu adevărat patriot decât acela care iubește din toată inima Uniunea Sovietică, decât acela care este atașat luptei clasei muncitoare din întreaga lume, călăuzită de genialul conducător și învățător al omenirii muncitoare, tovarășul Stalin. Partidul arată U. T. M.-ulm că sarcina sa centrală, în momentul de față, o constitue lupta pentru apărarea păcii și sădirea în rândurile tineretului a urii necruțătoare față de dușmanii viitorului său fericit, tâlharii imperialiști americano-englezi și slugile lor de teapa lui Tito, care vor să înece omenirea într'o nouă baie de sânge. O sarcină de căpetenie pe care o are de îndeplinit U. T. M.-ul, ca ajutor al partidului în munca de construire a socialismului în țara noastră, o constitue mobilizarea întregului tineret pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor, planului, cincinal. Organizațiile de partid cultivă și desvoltă dorința tineretului de a contribui cu toată energia lui la grăbirea construirii socialismului, dorința de a •interin a-și însuși stima și ttuma ! Anoroolivni --lucruri noi. Bizuindu-se pe calitățile tineretului, organizațiile de partid atrag un număr tot mai mare de tineri muncitori în întrecerile socialiste, în lupta pentru economii, pentru o mai bună calitate a produselor, pentru depășirea normelor. O importanță deosebită o are activitatea U. T. M.-ului la sate. Sub îndrumarea partidului, din rândurile tineretului muncitor cresc tot mai multe cadre de tineri tractoriști, mecanici, contabili, agronomi, etc., necesari operei de transformare socialistă a agriculturii noastre. Atcmiștii desfășoară o largă muncă de lămurire a țăranilor muncitori, de demascare a uneltirilor chiaburești, de popularizare a superiorității gospodăriilor agricole colective față de gospodăriile individuale. Participarea rodnică a tineretului la munca de construire a socialismului depinde în cea mai mare măsură de călirea ideologică și politică a atemiștilor. Datorită grijii permanente a partidului, tineretul este ferit de influențele ideologiei putrede burgheze și este îndrumat continuu pe calea ridicării nivelului său politico-ideologic. Cel mai important mijloc de educare a tineretului îl constitue studierea Istoriei Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice, a biografiilor lui Lenin și Stalin. Tineretul este îndrumat să studieze de asemenea trecutul eroic de luptă al partidului nostru, al tineretului comunist, viața și lupta eroică a tovarășilor Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu și a altor conducători ai partidului nostru. Pe baza indicațiilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, călăuzindu-se după experiența Comsomolului, Uniunea Tineretului Muncitor a introdus învățământul politic U.T.M. în toate organizațiile sale. Pentru asigurarea unei cât mai temeinice conduceri a organizațiilor de tineret de către organizațiile de partid, se cere în primul rând o cunoaștere adâncă a problemelor și vieții tineretului. Cunoașterea îndeaproape a vieții tineretului dă posibilitate organizațiilor de partid să îndrumeze organizațiile de tineret, să observe lipsurile din activitatea lor și să le indice măsurile pentru lichidarea acestor lipsuri. Organizațiile de partid veghează în permanență asupra felului cum este aplicat statutul U.T.M., cum se respecta democrația internă, cum se desvoltă spiritul critic și autocritic, cum cresc cadrele U.T.M., dacă țin legătura cu masele de tineret, etc. In munca pe care o duc în rândurile tineretului, organizațiile de partid studiau și aplică experiența Partidului Bolșevic în ceea ce privește conducerea Comsomolului, își însușesc și aplică rezoluțiile și hotărîrile partidului nostru privitoare la munca în rândurile tineretului. Conducerea de către partid a U.TM.-ului se face prin încurajarea inițiativei și prin desvoltarea activității organizației de tineret. Partidul se bucură de succesele U.T.M.ului, dar nu-i cocoleșește lipsurile. Critica făcută de partid activității U.T.M.-ului ajută la desvoltarea spiritului creator, întărește activitatea fiecărei organizații, a fiecărui utemist în parte. Conducerea de către partid a organizațiilor U.T.M. asigură transmiterea bogatei experiențe a partidului și creșterea tinerei generații în spiritul luptei și hotărîrii nestrămutate pentru construirea socialismului. Sub steagul de luptă al eroicului nostru partid, călăuzit de atotbiruitoarea învățătură a lui Marx, Engels, Lenin și Stalin, Uniunea Tineretului Muncitor crește și se întărește necontenit și devine un ajutor tot mai puternic pentru partid. (Continuare in numărul viitor) EXPOZIȚIA I. L. CARAGIALE de la Teatrul Național Studio înalta prețuire dată de poporul nostru muncitor marelui satiric, neîntrecutului dăltuitor al limbii, Ion Luca Caragiale, a fost materializată și prin organizarea unei expoziții cuprinzând activitatea lui teatrală. In hall-ul de jos al Teatrului Național-Studio, au fost adunate cu migală și rânduite cu pricepere puținele obiecte, scrisori, fotografii, manuscrise, care au mai rămas de pe urma sbuciumatei vieți a marelui nostru dramaturg. Nici că se putea alege un loc mai nimerit pentru această expoziție, decât incinta primei noastre scene, deoarece din tot ce a iubit mai mult Caragiale a fost teatrul. Marea lui pasiune pentru teatru s-a născut încă din copilăria sa, pe vremea când „unchiul Iorgu” începuse să dea reprezentații teatrale în grădina Lipănescu. Caragiale asemuia teatrul cu arhitectura, deoarece — spunea el — „ca și în arhitectură clădești în teatru”. Printr’o întâmplare fericită, a fost păstrată până în zilele noastre masa de lucru a lui Caragiale. Ea este expusă în hall-ul teatrului. Am privit cu emoție această modestă masă la care a trudit o viață de om, marele Caragiale. Mi-au venit atunci în minte cuvintele Ecaterinei I. L. Caragiale, fiica marelui scriitor. Vorbind despre odaia de lucru a tatălui său, ea spunea: „Odaia lui era aproape goală, fără perdele, covoare, tablouri. Un pat, masa de scris, biblioteca și câteva scaune simple. O lampă cu abajur verde care ardea toată noaptea și o parte din zi”. Acesta era „decorul” în care f era silit să creeze unul dintre cei mai de frunte reprezentanți ai literaturii noastre din trecut. In vreme ce întreaga pletoră de burtă-verzi, patriotardă, șovină, reacționară până în măduva oaselor, reprezentată în comediile lui Caragiale prin alde Trahanache, Dandanache, Tipătescu, Cațavencu, coana Joițica și ceilalți, puteau să se lăfăiască în birouri somptuoase, cu ușile capitonate, cu valeți înșirați pe fiecare treaptă a scării, Caragiale era silit să scrie într’o cameră cu pereții goi, văduvită de podoabe, ca o celulă. Nici nu putea fi altfel, câci oligarhia burghezo-moșierească îl condamnase la sărăcie pe marele prozator, încă de la începutul vieții lui. Putea ea, oare, să-i ierte lui Caragiale satira cu care a fost fixată la stâlpul infamiei de pana lui măiastră? Ce putea ea opune forței impetuoase, necruțătoarei satire, care demasca până în adâncuri hidoșenia acestei societăți, decât ura fără margini ! Și Caragiale a simțit din plin această ură la care a răspuns tot cu ură, cu ura omului din popor. Alături de portretul lui Caragiale se află expuse figurile marilor artiști Constantin Notara, Aristița Romanescu, Maria Ciucurescu, Ștefan Iulian, Iancu Brezeanu — primii interpreți ai eroilor lui Caragiale, care l-au înțeles și l-au iubit pe acest genial creator de artă, care i-au înțeles opera și au realizat creații nemuritoare din rolurile pe care le-au interpretat. Aceste creații, împotriva voinței capitaliștilor și moșierilor, în pofida falsificărilor grosolane ale caracterului personajelor, au pătruns adânc în popor. Marele public a simțit încă de la început la cine se referea Caragiale, pe cine biciuia el. Evocatoare sunt costumele coanei Joițica și ipistatului Nae Ipingescu, care s’au păstrat până azi, și cu care Maria Ciucurescu și Ștefan Iulian au interpretat cu atâta măestrie două dintre personajele rămase celebre. Intr’una din vitrine se află expus un carton cu următorul text : „Berăria Azuga Gambrinus sub direcțiunea domnului I. L. Caragiale. Bere de Azuga albă și neagră de cea mai excelentă calitate”. Acest cartonaș, multiplicat, care era împărțit trecătorilor la răspântie de stradă, stă ca un puternic act de acuzare împotriva regimului burghezo-moșieresc. Intr’un asemenea regim odios, ca acela în care a trăit autorul nemuritoarelor „Momente”, Caragiale, care a avut îndrăzneala să se revolte împotriva tuturor oprimărilor, să desvălue caracterul josnic, meschin, al instituțiilor acelui regim, să ardă cu fierul roșu al ironiei și sarcasmului moravurile societății burghezo-moșierești, era silit, pentru a putea trăi, să vândă „bere albă și neagră de cea mai excelentă calitate”. Caragiale a cunoscut mișcarea muncitorească și a avut legături vremelnice cu ea. Acest fapt a avut o influență însemnată asupra operei sale. Printre numeroasele fotografii expuse într-una din vitrine se găsește și o fotografie care reprezintă pe Caragiale, împreună cu familia sa, în fața statuii lui Karl Marx din Berlin. Acest amănunt, neînsemnat în aparență, este o mărturie în plus a prețuirii de către Caragiale a aceluia care a dat lumii Manifestul Partidului Comunist. Privind manuscrisele marelui satiric, manuscrise din care se poate vedea meticulozitatea de meșter în cizelarea frazelor, a cuvintelor, rămâi impresionat, văzând cu câtă grijă își lucra marele nostru scriitor opera. Mergând pe linia valorificării tezaurului nostru cultural, partidul scoate la lumină cultura progresistă din trecut, pe care o dă poporului nostru și pe care o integrează în cultura nouă socialistă pe care o făurim azi. Locotenent-colonel Gh. GHEORGHIȚA In întreaga țară au loc manifestații închinate sărbătoririi „Centenarului I L. Caragiale44 II CAPITALA Sub auspiciile Comitetului Național Jubiliar pentru sărbătorirea centenarului nașterii lui I. L. Caragiale. Duminică dimineață a avut loc în sala Teatrului Național-Studio, conferința tovarășului Eduard Mezincescu, președintele Comitetului pentru Artă, despre: „Lupta lui I. L. Caragiale pentru un teatru realist” După ce a arătat că marele Caragiale s’a ridicat împotriva practicilor meschine și a moravurilor societății burghezo-moșierești, în toate domeniile vieții, conferențiarul a subliniat că această atitudine s-a manifestat cu deosebită forță în felul cum marele dramaturg privea și trata problemele teatrului. Caragiale a știut să aprecieze și să uinule nonlin + /-\4- rect ori lânoromo -fra Auptv/ y cu l k« iot x-i ci lui im ÿ 1 ouuu cvyu în teatrul nostru. El și-a pus cu generozitate pana în slujba promovării unor talente reale. Se poate spune că marele dramaturg a contribuit direct la formarea unei întregi generații de actori și regizori de frunte ai teatrului nostru ca Ion Brezeanu, Petre Gusti, Gh. Storin, și alții. In încheiere, tovarășul Eduard Mezincescu a subliniat că principiile pentru care a luptat Caragiale se realizează de abia astăzi, când teatrul a devenit un bun al poporului. A urmat un program artistic în cadrul căruia Radu Beligan a citit schițele „Mici economii” și „Bacalaureat”, iar Ion Finteșteanu, Marcel Anghelescu, Niky Atanasiu și Carmen Stănescu au interpretat schița „Cadou”, pusă în scenă de regizorul Sică Alexandrescu. LA ORAȘUL STALIN ORAȘUL STALIN, — Sute de muncitori și intelectuali din Orașul regiunea Stalin au participat cu deosebibit entuziasm la deschiderea festivă a săptămânii Caragiale ce a avut loc în sala Teatrului de Stat din oraș. Tov. Traian Șelmaru, secretarul Uniunii Scriitorilor din R.P.R., vorbind despre „Actualitatea operei luiragiale“, a subliniat faptul că I. L. Cuaceastă operă este o armă de preț în mâna poporului muncitor, în lupta pentru făurirea mărețului țel, construirea noii vieți socialiste, ajutându-i să smulgă din rădăcini degrele rămășițe ale moștenirii lăsate de putreda orânduire burghezomoșierească. Cu acest prilej, s-a făcut premierea echipelor artistice care au luat parte la concursurile sindicale din anul trecut, precum și a celor mai bune dramatizări făcute după schițele și momentele lui I. L. Caragiale, în cadrul concursului inițiat de filiala Uniunii Scriitorilor din Orașul Stalin în cinstea Centenarului I. L. Caragiale. In încheiere, echipa artistică din comuna Măgura a prezentat schița dramatizată „Justiție", iar artiștii Teatrului de Stat din Orașul Stalin au prezentat „Amicii“, „Articolul 214“ și actul II din „O scrisoare pierdută“. LA IAȘI Cu ocazia centenarului lui I. L. Caragiale, colectivul Teatrului Național din Iași, a organizat un muzeu ce cuprinde numeroase obiecte, manuscrise, scrisori originale, ce oglindesc lupta dusă pentru întemeierea teatrului românesc. II. vitrina din incinta muzeului, consacrată marelui scriitor I. L. Caragiale, fost sufleur a Teatrului Național din Iași între 1870—1871, se găsesc, printre altele, două scrisori autografe ale autorului, textele de pe care au fost învățate petru prima dată piesele „O scrisoare pierdută” și „O noapte furtunoasă“, precum și costumul artistului Ardeleanu în rolul lui jupan Dumitrache, la premiera ieșeană a „Nopții furtunoase”. Muzeul mai cuprinde și afișe imprimate pe mătase, care anunțau primele spectacole ale Teatrului Național din Iași, portretele lui Gh. Asachi, V. Alecsandri, Matei Millo, costumul purtat de marele artist Millo la premiera piesei sale „Baba Hârca”, fotografii și stampe vechi, precum și obiecte purtate pe scenă, de actori ca Luchian, Agatha Bârsescu, Aglaia Pruteanu, Vernescu-Vâlcea, și alți mari actori ai scenei ieșene. (Agerpres) Noi oaspeți străini la sărbătorirea „Centenarului I. L. Caragiale“ Duminică au sosit în Capitală scriitorii polonezi Leon Przemschi și Ana Adamsca Scirszczynska, precum și scriitorul austriac Stefan Hochreiner, care vor participa la sărbătorirea centenarului nașterii lui I. L. Caragiale. Pe peronul Gării de Nord, oaspeții au fost Întâmpinați de membri ai Comitetului Național Jubiliar pentru sărbătorirea centenarului nașterii lui I. L. Caragiale, de reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor și ai Institutului Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea. (Agerpres). GRIJA FAȚĂ DE ARMAMENT, O ÎNALTĂ DATORIE A MILITARILOR Conștienți că, prin buna îngrijire și păstrare a armamentului, contribue la mărirea duratei lui de folosire și la menținerea lui în perfectă stare de funcționare, militarii armatei noastre îngrijesc C11 dragoste arma Cu care se instruesc. In clișeu : .Caporalul Bota D. loan verificând modul cum și-a curățat arma soldatul Toma S. loan,