Apărarea Patriei, iunie 1956 (Anul 12, nr. 128-153)
1956-06-13 / nr. 138
Miercuri 13 iunie 1956 Nr. 138 (3058) APĂRAREA PATRIEI 3 Din experiența unui organ politic Să sprijinim munca politică pentru cooperativizarea agriculturii Problema transformării socialiste a agriculturii a ocupat un loc de seamă în lucrările celui de-al II-lea Congres al P.M.R. rîrile Congresului precizează Hotăcă pînă în 1960, sectorul socialist din agricultură trebuie să fie preponderent. Luptînd pentru înfăptuirea tărîrilor Congresului al II-lea dcar partidului nostru, organul politic în care lucrează ofițerul Domokos Francisc a acordat atenție acestei importante sarcini trasată de Congres și a luat o serie de măsuri pentru intensificarea muncii de convingere a militarilor care provin din mediul sătesc, asupra necesității transformării socialiste a agriculturii. In adunările activului de partid pe M. U. și în adunările deschise ale organizațiilor de partid în care s-au dezbătut sarcinile ce reies din documentele celui de-al II-lea Congres al partidului s-a analizat pe larg aportul pe care-l pot aduce organizațiile de partid din unitățile Forțelor Maritime Militare, la lămurirea matrozilor și cartnicilor asupra necesității transformării socialiste a agriculturii. In hotărîrile adoptate s-au prevăzut măsuri concrete în acest sens. In scopul de a se analiza felul cum se îndeplinesc aceste hotărîri și mai ales spre a se generaliza experiența pozitivă în acest domeniu, de curînd s-au ținut consfătuiri pe garnizoane, la care au participat lucrători politici, secretari de partid și de U.T.M. Consfătuirea ținută în garnizoana „N“ a fost foarte interesantă și instructivă. Expunerile făcute de locțiitorii politici ai comandanților de nave și subunități, de secretarii de partid și U.T.M., ca și discuțiile care au urmat, au scos în evidență o serie de metode folosite în munca cu militarii pentru a-i ajuta să-și convingă familiile că adevăratul drum spre bunăstare, pe care trebuie să pornească țărănimea noastră muncitoare cu toată hotărîrea, este drumul colectivizării. Ofițerul Spătaru Emil, de exemplu, a arătat că, în lecțiile politice ținute cu militarii despre documentele celui de-al II-lea Congres al partidului, conducătorii de grupe au folosit exemple din presa locală, în care erau arătate succesele obținute de gospodăriile agricole colective și întovărășirile din împrejurimi, cunoscute de majoritatea militarilor. In timpul discuțiilor la lecțiile politice, militarii ale căror rude sînt membri în G.A.C. sau întovărășiri au arătat cum s-au desfășurat muncile agricole în anul trecut, cum s-a făcut repartizarea produselor și ce cantități de produse au primit părinții lor. In orele culturale de masă, ofițeri și matrozi utemiști au făcut expuneri despre gospodăriile agricole colective din comunele lor, despre succesele obținute de acestea. De asemenea, ofițerul Hurlacu, candidat de partid, a povestit militarilor la ora culturală de masă cum a reușit să convingă pe părinții soției sale să ia inițiativa și să înființeze în comuna lor o întovărășire agricolă. La stația de radioamplificare, în cadrul orei „Știați că...“, se emit știri despre succesele obținute de țăranii muncitori întovărășiți și colectiviștii din împrejurimi în campania muncilor agricole. Aceste știri se obțin din presa locală, din scrisorile pe care le primesc militarii de la familiile lor etc. Militarii care fac parte din echipa artistică a unității, care au participat la multe spectacole date în G.A.C., au ținut convorbiri despre cele văzute de ei în timpul vizitelor făcute. In urma acestei munci, mulți militari au scris familiilor lor, îndemnîndu-le să intre în G.A.C. sau întovărășiri. Ofițerul Petrescu Nicolae, dintr-un institut de învățămînt, a arătat că în această muncă lucrătorii politici au îndrumat concret pe militari asupra metodelor și formelor pe care aceștia trebuie să le folosească în munca de lămurire a familiilor lor. Prezintă interes felul cum se organizează ieșirile echipelor artistice la sate. Din acest punct de vedere s-au obținut succese și s-a acumulat o bună experiență. Cu mult înainte de data cînd echipa urmează să se deplaseze, un instructor din secția politică ia legătură cu conducerea gospodăriei agricole colective sau întovărășirii din satul respectiv, organizează în detaliu programul zilei, care de obicei constă din două părți : în prima parte, în dimineața zilei respective, militarii din echipă, cît și ceilalți care îi însoțesc, vizitează clădirile, remizele, crescătoriile etc., stau de vorbă cu brigadierii, cu șefii de echipe, cu colectiviștii. Apoi vizitează gospodăriile personale ale colectiviștilor, care le arată pe larg cum au muncit, ce cantități de produse au primit etc. In partea a doua a programului, un ofițer din organul politic face expunere în fața cetățenilor din o comună la căminul cultural, după care urmează programul artistic dat de militari. In acest fel s-a desfășurat recenta vizită făcută de ofițerii elevi și matrozii acestui institut la o gospodărie agricolă colectivă din raionul Negru Vodă. Pline de învățăminte au fost și celelalte expuneri, și mai ales discuțiile în cadrul cărora s-au făcut propuneri interesante. Astfel, ofițerul Enache Gheorghe a propus să se invite președinți de gospodării agricole colective,brigadieri sau colectiviști fruntași, care să arate concret militarilor modul cum și-au organizat el munca, succesele obținute etc. El a propus ca organul politic superior să invite pe unii din foștii militari lăsați la vatră anul trecut și care în prezent sînt membri în G.A.C., spre a vorbi militarilor de pe nave despre viața și munca lor din prezent. Intîlnirea acestora cu foștii lor tovarăși din timpul stagiului militar, pe care i-au instruit și cu care au muncit împreună, ar avea un puternic efect mobilizator. Alți participanți la consfătuire au propus să se facă coordonarea pe garnizoane a vizitelor pe care militarii le vor face la gospodăriile agricole colective. Aceasta este o importantă problemă, deoarece gospodăriile agricole colective întovărășirile din apropierea gararnizoanelor militare vizite, care uneori îi primesc de se stingheresc în activitate ; coordonarea acestor vizite este deci necesară pentru a se vizita în mod uniform cu mai multe sate din apropiere, cît spre a se evita întîlnirea mai mulților delegații de militari la,„aceeași gospodărie agricolă “colectivă. Mai mulți participanți la discuții au arătat că este de dorit ca profesorii de la catedrele ciclului social-economic, instructorii și lectorii organelor politice să se plaseze în anumite gospodării deagricole colective și întovărășiri pentru a studia problemele respective la fața locului și a documenta astfel lecțiile pe care le întocmesc pe bază de fapte concrete din viața colectiviștilor. Astfel de lecții vor fi mult mai atractive și mai convingătoare. Organul politic a întocmit un plan de măsuri spre a asigura traducerea în viață a acestor propuneri prețioase de către lucrătorii politici și organizațiile de partid, și a contribui în acest fel la îndeplinirea hotărîrilor partidului cu privire la cooperativizarea agriculturii. Căpitan R. 3. A. BAISAN --------------------- ----------------------------- -------------- ------------------- - - ........................................... Vizita delegației guvernamentale a R.P.D. Coreene va întări și mai mult prietenia frățească dintre popoarele coreean și romîn Declarația ambasadorului R.P.D. Coreene la București, Den Em, la posturile noastre de radio Marți seara la ora 20:45, ambasadorul R.P.D. Coreene la București, Den Em, a făcut la posturile noastre de radio următoarea declarație Dragi tovarăși și stimați prieteni: Sînt foarte bucuros că vizita oficială pe care delegația guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene o face în Republica Populară Romînă, la invitația guvernului romîn, îmi oferă prilejul să vorbesc la postul de radio București întregului popor romîn și să vă trimit un călduros salut. Poporul coreean a luat cunoștință cu satisfacție și entuziasm de vizita delegației guvernamentale, în frunte cu președintele Cabinetului de miniștri al R.P.D. Coreene, tovarășul Kim Ir Sen, în Romînia, deoarece această vizită este nu numai un eveniment de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie existente între țările noastre, ci și un nou prilej pentru întărirea mai departe a colaborării dintre popoarele noastre. Legăturile de prietenie dintre popoarele țărilor noastre se întăresc și se dezvoltă pe zi ce trece, sub steagul internaționalismului proletar, în lupta comună pentru înflorirea țărilor noastre, și pentru pace în lumea întreagă. In timpul războiului de eliberare a patriei, pe care poporul coreean l-a dus pentru libertatea și independența țării sale, împotriva agresiunii imperialiștilor, poporul romîn i-a acordat un mare sprijin material și moral. Nu odată el a trimis poporului coreean delegații populare cu numeroase daruri. El a trimis de asemenea o brigadă sanitară a Crucii Roșii, formată din cei mai buni fii și fiice ale sale, dîndu-ne în felul acesta un mare ajutor în opera de ocrotire a sănătății poporului. Mai mult încă, poporul romîn a primit mulți orfani de război coreeni, pe care-i crește cu grijă, ca pe rudele sale cele mai apropiate și pregătește studenți coreeni pentru a deveni oameni de știință și tehnicieni. Imediat după încheierea armistițiului din Coreea, care a reprezentat o victorie nu numai pentru popoarele coreean și chinez, ci și pentru întregul lagăr al păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică, guvernul romîn a hotărît să acorde un ajutor gratuit poporului coreean în valoare totală de 65 milioane ruble, eșalonat pe trei ani (1953—1956) și să construiască fabricii de ciment, de aspirină, de cărămizi și țigle, necesare pentru grabnica vindecare a rănilor pricinuite de război, fabrici a căror construcție se desfășoară acum din plin. In același timp, guvernul romîn ne-a trimis cei mai buni specialiști, dîndu-ne în felul acesta și un ajutor tehnic, un asemenea sprijin sincer ca cel pe care poporul romîn l-a dat poporului corean, care sub conducerea Partidului Muncii din Coreea luptă pentru unificarea patriei sale și pentru refacerea și dezvoltarea post-belică a economiei sale naționale, îl îndeamnă la noi victorii și rămîne pentru totdeauna în Inimile poporului coreean. Colaborarea prietenească dintre popoarele coreean și romîn se lărgește și în domeniul cultural. La 12 mai anul trecut a fost încheiat la Phenian primul acord cu privire la colaborarea culturală dintre Coreea și Romînia. Popoarele noastre au făcut cunoștință cu cultura și arta care înfloresc în țările noastre, ceea ce a adîncit înțelegerea reciprocă și a întărit legăturile de prietenie. Au avut loc de asemenea schimburi de diferite delegații culturale. Poporul coreean, răspunzînd chemării celui de-al 3-lea Congres al Partidului Muncii din Coreea, s-a ridicat la luptă pentru unificarea pașnică a patriei sale și pentru îndeplinirea înainte de termen a planului trienal de refacere post-belică a economiei naționale, plan care are drept obiectiv construirea bazei materiale necesare pentru îndeplinirea cu succes a primului plan cincinal și pentru construirea bazelor socialismului în țara noastră. De asemenea, poporul coreean a trecut la aplicarea în practică a declarației celui de-al 3-lea Congres al partidului, care trasează un plan concret pentru unificarea pașnică a patriei. In ultimul timp, forțele imperialiste, încâlcind normele dreptului internațional, au interzis în mod unilateral Comisiei neutre de supraveghere a armistițiului, care joacă un rol de seamă în consolidarea armistițiului din Coreea, să-și îndeplinească misiunea legală în Coreea de sud. Cu toate acestea, intențiile lor perfide vor eșua fără doar și poate, și lupta noastră sfîntă pentru unificarea pașnică a patriei, sprijinită de iubitorii de pace din întreaga lume, va fi în cele din urmă încununată de succes. Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene și poporul coreean sînt ferm convinși că consolidarea și dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească dintre țările democrației și socialismului, ca și extinderea relațiilor de prietenie cu alte țări care sprijină cele cinci principii ale coexistenței pașnice, reprezintă chezășia victoriei pentru care luptă din toate puterile. Poporul coreean se bucură de strălucitele succese obținute de poporul romîn ca și de propriile sale succese. El vede în poporul romîn o verigă sigură a lagărului socialist, progresînd cu succes pe calea transformării socialiste a țării. Prietenia și solidaritatea dintre popoarele noastre întăresc forța lagărului păcii și reprezintă o chezășie pentru realizarea țelurilor noastre comune. Sînt convins că vizita delegației guvernamentale a R.P.D. Coreene în Romînia va întări și mai mult legăturile indestructibile de frățească prietenie care unesc popoarele coreean și romîn și va aduce o nouă contribuție la cauza unității lagărului socialist și asigurării păcii și securității în lumea întreagă. In încheiere, folosindu-mă de acest prilej, doresc sincer întregului popor romîn frate, noi succese în lupta sa patriotică pentru construirea socialismului în țara sa. La Phenian, capitala țării prietene — R.P.D. Coreeană In clișeu : Clădirea Teatrului de Stat al R. P. D. Coreene complet refăcută Vizitele membrilor delegației Adunării Populare a R. P. Bulgaria Membrii delegației Adunării Populare a R. P. Bulgaria în frunte cu academicianul Sava Ganovski, membru al C.C. al P.C.R., care ne vizitează țara la invitația Marii Adunări Naționale a R.P.R., au sosit marți dimineața la Craiova. Oaspeții sînt însoțiți de tov. Gh. Vidrașcu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R. și de funcționari superiori ai Prezidiului Marii Adunări Naționale, precum și de Anghel Hubenov, prim secretar al Ambasadei R. P. Bulgaria la București. La sosirea în localitate, parlamentarii bulgari au fost întîmpinați de tovarășii Ion Moangă, președintele Sfatului popular regional, Gheorghe Puiu și Gheorghe Pop, secretari ai Comitetului regional Craiova al Partidului Muncitoresc Romîn, Gheorghe Constantinescu, prim secretar al comitetului orășenesc Craiova al P.M.R., Romulus Năzdrăvan, președintele Sfatului popular orășenesc, de deputații Petre Banu, State Ionescu și Aritina Momuleț, și de alți reprezentanți ai autorităților locale de partid și de stat. Adresînd oaspeților un cuvînt de bun sosit, tov. Romulus Năzdrăvan a spus printre altele : „Prietenia sinceră pe care cetățenii patriei noastre o manifestă față de poporul bulgar își are originea în vechi tradiții istorice. Dorim, ca vizita dv. în orașul Craiova sa contribuie la întărirea continuă a relațiilor de prietenie dintre popoarele noastre frățești“. A răspuns academicianul Sava Ganovski, care a spus printre altele : „Poporul bulgar urmărește cu viu interes felul în care poporul romîn înfăptuiește construcția socialistă, se bucură de realizările sale. Am venit în țara dv. pentru a ne cunoaște mai bine, pentru a vedea cum construiți socialismul, care sînt realizările pe care le-ați obținut în industrie, în transformarea socialistă a agriculturii, în domeniul comerțului, finanțelor etc. Noi dorim să facem un schimb frățesc de experiență“. Membrii delegației au străbătut apoi cu automobilele străzile orașului de-a lungul cărora erau arborate drapele ale R.P.R. și R. P. Bulgaria. Pe multe clădiri erau înscrise cuvinte de salut adresate oaspeților în limbile bulgară și română. Coloana de automobile s-a oprit în fața impunătoarei clădiri a uzinelor „Electroputere“. In întîmpinarea parlamentarilor bulgari au ieșit conducătorii întreprinderii, numeroși muncitori care le-au făcut o primire călduroasă. Directorul uzinii, Dumitru Coman a invitat pe oaspeți să viziteze principalele secții și le-a dat explicații în legătură cu activitatea întreprinderii. Pretutindeni, în toate secțiile uzinei, oaspeții au fost întîmpinați cu căldură, frățește. Membrii delegației au vizitat apoi Institutul agronomic, unde au fost întîmpinați de profesori și numeroși studenți. După vizitarea laboratoarelor și a sălilor de curs, la despărțire, acad. Sava Ganovski a notat în cartea de onoare a „Delegația parlamentară institutului bulgară urează Institutului agronomic din Craiova noi succese în pregătirea cadrelor și legarea științei de producție în construirea socialismului și comunismului în Romînia frățească“. In programul vizitei parlamentarilor bulgari la Craiova a figurat și șantierul noii fabrici de zahăr Livezi, care de curînd a fost declarat șantier regional al tineretului. Sutele de brigadieri, primii veniți pe șantier, muncitori constructori și montatori, conducătorii întreprinderii au înconjurat pe oaspeți cu o caldă manifestare de simpatie. Ei i-au introdus prin halele viitoarei fabrici care, în întregime automatizată va putea prelucra 2000 de tone de sfeclă de zahăr în 24 de ore. După vizitarea fabricii de zahăr Livezi, Atanas Dimitrov, ministrul Industriei Ușoare și Alimentare declarat : „Ca prieteni ai poporului romîn nu putem vorbi fără legitimă mîndrie despre această mare construcție. Fabrica va avea fără îndoială o serioasă înrîurire asupra dezvoltării agriculturii în regiune și îndeosebi a culturii sfeclei de zahăr. Noi am dori ca în cadrul legăturilor de colaborare pe care le întreținem cu R.P.R. să stabilim relații directe între industriile zahărului din țările noastre. Doresc din toată inima succes constructorilor fabricii Livezi“. După amiază membrii delegației Adunării Populare a R. P. Bulgaria au fost oaspeții colectiviștilor de la Castranova. Numirea noului ambasador al R.P.R. in Republica Populară Chineză și în Republica Democrată Vietnam Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, tov. Nicolae Cioroiu a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.P.R. în R. P. Chineză, în locul tov. Iacob Coțoveanu, care a primit o altă însărcinare. Printr-un alt decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, tov. Nicolae Cioroiu a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.P.R. și în R. D. Vietnam. (Agerpres) Teatrul Academic de Arta „Mhat“ din Moscova va sosi în țara noastră tră La 25 iunie sosește în țara noalTeatrul Academic de Artă (Mhat) din Moscova, după turn ieele întreprinse în R. P. F. Iugoslavia și R. P. Bulgaria, care s-au bucurat de un mare succes. Colectivul Teatrului Mhat care ne va vizita țara este format din 81 de persoane între care 22 de artiști ai poporului ai U. R. S. S. sau R.S.F.S.R. Din repertoriul turneului în Republica noastră Populară fac parte piesele : „Trei surori“ de A. P. Cern>v, „Orologiul Kremlinului“ de N. Pogodin, „Roadele învățăturii“ de L. N. Tolstoi și fragmente din piesele „Ana Karenina“ de L. N. Tolstoi și „Suflete moarte“ de N. V. Gogol. Teatrul Mirat va prezenta spectacole în țara noastră pînă la 9 iulie. (Agerpres) I NFORMAȚII Asociația foștilor deținuți și deportați politici aduce la țintă că miercuri 13 iunie era cunoșt8, în sala S.R.S.C. str. Biserica Amzei nr. 5-7 va avea loc o adunare publică la care tov. Mihai Gh. Bujor va vorbi despre : ,,40 de ani de la reprimarea sîngeroasă a demonstrației muncitorilor din Galați care manifestau pentru pace" Pe scena Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. a avut loc marți seara un spectacol extraordinar cu opera „Tosca“ de Puccini cu concursul sopranei poloneze Antonina Kowecka, solistă a Teatrului de Operă din Poznan Marți după amiază s-a întors în Capitală delegația Ministerului Comerțului Interior, care a fost timp de mai multe săptămîni în Uniunea Sovietică (Agerpres) Problema valorificării tradițiilor culturale, a preluării și reconsiderării critice a tuturor realizărilor progresiste ale culturii noastre naționale, este una dintre sarcinile centrale în lupta pentru crearea unei culturi noi, socialistă în conținut și națională în formă. Cultura noastră socialistă, în curs de dezvoltare, este strîns legată de bogatele tradiții progresiste ale culturii noastre naționale. Principiul că făurirea culturii noastre noi este de neconceput fără valorificarea critică a bogatului tezaur al culturii romînești din trecut a generat o activitate susținută pentru scoaterea la iveală a acestui tezaur. Referindu-se la aceasta, tovarășul Gheorghiu-Dej arăta în Raportul de activitate ținut la cel de-al II- lea Congres al partidului: „Partidul nostru a întreprins, îndeosebi după 23 August 1944, o vastă activitate de valorificare critică, de pe pozițiile marxim-leninismului, a moștenirii culturale“. Trecerea la un și mai activ proces de dezvăluire a tradițiilor progresiste ale culturii noastre, de valorificare a moștenirii culturale, este cu atît mai necesară cu cît istoricii și „teoreticienii culturii" burgheziei și moșierimii, vădind un total dispreț pentru cultura autohtonă înaintată, s-au străduit să arunce asupra ei vălul întunericului. Reprezentînd interesele unei clase în putrefacție, acești așa ziși oameni de cultură s-au năpustit asupra a tot ce era progresist, înaintat în cultura noastră, negînd, calomniind opere de valoare incontestabilă. Așa se explică faptul că numeroase opere științifice, literare și de artă, au fost ținute sub obroc, iar altele, a căror existență, datorită valorii lor, nu putea fi ascunsă, au fost supuse la interpretări, deformate, la falsificări grosolane. In această privință, istoria culturii noastre ne oferă numeroase exemple. Caragiale a fost învinuit, pe nedrept, de a fi plagiat drame „Năpasta“ după un anume scriitor Kemeny, care s-a dovedit, pînă în urmă, a fi inexistent în literatura maghiară. Al. Davilla a fost acuzat de asemenea de a-și fi însușit opera vieții sale, „Vlaicu Vodă“, din manuscrisele lui Odobescu, fapt care iarăși s-a dovedit a fi o murdară calomnie. Cît de mult dispreț a vădit Maiorescu — considerat de burghezie ca „părinte“ al scriitorilor romîni — față de cultura autohtonă se vede din însuși faptul că a ținut în biblioteca sa, timp de 13 ani, 43 de volume, cuprinzînd 15.000 foi cu manuscrise lăsate de Eminescu, fără măcar să fi avut curiozitatea, după cum mărturisește în actul de donație, de a le frunzări. Dar nu numai operele progresiste, ci și creatorii lor au trebuit să bea din cupa grea a amărăciunilor, a lipsurilor, a persecuțiilor la care au fost supuși de potentații burgheziei și moșierimii. Inflăcăratul luptător N. Bălcescu a murit departe de țară, în mizerie, fiind înmormîntat în cimitirul săracilor de la Palermo. Eminescu este silit să robească la gazeta „Timpul“ și în timp ce patronii lui se plimbau prin localitățile balneare din țară și străinătate, el își ruina sănătatea muncind peste puterile sale, scriind articole de gazetă și făcînd corecturi. Lui Caragiale, creator al unei opere inegalabile, promotor al dramaturgiei noastre, i se refuză de către regimul burghezo-moșieresc meritatul loc de membru al Academiei Romîne. Și exemple de acest fel sînt numeroase. Ele îmbracă însă și alte aspecte. Conținutul democratic, înaintat, al operelor acestor oameni nu putea fi pe placul celor ce se intitulau pompos „conducători ai regatului Romîniei“. De aceea, ei au și făcut totul pentru a înăbuși glasul de revoltă, de dreaptă critică socială, ce izvora din aceste opere. Au trecut sub tăcere numele lor, au fabricat interpretări tendențioase, calomnioase la adresa operelor lor. In manualele școlii burgheze nu figurau Ion Păun-Pineiu, Spiridon Popescu, Alex. Sahia. Eminescu era prezentat ca un adept al pesimismului schopenhauerian și nu un creator frămîntat de nedreptățile sociale . Caragiale apărea ca un dramaturg umorist, nu ca un caustic critic social al moravurilor burgheze. In manualele școlare, în edițiile operelor lui, era ocolită, cu multă grijă, inserarea celebrului articol „Anul 1907 din primăvară pînă-n toamnă“, în care autorul „Năpastei“ condamna necruțător pe cei ce dezlănțuiseră sîngerosul măcel din acel an. Aceeași soartă au avut-o pamfletele antidinastice ale lui Vlahuță, N. D. Cocea, poeziile lui A. Toma și alte asemenea opere. Nici oamenii de știință din țara noastră nu s-au bucurat în regimul burghezo-moșieresc de o mai bună. Nicolae Bălcescu, soartă ale cărui opere constituie expresie a gîndirii revoluționare din 1848, a fost tratat cu dezaprobare în toate manualele științifice, negîndu-i-se sau micșorîndu-i-se meritele. Astfel, în „Istoria filozofiei romînești“, apărută în 1940, care trece în revistă opera tuturor gînditorilor de la Cantemir pînă la Maiorescu, despre Bălcescu, despre lupta ideologică de pregătire a momentului de la ’48, nu se scriau decît 5 pagini ! In schimb se consacrau 25 de pagini filozofiei reacționare a lui Ion Petrovici, unul din apologeții fascismului din țara noastră. De același dispreț s-a lovit și Aurel Vlaicu, căruia nu i s-au dat banii necesari pentru a-și realiza geniala invenție, după cum, cu aceeași condamnabilă nepăsare au fost privite operele doctorului Ștefan Stîncă — un propovăduitor al medicinei sociale — sau ale doctorului V. Babeș, cutezător luptător pentru stîrpirea bolilor sociale : tuberculoza, pelagra etc. Dar, în ciuda vitregiei acestor condiții, toți acești oameni luminați nu s-au lăsat tîrîți în bezna obscurantismului, a falselor concepții idealiste despre lume și viață. Ei s-au apropiat de popor, de realitate, și au dat opere a căror valoare va stărui, în întreaga lor strălucire, de-a lungul veacurilor. Astăzi, cînd, prin grija politicii partidului și guvernului nostru, aceste opere sînt scoase treptat la lumină, poporul nostru muncitor, luînd cunoștință de ele, are prilejul de a se mîndri cu bogata cultură democratică a trecutului. Poporul nostru se poate mîndri cu numele lui D. Cantemir, învățat ale cărui lucrări de istorie sînt și azi folosite de cercetătorii de specialitate din lumea întreagă, cu al lui Bălcescu, gînditor și militant revoluționar, cu ale lui Eminescu, Caragiale, Coșbuc și Delavrancea. Operele acestora, alături de creațiile populare, au pus bazele bogatelor tradiții ale culturii noastre. In înfăptuirea revoluției culturale din țara noastră, dezvăluirea și valorificarea critică a acestor tradiții sînt considerate ca sarcini de căpetenie. Ele sînt îndeplinite printr-o cercetare atentă, de pe pozițiile marxism-leninismului. Valorificarea nu este înțeleasă ca o inventariere mecanică, statistică. In legătură cu acest lucru, Raportul de activitate al C. C. al P.M.R. ținut la cel de-al II-lea Congres al partidului a arătat: „Dînd o înaltă prețuire bogatei moșteniri culturale progresiste, democratice, a poporului nostru, partidul combate tot ceea ce a fost reacționar, retrograd, antipopular, în operele științifice sau literare ale trecutului . Pe acest drum se înscriu primele noastre realizări în acest domeniu, realizări pe care partidul le-a sprijinit cu multă atenție. Au fost organizate centenarele lui Bălcescu, Eminescu și Caragiale, care, prin marea participare a maselor, s-au transformat în adevărate sărbători naționale. Au fost editate, în tiraje deosebit de mari și în alte 2—3 ediții, operele cele mai valoroase ale trecutului. Opere ale lui Bălcescu, Eminescu, Coșbuc, Alecsandri, Vlahuță, Caragiale și Creangă au apărut în numeroase ediții de lux și populare. Numai în 1955 au fost tipărite de 5 ori mai multe exemplare din operele clasicilor noștri, decît în 1951, iar în anii primului nostru cincinal s-au editat din literatura beletristică originală 603 titluri în 12.473.000 exemplare. Au fost scrise numeroase studii critice în legătură cu scriitorii mai sus amintiți și cu alții, între care se cuvine să cităm pe Gherea, Macedonschi, Rebreanu, Jean Bart, St. Iosif etc. Prin grija institutelor de cercetări științifice și literare au apărut în ediții îngrijite o serie de lucrări despre cultura trecutului, a căror lipsă se resimțea puternic. Vol. I al „Antologiei poeziei romînești“, primul volum al „Antologiei de literatură populară“, au fost primite cu mult interes de masele de cititori. Numeroasele ediții apărute sub formă de colecții (Clasicii romîni, Biblioteca pentru toți, Biblioteca școlarului, Mica bibliotecă critică etc.) însoțite de studii introductive, explicative, au avut darul de a da cititorului perspectiva înțelegerii într-o lumină justă, științifică, a fenomenului literar respectiv. Tipărirea în tiraje masă a acestor lucrări a făcut de ca ele să cunoască o mare răspîndire, să răspundă setei de cunoaștere a maselor. Reconsiderarea critică a unor lucrări clasice ale literaturii noastre moderne, ca „Răscoala" și „Pădurea spînzuraților“, de L. Rebreanu, „întunecare“, de Cezar Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război“, de Camil Petrescu și altele au aruncat lao parte impresiile false produse cititorilor mai vîrstnici de criticile neștiințifice, reacționare, care au fost țesute în jurul acestor lucrări. Cu toate acestea, în activitatea de valorificare a tradițiilor noastre culturale, critica și istoriografia noastră literară au rămas încă în urmă față de cerințele din ce în ce mai mari ale maselor. Unele opere reprezentative ale culturii noastre au rămas încă nereconsiderate. S-a scris încă puțin despre N. Filimon, despre Slavici și M. Kogălniceanu, Gîrleanu, despre Bacalbașa, Panait Cerna etc. Urmează să fie intensificată și activitatea de tipărire a unor lucrări științifice valoroase ale trecutului, activitate de care răspund, în primul rînd, institutele de specialitate ale Academiei R.P.R. De asemenea, istoria literară încă nu și-a spus cuvîntul pe deplin în ceea ce privește reconsiderarea unor valoroase opere ale trecutului, inspirate din viața armatei. Această literatură are tradiții în trecutul nostru cultural, încă nu s-au reconsiderat, de pildă, scrierile lui G. Ranetti, în care sînt multe pagini consacrate vieții militare. In Forțele noastre Armate există numeroase instituții în preocupările cărora ar trebui înscrisă și problema popularizării tradițiilor noastre culturale. Editura militară, revista „Viața Militară“, presa cotidiană și săptămînală. Casa Centrală a Armatei, iată instituții care pot și au datoria să aducă un însemnat aport în această direcție. Acțiunea de valorificare și răspîndire se poate face atît prin scris — sarcină a revistelor și ziarelor — cît și prin conferințe —• sarcină a C.C.A. Considerăm de asemenea că ar fi indicat ca Editura Ministerului Forțelor Armate să se îngrijească, pentru început, de editarea unei antologii și a unui studiu critic mai amplu asupra literaturii cu tematică militară, din trecut și de azi. Documentele Congresului și discuțiile pe marginea raportului prezentat la cel de-al II-lea Congres al partidului au dat un nou impuls și activității de valorificare a tradițiilor noastre culturale. In programele Institutului nostru de Istorie literară, a institutelor științifice de pe lingă Academia R.P.R., a editurilor noastre, figurează apariția unor lucrări de mare valoare. Astfel, în domeniul literaturii vor apare printre altele „Aurul negru“, de Cezar Petrescu, și pamfletele lui N. D. Cocea. O atenție deosebită se va acorda cunoașterii maeștrilor artei romînești. Astfel, în colecția „Maeștrii artei romînești“ vor fi popularizate operele lui Petrașcu, Lecca, Ressu, A. Baltazar (studiul consacrat lui A. Baltazar a apărut recent în vitrinele librăriilor); ior apare de asemenea monografiile: „începuturile lui Grigorescu“, „Ștefan Luchian“, „Ion Andreescu“ etc. De asemenea vor apare cele mai valoroase opere cuprinzînd cercetările științifice întreprinse în țara noastră in trecut. Această activitate constituie o nouă etapă în acțiunea de valorificare a culturii noastre. O etapă promițătoare. Dezvoltarea ei și rezultatele obținute pînă acum vor constitui în mod neîndoios un subiect de discuție în cadrul lucrărilor Congresului Scriitorilor din R.P.R. Discuțiile purtate la congres vor avea darul să stimuleze activitatea de valorificare a moștenirii culturale. Oamenii muncii sînt siguri că, în scurtă vreme, această acțiune de aducere la lumină a noi și noi comori din tezaurul nostru cultural din trecut sa va intensifica în așa măsură nncit să corespundă mai mult cerințelor lor tot mai mari C. ANASTASIE In preajma Congresului Scriitorilor din R. P. R. Valorificarea moștenirii noastre culturale