Apărarea Patriei, iunie 1956 (Anul 12, nr. 128-153)

1956-06-13 / nr. 138

Miercuri 13 iunie 1956 Nr. 138 (3058) APĂRAREA PATRIEI 3 Din experiența unui organ politic Să sprijinim munca politică pentru cooperativizarea agriculturii Problema transformării socia­liste a agriculturii a ocupat un loc de seamă în lucrările celui de-al II-lea Congres al P.M.R. rîrile Congresului precizează Hotă­­că pînă în 1960, sectorul socialist din agricultură trebuie să fie prepon­derent. Luptînd pentru înfăptuirea tărîrilor Congresului al II-lea dc­­ar partidului nostru, organul politic în care lucrează ofițerul Domokos Francisc a acordat atenție acestei importante sarcini trasată de Con­gres și a luat o serie de măsuri pentru intensificarea muncii de con­vingere a militarilor care provin din mediul sătesc, asupra necesității transformării socialiste a agricul­turii. In adunările activului de partid pe M. U. și în adunările deschise ale organizațiilor de partid în ca­re s-au dezbătut sarcinile ce reies din documentele celui de-al II-lea Congres al partidului s-a analizat pe larg aportul pe care-l pot aduce organizațiile de partid din unită­țile Forțelor Maritime Militare, la lămurirea matrozilor și cartnicilor asupra necesității transformării so­cialiste a agriculturii. In hotărî­­rile adoptate s-au prevăzut măsuri concrete în acest sens. In scopul de a se analiza felul cum se îndeplinesc aceste hotărîri și mai ales spre a se generaliza ex­periența pozitivă în acest domeniu, de curînd s-au ținut consfătuiri pe garnizoane, la care au participat lucrători politici, secretari de par­tid și de U.T.M. Consfătuirea ținută în garnizoa­na „N“ a fost foarte interesantă și instructivă. Expunerile făcute de locțiitorii politici ai comandanților de nave și subunități, de secretarii de partid și U.T.M., ca și discuțiile care au urmat, au scos în evidență o serie de metode folosite în munca cu militarii pentru a-i ajuta să-și convingă familiile că adevăratul drum spre bunăstare, pe care tre­buie să pornească țărănimea noas­tră muncitoare cu toată hotărîrea, este drumul colectivizării. Ofițerul Spătaru Emil, de exem­plu, a arătat că, în lecțiile politice ținute cu militarii despre docu­mentele celui de-al II-lea Congres al partidului, conducătorii de gru­pe au folosit exemple din presa lo­cală, în care erau arătate succesele obținute de gospodăriile agricole colective și întovărășirile din îm­prejurimi, cunoscute de majorita­tea militarilor. In timpul discuții­lor la lecțiile politice, militarii ale căror rude sînt membri în G.A.C. sau întovărășiri au arătat cum s-au desfășurat muncile agricole în a­­nul trecut, cum s-a făcut reparti­zarea produselor și ce cantități de produse au primit părinții lor. In orele culturale de masă, ofițeri și matrozi utemiști au făcut expuneri despre gospodăriile agricole co­lective din comunele lor, despre succesele obținute de acestea. De asemenea, ofițerul Hurlacu, can­didat de partid, a povestit milita­rilor la ora culturală de masă cum a reușit să convingă pe părinții soției sale să ia inițiativa și să în­ființeze în comuna lor o întovără­șire agricolă. La stația de radioamplificare, în cadrul orei „Știați că...“, se emit știri despre succesele obținute de țăranii muncitori întovărășiți și colectiviștii din împrejurimi în campania muncilor agricole. Aceste știri se obțin din presa locală, din scrisorile pe care le primesc mili­tarii de la familiile lor etc. Mili­tarii care fac parte din echipa ar­tistică a unității,­­ care au partici­pat la multe spectacole date în G.A.C., au ținut convorbiri despre cele văzute de ei în timpul vizite­lor făcute. In urma acestei munci, mulți militari au scris familiilor lor, îndemnîndu-le să intre în G.A.C. sau întovărășiri. Ofițerul Petrescu Nicolae, din­tr-un institut de învățămînt, a ară­tat că­ în această muncă lucrătorii politici au îndrumat concret pe mi­litari asupra metodelor și formelor pe care aceștia trebuie să le folo­sească în munca de lămurire a fa­miliilor lor. Prezintă interes felul cum se or­ganizează ieșirile echipelor artisti­ce la sate. Din acest punct de ve­dere s-au obținut succese și s-a acumulat o bună experiență. Cu mult înainte de data cînd echipa urmează să se deplaseze, un in­structor din secția politică ia le­gătură cu conducerea gospodăriei agricole colective sau întovărăși­rii din satul respectiv, organizează în detaliu programul zilei, care de obicei constă din două părți : în prima parte, în dimineața zilei res­pective, militarii din echipă, cît și ceilalți care îi însoțesc, vizitează clădirile, remizele, crescătoriile etc., stau de vorbă cu brigadierii, cu șefii de echipe, cu colectiviștii. Apoi vizitează gospodăriile perso­nale ale colectiviștilor, care le a­­rată pe larg cum au muncit, ce cantități de produse au primit etc. In partea a doua a programului, un ofițer din organul politic face expunere în fața cetățenilor din o comună la căminul cultural, după care urmează programul artistic dat de militari. In acest fel s-a desfășurat recenta vizită făcută de ofițerii elevi și matrozii acestui institut la o gospodărie agricolă colectivă din raionul Negru Vodă. Pline de învățăminte au fost și celelalte expuneri, și mai ales dis­cuțiile în cadrul cărora s-au făcut propuneri interesante. Astfel, ofi­țerul Enache Gheorghe a propus să se invite președinți de gospodării agricole colective,­­brigadieri sau colectiviști fruntași, care să arate concret militarilor modul cum și-au organizat el munca, succesele ob­ținute etc. El a propus ca organul politic superior să invite pe unii din foștii militari lăsați la vatră anul trecut și care în prezent sînt membri în G.A.C., spre a vorbi militarilor de pe nave despre via­ța și munca lor din prezent. Intîl­­nirea acestora cu foștii lor tovarăși din timpul stagiului militar, pe care i-au instruit și cu care au muncit împreună, ar avea un puternic e­­fect mobilizator. Alți participanți la consfătuire au propus să se facă coordonarea pe garnizoane a vizitelor pe care militarii le vor face la gospodăriile agricole colective. Aceasta este o importantă problemă, deoarece gospodăriile agricole colective întovărășirile din apropierea gar­ar­nizoanelor militare vizite, care uneori îi primesc de se stingheresc în activitate ; coordonarea acestor vizite este deci necesară pentru a se vizita în mod uniform cu­ mai multe sate din apropiere, cît spre a se evita întîlnirea mai mul­ți­lor delegații de militari la,„ace­eași gospodărie agricolă­ “colecti­­vă. Mai mulți participanți la discu­ții au arătat că este de dorit ca profesorii de la catedrele ciclului social-economic, instructorii și lec­torii organelor politice să se plaseze în anumite gospodării de­a­­gricole colective și întovărășiri pentru a studia problemele res­pective la fața locului și a docu­menta astfel lecțiile pe care le în­tocmesc pe bază de fapte concrete din viața colectiviștilor. Astfel de lecții vor fi mult mai atractive și mai convingătoare­. Organul politic a întocmit un plan de măsuri spre a asigura tra­ducerea în viață a acestor propu­neri prețioase de către lucrătorii politici și organizațiile de partid, și a contribui în acest fel la înde­plinirea hotărîrilor partidului cu privire la cooperativizarea agri­culturii. Căpitan R. 3. A. BAISAN --------------------- ----------------------------- --------------­­ ------------------- - -­ ........................................... Vizita delegației guvernamentale a R.P.D. Coreene va întări și mai mult prietenia frățească dintre popoarele coreean și romîn Declarația ambasadorului R.P.D. Coreene la București, Den Em, la posturile noastre de radio Marți seara la ora 20:45, ambasadorul R.P.D. Coreene la București, Den Em, a făcut la po­sturile noastre de radio următoarea declarație Dragi tovarăși și stimați prieteni: Sînt foarte bucuros că vizita oficială pe care dele­gația guvernamentală a Republicii Populare Demo­crate Coreene o face în Republica Populară Romînă, la invitația guvernului romîn, îmi oferă prilejul să vorbesc la postul de radio București întregului popor romîn și să vă trimit un călduros salut. Poporul coreean a luat cunoștință cu satisfacție și entuziasm de vizita delegației guvernamentale, în frunte cu președintele Cabinetului de miniștri al R.P.D. Coreene, tovarășul Kim Ir Sen, în Romînia, deoarece această vizită este nu numai un eveniment de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea relații­lor de prietenie existente între țările noastre, ci și un nou prilej pentru întărirea mai departe a colaboră­rii dintre popoarele noastre. Legăturile de prietenie dintre popoarele țărilor noastre se întăresc și se dezvoltă pe zi ce trece, sub steagul internaționalismului proletar, în lupta comună pentru înflorirea țărilor noastre, și pentru pace în lu­mea întreagă. In timpul războiului de eliberare a patriei, pe care poporul coreean l-a dus pentru libertatea și indepen­dența țării sale, împotriva agresiunii imperialiștilor, poporul romîn i-a acordat un mare sprijin material și moral. Nu odată el a trimis poporului coreean delega­ții populare cu numeroase daruri. El a trimis de ase­menea o brigadă sanitară a Crucii Roșii, formată din cei mai buni fii și fiice ale sale, dîndu-ne în felul a­­cesta un mare ajutor în opera de ocrotire a sănătății poporului. Mai mult încă, poporul romîn a primit mulți orfani de război coreeni, pe care-i crește cu grijă, ca pe rudele sale cele mai apropiate și pregătește studenți coreeni pentru a deveni oameni de știință și tehnicieni. Imediat după încheierea armistițiului din Coreea, care a reprezentat o victorie nu numai pentru popoa­rele coreean și chinez, ci și pentru întregul lagăr al păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică, guvernul romîn a hotărît să acorde un ajutor gratuit poporului coreean în valoare totală de 65 milioane ruble, eșalonat pe trei ani (1953—1956) și să construiască fabricii de ciment, de aspirină, de cărămizi și țigle, necesare pentru grabnica vindecare a rănilor pricinuite de răz­boi, fabrici a căror construcție se desfășoară acum din plin. In același timp, guvernul romîn ne-a trimis cei mai buni specialiști, dîndu-ne în felul acesta și un ajutor tehnic, un asemenea sprijin sincer ca cel pe care poporul romîn l-a dat poporului corean, care sub conducerea Partidului Muncii din Coreea luptă pentru unificarea patriei sale și pentru refacerea și dezvolta­rea post-belică a economiei sale naționale, îl îndeam­nă la noi victorii și rămîne pentru totdeauna în Inimi­le poporului coreean. Colaborarea prietenească dintre popoarele coreean și romîn se lărgește și în domeniul cultural. La 12 mai anul trecut a fost încheiat la Phenian primul a­­cord cu privire la colaborarea culturală dintre Coreea și Romînia. Popoarele noastre au făcut cunoștință cu cultura și arta care înfloresc în țările noastre, ceea ce a adîncit înțelegerea reciprocă și a întărit legătu­rile de prietenie. Au avut loc de asemenea schim­buri de diferite delegații culturale. Poporul coreean, răspunzînd chemării celui de-al 3-lea Congres al Partidului Muncii din Coreea, s-a ridicat la luptă pentru unificarea pașnică a patriei sale și pentru îndeplinirea înainte de termen a planu­lui trienal de refacere post-belică a economiei națio­nale, plan care are drept obiectiv construirea bazei materiale necesare pentru îndeplinirea cu succes a primului plan cincinal și pentru construirea bazelor socialismului în țara noastră. De asemenea, poporul coreean a trecut la aplicarea în practică a declarației celui de-al 3-lea Congres al partidului, care trasează un plan concret pentru uni­ficarea pașnică a patriei. In ultimul timp, forțele im­perialiste, încâlcind normele dreptului internațional, au interzis în mod unilateral Comisiei neutre de su­praveghere a armistițiului, care joacă un rol de sea­mă în consolidarea armistițiului din Coreea, să-și în­deplinească misiunea legală în Coreea de sud. Cu toate acestea, intențiile lor perfide vor eșua fără doar și poate, și lupta noastră sfîntă pentru unificarea pașnică a patriei, sprijinită de iubitorii de pace din întreaga lume, va fi în cele din urmă încununată de succes. Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene și poporul coreean sînt ferm convinși că consolidarea și dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească dintre țările democrației și socialismului, ca și extinderea relațiilor de prietenie cu alte țări care sprijină cele cinci principii ale coexistenței pașnice, reprezintă che­zășia victoriei pentru care luptă din toate puterile. Poporul coreean se bucură de strălucitele succese obținute de poporul romîn ca și de propriile sale suc­cese. El vede în poporul romîn o verigă sigură a lagă­rului socialist, progresînd cu succes pe calea transfor­mării socialiste a țării. Prietenia și solidaritatea dintre popoarele noastre întăresc forța lagărului păcii și reprezintă o cheză­șie pentru realizarea țelurilor noastre comune. Sînt convins că vizita delegației guvernamentale a R.P.D. Coreene în Romînia va întări și mai mult legăturile indestructibile de frățească prietenie care unesc popoarele coreean și romîn și va aduce o nouă contribuție la cauza unității lagărului socialist și asi­gurării păcii și securității în lumea întreagă. In încheiere, folosindu-mă de acest prilej, doresc sincer întregului popor romîn frate, noi succese în lupta sa patriotică pentru construirea socialismului în țara sa. La Phenian, capitala țării prietene — R.P.D. Coreeană In clișeu : Clădirea Teatrului de Stat al R. P. D. Coreene complet refăcută Vizitele membrilor delegației Adunării Populare a R. P. Bulgaria Membrii delegației Adunării Populare a R. P. Bulgaria în frun­te cu academicianul Sava Ganovski, membru al C.C. al P.C.R., care ne vizitează țara la invitația Marii A­­dunări Naționale a R.P.R., au sosit marți dimineața la Craiova. Oas­peții sînt însoțiți de tov. Gh. Vi­­drașcu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R. și de funcționari superiori ai Prezidiului Marii Adunări Naționale, precum și de Anghel Hubenov, prim secre­tar al Ambasadei R. P. Bulgaria la București. La sosirea în localitate, parla­mentarii bulgari au fost întîmpinați de tovarășii Ion Moangă, președin­tele Sfatului popular regional, Gheorghe Puiu și Gheorghe Pop, secretari ai Comitetului regional Craiova al Partidului Muncitoresc Romîn, Gheorghe Constantinescu, prim secretar al comitetului orășe­nesc Craiova al P.M.R., Romulus Năzdrăvan, președintele Sfatului popular orășenesc, de deputații Pe­tre Banu, State Ionescu și Aritina Momuleț, și de alți reprezentanți ai autorităților locale de partid și de stat. Adresînd oaspeților un cuvînt de bun sosit, tov. Romulus Năzdră­van a spus printre altele : „Priete­nia sinceră pe care cetățenii patriei noastre o manifestă față de poporul bulgar își are originea în vechi tradiții istorice. Dorim, ca vizita dv. în orașul Craiova sa contribuie la întărirea continuă a relațiilor de prietenie dintre popoarele noastre frățești“. A răspuns academicianul Sava Ganovski, care a spus printre al­tele : „Poporul bulgar urmărește cu viu interes felul în care poporul romîn înfăptuiește construcția so­cialistă, se bucură de realizările sale. Am venit în țara dv. pentru a ne cunoaște mai bine, pentru a ve­dea cum construiți socialismul, care sînt realizările pe care le-ați obținut în industrie, în transforma­rea socialistă a agriculturii, în do­meniul comerțului, finanțelor etc. Noi dorim să facem un schimb fră­țesc de experiență“. Membrii delegației au străbătut apoi cu automobilele străzile orașu­lui de-a lungul cărora erau arbo­rate drapele ale R.P.R. și R. P. Bulgaria. Pe multe clădiri erau înscrise cuvinte de salut adresate oaspeților în limbile bulgară și ro­­mână. Coloana de automobile s-a oprit în fața impunătoarei clădiri a uzi­nelor „Electroputere“. In întîmpi­­narea parlamentarilor bulgari au ieșit conducătorii întreprinderii, numeroși muncitori care le-au făcut o primire călduroasă. Directorul u­­zinii, Dumitru Coman a invitat pe oaspeți să viziteze principalele sec­ții și le-a dat explicații în legătură cu activitatea întreprinderii. Pretutindeni, în toate secțiile u­­zinei, oaspeții au fost întîmpinați cu căldură, frățește. Membrii delegației au vizitat a­­poi Institutul agronomic, unde au fost întîmpinați de profesori și nu­meroși studenți. După vizitarea laboratoarelor și a sălilor de curs, la despărțire, acad. Sava Ganovski a notat în cartea de onoare a „Delegația parlamentară institutului­­ bulgară urează Institutului agronomic din Craiova noi succese în pregătirea cadrelor și legarea științei de pro­ducție în construirea socialismului și comunismului în Romînia fră­țească“. In programul vizitei parlamen­tarilor bulgari la Craiova a figurat și șantierul noii­­ fabrici de zahăr Livezi, care de curînd a fost decla­rat șantier regional al tineretului. Sutele de brigadieri, primii veniți pe șantier, muncitori constructori și montatori, conducătorii întreprin­derii au înconjurat pe oaspeți cu o caldă manifestare de simpatie. Ei i-au introdus prin halele vii­toarei fabrici care, în întregime au­tomatizată va putea prelucra 2000 de tone de sfeclă de zahăr în 24 de ore. După vizitarea fabricii de zahăr Livezi, Atanas Dimitrov, ministrul Industriei Ușoare și Alimentare declarat : „Ca prieteni ai poporu­­­­lui romîn nu putem vorbi fără le­gitimă mîndrie despre această mare construcție. Fabrica va avea fără îndoială o serioasă înrîurire asupra dezvoltării agriculturii în regiune și îndeosebi a culturii sfeclei de zahăr. Noi am dori ca în cadrul legăturilor de colaborare pe care le întreținem cu R.P.R. să stabilim relații­­ directe între industriile za­hărului din țările noastre. Doresc din toată inima succes constructo­rilor fabricii Livezi“. După amiază membrii delegației Adunării Populare a R. P. Bulga­ria au fost oaspeții colectiviștilor de la Castranova. Numirea noului ambasador al R.P.R. in Republica Populară Chineză și în Republica Democrată Vietnam Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, tov. Ni­colae Cioroiu a fost numit ambasa­dor extraordinar și plenipotențiar al R.P.R. în R. P. Chineză, în locul tov. Iacob Coțoveanu, care a primit o altă însărcinare. Printr-un alt decret al Prezidiu­lui Marii Adunări Naționale, tov. Nicolae Cioroiu a fost numit amba­sador extraordinar și plenipotențiar al R.P.R. și în R. D. Vietnam. (Agerpres) Teatrul Academic de Arta „Mhat“ din Moscova va sosi în țara noastră tră La 25 iunie sosește în țara­ noal­Teatrul Academic de Artă (Mhat) din Moscova, du­pă turn i­eele întreprinse în R. P. F. Iugoslavia și R. P. Bulgaria, care s-au bucu­­rat de un mare succes. Colectivul Teatrului Mhat care ne va vizita țara este format din 81 de persoane între care 22 de artiști ai poporului ai U. R. S. S. sau R.S.F.S.R. Din repertoriul turneului în Re­publica noastră Populară fac parte piesele : „Trei surori“ de A. P. Ce­­rn>v, „Orologi­u­l Kremlinului“ de N. Pogodin, „Roadele învățăturii“ de L. N. Tolstoi și fragmente din pie­sele „Ana Karenina“ de L. N. Tols­toi și „Suflete moarte“ de N. V. Gogol. Teatrul Mirat va prezenta spec­tacole în țara noastră pînă la 9 iulie. (Agerpres) I NFORMAȚII Asociația foștilor deținuți și deportați politici aduce la țintă că miercuri 13 iunie era cunoș­t8, în sala S.R.S.C. str. Biserica Am­­zei nr. 5-7 va avea loc o adunare publică la care tov. Mihai Gh. Bu­jor va vorbi despre : ,,40 de ani de la reprimarea sîngeroasă a demon­strației muncitorilor din Galați care manifestau pentru pace" Pe scena Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. a avut loc marți seara un spectacol extraordinar cu opera „Tosca“ de Puccini cu con­cursul sopranei poloneze Antonina Kowecka, solistă a Teatrului de O­­peră din Poznan Marți după amiază s-a întors în Capitală delegația Ministerului Comerțului Interior, care a fost timp de mai multe săptămîni în Uniunea Sovietică (Agerpres) Problema valorificării tradiții­lor culturale, a preluării și recon­siderării critice a tuturor realiză­rilor progresiste ale culturii noa­stre naționale, este una dintre sar­cinile centrale în lupta pentru crea­rea unei culturi noi, socialistă în conținut și națională în formă. Cultura noastră socialistă, în curs de dezvoltare, este strîns legată de bogatele tradiții progresiste ale culturii noastre naționale. Princi­piul că făurirea culturii noastre noi este de neconceput fără valorifica­rea critică a bogatului tezaur al culturii romînești din trecut a gene­rat o activitate susținută pentru scoaterea la iveală a acestui tezaur. Referindu-se la aceasta, tovară­șul Gheorghiu-Dej arăta în Raportul de activitate ținut la cel de-al II- lea Congres al partidului: „Parti­dul nostru a întreprins, îndeosebi după 23 August 1944, o vastă ac­tivitate de valorificare critică, de pe pozițiile marxim-leninismului, a moștenirii culturale“. Trecerea la un și mai activ proces de dezvăluire a tradițiilor progresiste ale cultu­rii noastre, de valorificare a moș­tenirii culturale, este cu atît mai necesară cu cît istoricii și „teore­ticienii culturii" burgheziei și mo­­șierimii, vădind un total dispreț pentru cultura autohtonă înaintată, s-au străduit să arunce asupra ei vălul întunericului. Reprezentînd interesele unei clase în putrefacție, acești așa ziși oameni de cultură s-au năpustit asupra a tot ce era progresist, îna­intat în cultura noastră, negînd, calomniind opere de valoare incon­testabilă. Așa se explică faptul că numeroase opere științifice, literare și de artă, au fost ținute sub obroc, iar altele, a căror existență, dato­rită valorii lor, nu putea fi ascun­să, au fost supuse la interpretări, deformate, la falsificări grosolane.­­ In această privință, istoria cul­turii noastre ne oferă numeroase exemple. Caragiale a fost învinuit, pe nedrept, de a fi plagiat drame „Năpasta“ după un anume scriitor Kemeny, care s-a dovedit, pînă în urmă, a fi inexistent în literatura maghiară. Al. Davilla a fost acu­zat de asemenea de a-și fi însușit opera vieții sale, „Vlaicu Vodă“, din manuscrisele lui Odobescu, fapt care iarăși s-a dovedit a fi o mur­dară calomnie. Cît de mult dispreț a vădit Maiorescu — considerat de burghezie ca „părinte“ al scriito­rilor romîni — față de cultura au­tohtonă se vede din însuși faptul că a ținut în biblioteca sa, timp de 13 ani, 43 de volume, cuprinzînd 15.000 foi cu manuscrise lăsate de Eminescu, fără măcar să fi avut curiozitatea, după cum mărturi­sește în actul de donație, de a le frunzări. Dar nu numai operele progre­siste, ci și creatorii lor au trebuit să bea din cupa grea a amărăciu­nilor, a lipsurilor, a persecuțiilor la care au fost supuși de poten­tații burgheziei și­ moșierimii. In­­flăcăratul luptător N. Bălcescu a murit departe de țară, în mizerie, fiind înmormîntat în cimitirul să­racilor de la Palermo. Eminescu este silit să robească la gazeta „Timpul“ și în timp ce patronii lui se plimbau prin localitățile balnea­re din țară și străinătate, el își rui­na sănătatea muncind peste pu­terile sale, scriind articole de ga­zetă și făcînd corecturi. Lui Cara­giale, creator al unei opere inegala­bile, promotor al dramaturgiei noas­tre, i se refuză de către regimul burghezo-moșieresc meritatul loc de membru al Academiei Romîne. Și exemple de acest fel sînt nume­roase. Ele îmbracă însă și alte as­pecte. Conținutul democratic, îna­intat, al operelor acestor oameni nu putea fi pe placul celor ce se intitulau pompos „conducători ai regatului Romîniei“. De aceea, ei au și făcut totul pentru a înăbuși glasul de revoltă, de dreaptă cri­tică socială, ce izvora din aceste opere. Au trecut sub tăcere numele lor, au fabricat interpretări tenden­țioase, calomnioase la adresa ope­relor lor. In manualele școlii bur­gheze nu figurau Ion Păun-Pineiu, Spiridon Popescu, Alex. Sahia. Emi­­nescu era prezentat ca un adept al pesimismului schopenhauerian și nu un creator frămîntat de nedrep­tățile sociale . Caragiale apărea ca un dramaturg umorist, nu ca un caustic critic social al moravurilor burgheze. In manualele școlare, în edițiile operelor lui, era ocolită, cu multă grijă, inserarea celebrului articol „Anul 1907 din primăvară pînă-n toamnă“, în care autorul „Năpastei“ condamna necruțător pe cei ce dezlănțuiseră sîngerosul mă­cel din acel an. Aceeași soartă au avut-o pamfletele antidinastice ale lui Vlahuță, N. D. Cocea, poeziile lui A. Toma și alte asemenea o­­pere. Nici oamenii de știință din țara noastră nu s-au bucurat în regimul burghezo-moșieresc de o mai bună. Nicolae Bălcescu, soartă ale cărui opere constituie expresie a gîndirii revoluționare din 1848, a fost tratat cu dezaprobare în toate manualele științifice, negîndu-i-se sau micșorîndu-i-se meritele. Ast­fel, în „Istoria filozofiei romînești“, apărută în 1940, care trece în re­vistă opera tuturor gînditorilor de la Cantemir pînă la Maiorescu, des­pre Bălcescu, despre lupta ideolo­gică de pregătire a momentului de la ’48, nu se scriau decît 5 pa­gini ! In schimb se consacrau 25 de pagini filozofiei reacționare a lui Ion Petrovici, unul din apologeții fascismului din țara noastră. De același dispreț s-a lovit și Aurel Vlaicu, căruia nu i s-au dat banii necesari pentru a-și realiza geniala invenție, după cum, cu a­­ceeași condamnabilă nepăsare au fost privite operele doctorului Ște­fan Stîncă — un propovăduitor al medicinei sociale — sau ale docto­rului V. Babeș, cutezător luptător pentru stîrpirea bolilor sociale : tu­berculoza, pelagra etc. Dar, în ciuda vitregiei acestor condiții, toți acești oameni luminați nu s-au lăsat tîrîți în bezna obscu­rantismului, a falselor concepții idealiste despre lume și viață. Ei s-au apropiat de popor, de reali­tate, și au dat opere a căror valoa­re va stărui, în întreaga lor stră­lucire, de-a lungul veacurilor. Astăzi, cînd, prin grija politicii partidului și guvernului nostru, a­­ceste opere sînt scoase treptat la lumină, poporul nostru muncitor, luînd cunoștință de ele, are prile­jul de a se mîndri cu bogata cul­tură democratică a trecutului. Po­porul nostru se poate mîndri cu numele lui D. Cantemir, învățat ale cărui lucrări de istorie sînt și azi folosite de cercetătorii de spe­cialitate din lumea întreagă, cu al lui Bălcescu, gînditor și militant revoluționar, cu ale lui Eminescu, Caragiale, Coșbuc și Delavrancea. Operele acestora, alături de crea­țiile populare, au pus bazele boga­telor tradiții ale culturii noastre. In înfăptuirea revoluției culturale din țara noastră, dezvăluirea și va­lorificarea critică a acestor tradi­ții sînt considerate ca sarcini de căpetenie. Ele sînt îndeplinite prin­­tr-o cercetare atentă, de pe pozi­țiile marxism-leninismului. Valori­ficarea nu este înțeleasă ca o in­ventariere mecanică, statistică. In legătură cu acest lucru, Rapor­tul de activitate al C. C. al P.M.R. ținut la cel de-al II-lea Congres al partidului a arătat: „Dînd o înaltă prețuire bogatei moșteniri culturale progresiste, democratice, a poporului nostru, partidul com­bate tot ceea ce a fost reacționar, retrograd, antipopular, în operele științifice sau literare ale trecu­tului . Pe acest drum se înscriu pri­mele noastre realizări în acest do­meniu, realizări pe care partidul le-a sprijinit cu multă atenție. Au fost organizate centenarele lui Băl­cescu, Eminescu și Caragiale, care, prin marea participare a maselor, s-au transformat în adevărate săr­bători naționale. Au fost editate, în tiraje deosebit de mari și în alte 2—3 ediții, operele cele mai va­loroase ale trecutului. Opere ale lui Bălcescu, Eminescu, Coșbuc, Alec­­sandri, Vlahuță, Caragiale și Crean­gă au apărut în numeroase ediții de lux și populare. Numai în 1955 au fost tipărite de 5 ori mai multe exemplare din operele clasicilor noștri, decît în 1951, iar în anii primului nostru cincinal s-au editat din literatura beletristică originală 603 titluri în 12.473.000 exem­plare. Au fost scrise numeroase studii critice în legătură cu scrii­torii mai sus amintiți și cu alții, între care se cuvine să cităm pe Gherea, Macedonschi, Rebreanu, Jean Bart, St. Iosif etc. Prin grija institutelor de cerce­tări științifice și literare au apărut în ediții îngrijite o serie de lucrări despre cultura trecutului, a căror lipsă se resimțea puternic. Vol. I al „Antologiei poeziei romînești“, primul volum al „Antologiei de li­teratură populară“, au fost primite cu mult interes de masele de citi­tori. Numeroasele ediții a­părute sub formă de colecții (Clasicii ro­mîni, Biblioteca pentru toți, Biblio­teca școlarului, Mica bibliotecă critică etc.) însoțite de studii in­troductive, explicative, au avut da­rul de a da cititorului perspectiva înțelegerii într-o lumină justă, științifică, a fenomenului literar respectiv. Tipărirea în tiraje masă a acestor lucrări a făcut de ca ele să cunoască o mare răspîndire, să răspundă setei de cunoaștere a maselor. Reconsiderarea critică a unor lucrări clasice ale literaturii noastre­­ moderne, ca „Răscoala" și „Pădurea spînzuraților“, de L. Re­breanu, „întunecare“, de Cezar Pe­trescu, „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război“, de Camil Petrescu și altele au aruncat la­­o parte impresiile false produse ci­titorilor mai vîrstnici de criticile neștiințifice, reacționare, care au fost țesute în jurul acestor lucrări. Cu toate acestea, în activitatea de valorificare a tradițiilor noastre culturale, critica și istoriografia noastră literară au rămas încă în urmă față de cerințele din ce în ce mai mari ale maselor. Unele o­­pere reprezentative ale culturii noastre au rămas încă nereconsi­derate. S-a scris încă puțin des­pre N. Filimon, despre Slavici și M. Kogălniceanu, Gîrleanu, despre Bacalbașa, Panait Cerna etc. Ur­mează să fie intensificată și activita­tea de tipărire a unor lucrări știin­țifice valoroase ale trecutului, acti­vitate de care răspund, în primul rînd, institutele de specialitate ale Academiei R.P.R. De asemenea, istoria literară încă nu și-a spus cuvîntul pe deplin în ceea ce privește reconsiderarea unor valoroase opere ale trecutului, inspirate din viața armatei. Acea­stă literatură are tradiții în trecu­tul nostru cultural, încă nu s-au reconsiderat, de pildă, scrierile lui G. Ranetti, în care sînt multe pa­gini consacrate vieții militare. In Forțele noastre Armate există numeroase instituții în preocupările cărora ar trebui înscrisă și proble­ma popularizării tradițiilor noastre culturale. Editura militară, revista „Viața Militară“, presa cotidiană și săptămînală. Casa Centrală a Ar­matei, iată instituții care pot și au datoria să aducă un însemnat a­­port în această direcție. Acțiunea de valorificare și răspîndire se poate face atît prin scris — sar­cină a revistelor și ziarelor — cît și prin conferințe —•­ sarcină a C.C.A. Considerăm de asemenea că ar fi indicat ca Editura Ministe­rului Forțelor Armate să­ se îngri­jească, pentru început, de editarea unei antologii și a unui studiu cri­tic mai amplu asupra literaturii cu tematică militară, din trecut și de azi. Documentele Congresului și dis­cuțiile pe marginea raportului pre­zentat la cel de-al II-lea Congres al partidului au dat un nou impuls și activității de valorificare a tra­dițiilor noastre culturale. In pro­gramele Institutului nostru de Isto­rie literară, a institutelor științi­fice de pe lingă Academia R.P.R., a editurilor noastre, figurează apa­riția unor lucrări de mare valoare. Astfel, în domeniul literaturii vor apare printre altele „Aurul negru“, de Cezar Petrescu, și pam­fletele lui N. D. Cocea. O atenție deosebită se va acorda cunoașterii maeștrilor artei romînești. Astfel, în colecția „Maeștrii artei romî­nești“ vor fi popularizate operele lui Petrașcu, Lecca, Ressu, A. Bal­­tazar (studiul consacrat lui A. Bal­­tazar a apărut recent în vitrinele li­brăriilor); i­or apare de asemenea monografiile: „începuturile lui Gri­­gorescu“, „Ștefan Luchian“, „Ion Andreescu“ etc. De asemenea vor apare cele mai valoroase opere cu­prinzînd cercetările științifice în­treprinse în țara noastră in trecut. Această activitate constituie o nouă etapă în acțiunea de valorificare a culturii noastre. O etapă promi­țătoare. Dezvoltarea ei și rezulta­tele obținute pînă acum vor consti­tui în mod neîndoios un subiect de discuție în cadrul lucrărilor Congre­sului Scriitorilor din R.P.R. Discuții­le purtate la congres vor avea darul să stimuleze activitatea de valorifi­care a moștenirii culturale. Oamenii muncii sînt siguri că, în scurtă vre­me, această acțiune de aducere la lumină a noi și noi comori din te­zaurul nostru cultural din trecut sa va intensifica în așa măsură nncit să corespundă mai mult cerințelor lor tot mai mari C. ANASTASIE In preajma Congresului Scriitorilor din R. P. R. Valorificarea moștenirii noastre culturale

Next