Apărarea Patriei, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 282-306)
1956-12-21 / nr. 299
Vineri 21 decembrie 1956 Nr. 299 (5219) La o tragere de inițiere Pe șosea se scurg în ordine mașini care transportă elevi din școlile militare din garnizoană spre poligonul de tragere. Sînt invitați să ia parte la tragerile de inițiere cu tunul, trageri organizate de școala noastră pentru tinerii militari și elevi. Părăsim șoseaua și apucăm pe drumul natural. Ajungem îndată în poligon. Nl recunoaștem după fanionul roșu arborat pe stîlpul cel mai înalt ce se proiectează pe cerul înnourat. Participanții se string într-o formație. Șeful școlii primește raportul. Apoi locotenentul colonel Stoichițoiu Mircea vorbește participanților despre scopul tragerilor de inițiere. Printre altele, el arată că tragerea va fi executată de către elevii din ultimul an de școlarizare. Pentru ei această ședință constituie o tragere de apreciere. Trompetul sună începerea tragerilor. Trag pe rînd mai multe piese. Iată o țeavă ieșită maiestuos de sub plasa de mascare. Ea își etalează discret masiva-i frînă de gură. Aceasta pare un colos de oțel amenințător și totodată blajin în comparație cu trupul puțintel dar vinjos al comandantului de presă, elevul plutonier Savu Ion, care se ridicase să primească misiunea. Cele trei cazemate trebuie distruse prin tragere cu ochire directă. Distrugeți ! ordonă comandantul plutonului, locotenent major Nuță Constantin. — Am înțeles — se aude răspunsul comandantului de presă, ba numai cîteva secunde se aude o comandă, apoi o bubuitură năpraznică, un ecou prelung. Cînd fumul se împrăștie, participanții zăriră cazemata nr. 11 străpunsă de primul proiectil. Elevul plutonier Savu Ioan dă comanda pentru distrugerea obiectivului nr. 12. A doua lovitură nimeni în plin cea de a doua cazemată. Urmă apoi a treia comandă și celălalt obiectiv avu aceeași soartă. Cu proiectilele rămase, comandantul de presă și ochitorul său — elevul plutonier Macavei Gheorghe — distruseră alte cîteva ținte din sectorul vecin. Servanții acestei piese au obținut calificativul „foarte bine“. Ei sînt felicitați de către șeful școlii Participanții priveau cu admirație la comandantul de presă și la ochitorul ei pe pieptul cărora strălucea insigna de artilerist de frunte. Căpitanul Teodor Ionel urmărise cu atenție încordată toate comenzile date și înregistrase toate mișcările servanților. Acum, stătea retras și modest ca întotdeauna, mulțumit de modul cum s-au comportat elevii săi. Au mai obținut calificativul „foarte bine“ pentru numărul de lovituri în ținte și pentru depășirea baremului de timp comandanții de presă: elevul plutonier Năstase Vasile și elev sergent major Stoican Aurel. Servanții nu au avut timp să se bucure prea mult de rezultatele obținute. Semnalele luminoase cu 6 rachete roșii anunțară încetarea tragerii. Mijloacele de tracțiune sosiseră deja la piese. Participanții, conduși la ținte, și-au dat seama de efectul loviturii directe și au văzut ce rămîne dintr-o cazemată după o lovitură în ambrazură. La plecare, mulți luară cîte o schijă ca amintire a „botezului focului“ Locotenent colonel TR. SIGMIREANU TELEGRAMA Excelenței Sale dr. PETRE GROZA, Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne București Foarte mișcat, vă exprim profunda mea recunoștință pentru mesajul de condoleanțe pe care excelența voastră a binevoit să mi-l adreseze cu prilejul morții președintelui Paasikivi. URHO KEKKONEN Seara închinată Egiptului Jos a avut loc la Casa Centrală a Armatei o seară închinată Egiptului. Au participat tov. Al. Buhan, vicepreședinte al I.R.R.C.S., reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, precum și numeroși militari din Capitală. A luat parte dl. Mohamed Abd El Karîm, atașat al Legației Egiptului la București. Cu acest prilej, ziaristul Z. Florea, de la Agenția Romînă de Presă „Agerpres", a vorbit despre „Lupta poporului egiptean pentru Independență națională“. După conferință au rulat filmele documentare " „Evacuarea trupelor engleze din Egipt în iunie 1956", „Canalul de Suez", „Se deșteaptă popoarele din țările arabe“, „Zile însorite pe Nil" și „Agresiunea anglo-franco-israeliană împotriva Egiptului" Ansamblul artistic ,,V. Maiakovski“ din Sofia a sosit in Capitală In cadrul acordului cultural dintre R.P.R. și R. P. Bulgaria, joi dimineața a sosit în Capitală ansamblul artistic „Vladimir Maiakovski" din Sofia, care întreprinde un turneu în țara noastră. La sosire, în Gara de Nord, Ion Datcu, membru în biroul comitetului de organizare a Asociațiilor studențești din R.P.R., a adresat solilor artei din țara vecină și prietenă un călduros salut de bun sosit. Un grup de pionieri au oferit artiștilor oaspeți buchete de flori. Ansamblul artistic „V. Maiakovski“ va da primul spectacol vineri, 21 decembrie, în sala Teatrului Armatei din str. Uranus, Concertul muzicii militare reprezentative Duminică 23 decembrie 1956, orele 19, va avea loc în sala Ateneului R.P.R. concertul muzicii militare reprezentative cu concursul corului și soliștilor Ansamblului de cîntece și dansuri al Forțelor Armate ale R.P.R. Dirijor, colonelul Dumitru Eremia, laureat al Premiului de Stat. Programul cuprinde : Uvertura Egmont de Beethoven, suita 3-a simfonică (partea doua scherzzando) de Ion Dumitrescu, maestru emerit al artei și laureat al Premiului de Stat, simfonia 3-a „Reconstrucția" (partea a IV-a, finalul), de Alfred Mendelsohn, maestru emerit al artei și laureat al Premiului de Stat, uvertura „Prietenia popoarelor" de Gler, Rapsodia Romînă de Ciprian Porumbescu. In încheiere se va cînta poemul „Victoria" de Dumitru Eremia, textul de Valeriu Cîmpeanu, laureat al Premiului de Stat, și Nicolae Dumbravă. Poemul „Victoria" a mai fost cîntat în mai 1955 de Ziua Victoriei pe stadionul R.P.R. cu 4000 executanți — cor și fanfară — bucurîndu-se de un strălucit succes. Lucrarea se va cînta într-un aranjament special pentru sala de concert cu concursul corului Ansamblului de cîntece și dansuri al Forțelor Armate, INFORMAȚII Acum 80 de ani, în celebra grădină „Pomul verde“ din Iași, popularul poet evreu Avram Goldfaden punea temeliile Teatrului Evreiesc din Romînia. Acest eveniment remarcabil în istoria artei și culturii din țara noastră a fost sărbătorit joi dimineața la Teatrul Evreiesc de Stat din Capitală. Cu prilejul acestei sărbătoriri a fost inaugurat noul local al Teatrului Evreiesc de Stat, refăcut după ultimele cerințe ale tehnicii moderne. Zilele Bulgaria acestea a plecat în R.P. George Vraca, artist al poporului din R.P.R., pentru a participa la festivitățile organizate cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la înființarea teatrului bulgar. In cadrul acordului cultural dintre R.P.R. și R.P. Bulgaria, tot zilele acestea a plecat la Sofia regizorul Dumitru Nețeanu, director artistic al Teatrului „C. Nottara“ întreceri sportive internaționale în Capitală Duminică de la ora 19 în sala sporturilor Floreasca echipa reprezentativă de handbal redus a orașului București susține primul joc din cadrul competiției „Cupa Europei“ întîlnind redutabila formație a orașului Belgrad. Echipa iugoslavă este una din cele mai valoroase formații europene, avînd un frumos palmares internațional, in caz de victorie a echipei bucureștene, handbaliștii romîni se califică pentru optimile de finală urmînd să joace la București cu echipa selecționată a orașului Praga. In eventualitatea unui meci nul după prelungirile reglementare, dacă rezultatul rămîne totuși nedecis atunci meciul se va rejuca după 48 ore tot la București. Echipa orașului Belgrad urmează să sosească astăzi în Capitală. După meciul de duminică echipa iugoslavă va mai susține la București două partide. Astfel marți 25 decembrie oaspeții vor juca in compania echipei selecționate a orașului Timișoara, iar joi 27 decembrie echipa orașului Belgrad va întîlni în meci revanșă formația Bucureștiului. Jocurile vor avea loc in sala Floreasca. Joi dimineață au sosit în Capitală echipele reprezentative de box și lupte clasice ale asociației sportive Udarnik din R. P. Bulgaria. Echipa selecționată de box a asociației Udarnik va întîlni sîmbătă seara de la ora 19,30 în sala Dinamo echipa Energia D.G.S.M. Duminică dimineața de la ora 11 în sala Dinamo își vor disputa victoria luptătorii celor două echipe. APARAREA PATRIEI Pe întreg cuprinsul patriei continuă propunerile de candidați pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională Tovarășul Gheorghe Stoica, propus candidat al F.D.P. în circumscripția electorală Giurgiu La Atelierele Navale din Giurgiu numeroși locuitori ai orașului, muncitori și funcționari din întreprinderi, din instituții, țărani colectiviști sau cu gospodărie individuală din comunele Frățești și Turbatu au luat parte la o adunare cetățenească pentru a propune un candidat al F.D.P. în circumscripția electorală Giurgiu în alegerea deputaților în Marea Adunare Națională. Participanții la această adunare priveau cu mîndrie atelierele care funcționează din anul 1910, dar care s-au transformat mult în anii puterii populare. Aici, pe malurile bătrînului fluviu, s-au ridicat în ultimii ani construcții noi : un atelier de tîmplărie, altul de fierărie și o nouă hală de turnătorie. Atelierul de strungărie a fost înzestrat cu strunguri automate noi de fabricație romînească. Tov. Mihail Uleia a propus drept La adunarea cetățenilor din circumscripția electorală „13 Septembrie" care a avut loc luni după masă în sala de festivități a Uzinelor Chimice Romîne, tov. Nicolae Mihai, prim secretar al comitetului raional Lenin al P.M.R., președinte al Consiliului raional F.D.P., înfățișînd realizările oamenilor muncii din țara noastră obținute de la alegerile pentru Marea Adunare Națională, ținute în 1952, a arătat că în raionul Lenin și cartierul 13 Septembrie s-au ridicat blocurile de locuințe de pe șoseaua Panduri, clădirea școlii de 7 ani din cartierul Ghencea, s-au asfaltat sau au fost pavate și electrificate mai multe străzi, s-a prelungit linia tramvaiului, s-a radioficat cartierul și altele. Numeroși oameni ai muncii din satele și comunele raionului Vedea, muncitori, țărani muncitori, învățători, reprezentanți ai organizațiilor de partid și ai organizațiilor obștești s-au adunat în sala de festivități a sfatului popular raional Pitești pentru a desemna un candidat F.D.P. pe circumscripția electorală nr. 9 Pitești pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională. , Tov. Maria Rădulescu, membră a consiiului regional F.D.P., vorbind despre realizările din ultimii ani în regiunea Pitești, a spus : „Această regiune, în trecut înapoiată din punct de vedere economic, a fost transformată în anii puterii populare într-o regiune industrialagrară, în continuă dezvoltare. An Ia Capitală pentru alegerile de la 3 februarie 1957 au mai fost desemnați drept candidați ai F.D.P. tovarășii Elena Iordăchescu-Lascu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al comitetului orășenesc București al P.M.R., în circumscripția electorală Măgurele, scriitorul Demostene Botez, în circumscripția electorală „Casa Scînteii", Ion Răducanu, fruntaș în producție la atelierele de reparații auto, în circumscripția electorală Colentina, Constantin Putinică, directorul general candidat în alegerea deputaților în Marea Adunare Națională pe tov. Gheorghe Stoica, membru al C. C. al P.M.R., vechi militant al mișcării muncitorești din țara noastră. Toți cei prezenți au întîmpinat cu căldură propunerea făcută. Mulți alegători din cei prezenți în sală au luat cuvîntul susținînd candidatura tov. Gh. Stoica. In încheiere a luat cuvîntul tov. Gheorghe Stoica, care a mulțumit celor prezenți de cinstea acordată de a fi propus drept candidat F.D.P. pentru circumscripția electoalală Giurgiu. Vă asigur — a spus el — că așa cum toată viața am muncit pentru binele poporului, în cazul că voi fi ales nu voi precupeți nici un efort pentru noi realizări. Să muncim cu toții și să ne bucurăm de realizările noastre. Apoi tov. Petcu Hristache, directorul Uzinelor Chimice Romîne, a propus drept candidat în circumscripția electorală „13 Septembrie“ pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională pe generalul maior Aurel Stancu, membru al C.C. al P.M.R. Au susținut propunerea făcută Elena Irimiță în numele membrilor organizației P.M.R. de cartier nr. 7, dr. Virgil Ripta în numele profesorilor și studenților de la Institutul medico-farmaceutic, Ana Cristea, muncitoare la întreprinderea „Tricotajul Roșu“, Ilie Sverlic de la fabrica de lacuri și vopsele „13 Septembrie", tehnicianul Marin Olteanu, Vasilica Marcu, maistru principal de la uzinele Chimice Romîne, și alții, luat ființă mari întreprinderi industriale. In raionul Vedea numărul întovărășirilor agricole a crescut, numai în acest an, de la 8 la 27. A luat apoi cuvîntul tov. Radu Tudorache, președintele sfatului popular raional, care a propus să fie desemnat drept candidat al F.D.P. pe circumscripția electorală nr. 9 Pitești tov. Constantin Doncea, ministrul Colectărilor, membru supleant al C.C. al P.M.R. Propunerea a fost susținută cu căldură. A luat apoi cuvîntul tov. C. Doncea, care, după ce a mulțumit pentru încrederea pe care cetățenii din circumscripția electorală nr. 9 Pitești i-au acordat-o, s-a angajat să muncească neobosit pentru transformarea raionului Vedea, al uzinelor „23 August", în circumscripția electorală Vasile Roaită, Ion Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., în circumscripția electorală Ilie Pintilie, Ion Moldoveanu, muncitor la fabrica de ulei Filimon Sîrbu, în circumscripția electorală Filimon Sîrbu, și alții. In regiunea Bacău tovarășii: Dumitru Berezițchi, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., în circumscripția electorală Tg. Ocna, Maria Popescu, muncitoare fruntașă la fabrica de tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamț, în circumscripția electorală Piatra Neamț, Nicolae Amariei, președintele Sfatului popular din comuna Roznov, în circumscripția electorală Roznov, Enache Chiper, vicepreședintele întovărășirii agricole din satul Corni, în circumscripția electorală Sascut-tîrg, și alții. Printre candidații Frontului Democrației Populare propuși în adunările cetățenești din regiunea București se numără și tovarășii: Petre Drăgoescu, membru al C.C. al P.M.R., în circumscripția electorală Roșiori de Vede, Gh. Nichifor, președintele G.A.C. din satul Săpunari, în circumscripția electorală Lehliu, Neagu Sforaru, directorul S.M.T.-ului din comuna Gorneni, în circumscripția electorală Domnești, Lucian Marin, prim secretar al Comitetului raional Videle al U.T.M., în circumscripția electorală Videle, Radu Cristea, președintele gospodăriei agricole colective din comuna Slobozia Mîndră, în circumscripția electorală Slobozia Mîndra, și alții. In regiunea Cluj tovarășii Aurel Letea, președintele Sfatului popular al raionului Zalău, biologul Rudolf Palocsay, directorul stațiunii experimentale pomicole din Cluj, în circumscripția electorală Bistrița, Vasile Tălpălaru, ajustor de precizie la atelierele C.F.R. „16 Februarie“, în circumscripția electorală Baciu, și alții. In regiunea Constanța tovarășii Tudose Vasiliu, președintele Sfatului popular regional, în circumscripția electorală Babadag, Marin Comșa, maistru la depoul C.F.R. Fetești, în circumscripția electorală Fetești, Ion G. Păun, președintele G.A.C. „Nuntaș" din comuna Nuntași, în circumscripția electorală Istria, bobinatoarea Viorica Zaharia de la întreprinderea metalurgică de utilaj, în circumscripția electorală Medgidia, și alții. In regiunea Craiova au fost propuși printre alții pentru alegerile de la 3 februarie 1957 tovarășii D. Simulescu, ministrul Poștelor și Telecomunicațiilor, membru supleant al C.C. al P.M.R., în circumscripția electorală Vînju Mare. Gh. N. Cîrtoc, membru al întovărășirii agricole „30 Decembrie", în circumscripția electorală Zătreni, Florea Tiță, director general adjunct al Direcției Treburilor Consiliului de Miniștri, în circumscripția electorală Bechet, Gheorghe Stana, mecanic de locomotivă la depoul C.F.R. Tr. Severin, în circumscripția electorală Tr. Severin, Constantin T. Cruceru, prim secretar al comitetului raional Novaci al P.M.R., în circumscripția electorală Novaci, Ion Nadu, muncitor fruntaș la Șantierul naval din Tr. Severin, în circumscripția electorală Ghelmegioaia, Elisabeta Ciutea, colectivistă din comuna Lupșa, în circumscripția electorală Corcova. In regiunea Galați tovarășii Stelian Grindeanu, inginer la fabrica de piese de schimb C.F.R., în circumscripția electorală Galați-Nord, Anton Moisescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., în circumscripția electorală Corod, Emilia Samoilă, directoarea fabricii de textile „Munca“, în circumscripția electorală Galați- Vest, Gh. Codru, secretar al comitetului regional Galați al P.M.R., în circumscripția electorală Ghidigeni, Preda Cherei, membru al întovărășirii agricole din comuna Cioara-Doicești, în circumscripția electorală însurăței, Ion Grosu, președintele sfatului popular raional Panciu, în circumscripția electorală Panciu, Mihai Cîrlioru, membru al G.A.C. „Drumul lui Lenin" din comuna Nărujă, în circumscripția electorală Vrancea, Mihai Nichita, președintele sfatului popular al comunei Carcaliu, în circumscripția electorală Măcin, și alții. In regiunea Hunedoara tovarășii Nicolae Cătană, membru supleant al C.C. al P.M.R., director general al combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, în circumscripția electorală Calan, Grigore Mureșan, președintele sfatului popular raional Alba, în circumscripția electorală Alba, Angela Jinteanu, textilistă fruntașă la fabrica „Tela" din Sebeș, în circumscripția electorală Sebeș, și alții. In regiunea Pitești tovarășii Ștefan Matei, prim secretar al comitetului regional Pitești al P.M.R., în circumscripția electorală Slatina, Gheorghe Olteanu, Inginer la IMSCîmpulung, în circumscripția electorală Cîmpulung, Maria Moraru, membru al Prezidiului C.C.S., președintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din Industria ușoară, în circumscripția electorală Călimănești, Gh. Petrescu, prim secretar al comitetului raional Drăgănești al P.M.R., în circumscripția electorală Drăgănești-Olt, Ioana Stănescu, muncitoare fruntașă la fabrica „11 Iunie" din Găvana, în circumscripția electorală Bascov, și alții. In regiunea Stalin printre cei propuși drept candidați pentru alegerile de la 3 februarie 1957 se numără și tovarășii : Ion Forgăci, muncitor fruntaș la fabrica de zahăr Bod, în circumscripția electorală Socele; Maria Stancu, șefa secției munca în rîndul femeilor de la comitetul regional Stalin al P.M.R. în circumscripția electorală Micăsasa, și alții. In regiunea Suceava tovarășii Ene Țurcanu, membru al C. C. a P. M. R, prim secretar al comitetului regional Suceava al P.M.R. în circumscripția electorală Rădăuți acad. prof. dr. Nicolae Gh. Lupu în circumscripția electorală Botoșani. Evghenie Nicolaev, secretar al comitetului regional Suceava al P.M.R., în circumscripția electorală Siret, ing. Mircea Buzilă din bazinul minier al Dornelor în circumscripția electorală Vatra Dornei, Aspazia Vrabie, membră în biroul comitetului regional Suceava al P. M. R. în circumscripția electorală Bălușeni, Mihai Bîrligă, președintele G.A.C. „Ilie Pintilie" din comuna Roma, în circumscripția electorală Bucecea, Avramia Bujanovschi, activistă a comitetului regional Suceava al U.T.M., în circumscripția electorală Dărmânești, și alții. In regiunea Timișoara au mai fost desemnați drept candidați ai F.D.P. tovarășii , Ioan Gluvacov, membru al C.C. al P.M.R., în circumscripția electorală Ceacova, Eroul Muncii Socialiste Vasile Voichiță, tractorist la S.M.T. Sînnicolau Mare, în circumscripția electorală Sînnicolau Mare, Mihail Dalea, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R.P.R. la Moscova, în circumscripția electorală Oravița. Ștefan Kovacs, strungar inovator la fabrica „Electromotor", în circumscripția electorală Timișoara sud-vest, Loncear, ministrul Industriei Carol Materialelor de Construcție, în circumscripția electorală Reșița, Ana Slechter, membră a G.A.C. „Tudor Vladimirescu”, în circumscripția electorală Șfria, Iosif Bayerle, membru supleant al C.C. al P. M. R., în circumscripția electorală Jimbolia, Maria Balochici, directoarea Uzinelor Textile Timișoara, în circumscripția electorală Vinga, și alții. in Regiunea Autonomă Maghiară tovarășii : Ion Cozma, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Căilor Ferate, în circumscripția electorală Toplița, Bela Ferencz, muncitor la I.F.E.T. Comandaț, în circumscripția electorală Covasna, Ludovic Csupor, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghiare, în circumscripția electorală Gheorghieni, și alții. Generalul maior Aurel Stancu, propus candidat al F.D.P. în circumscripția electorala „13 Septembrie“ București Tovarășul C. Doncea, propus candidat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 9 Pitești Alte propuneri de candidați Din toate părțile cazărmii se îndreaptă spre platoul de adunare subunități constituite. In flancul drept al coloanelor sînt rînduiți ostașii din anul doi, iar după ei urmează tinerii recruți. Și ei mărșăluiesc la fel de falnic ca cel din contingentul vechi. Pașii lor se aud ritmic, apoi devin din ce în ce mai grăbiți. Subunitățile se opresc. Ele își ocupă locurile ordonate. Ostașii își aranjează ținuta. Fiecare vrea să pară cît mai chipeș. Sărbătoresc astăzi începerea noului an de instrucție. După un timp se aude o comandă prevestitoare. Subunitățile se aliniază impecabil. Puștile și automatele sînt mînuite energic......Ia drapel pentru onor, prezentați... arm!“ întreaga masă de militari pare un zid de granit. Fanfara intonează un marș. Momentul este înălțător. Din față apare drapelul de luptă al unității purtat de militari destoinici. In pas de front, locotenentul Vasile Gheorghe și cu însoțitorii săi trec prin fața subunităților. Pînza de mătase a drapelului unduiește lin în bătaia vîntului. Firul auriu al cusăturilor strălucește sub razele soarelui. Sînt clipe solemne, emoționante. Drapelul de luptă își desfășoară astăzi raldurile In fata bravilor săi apărători. Toți militarii string armele mai cu putere. Privind drapelul, gîndurile multora străbat trecutul istoric al patriei Drapelul, simbol al gloriei și onoare! In urmă cu aproape un veac, cu ocazia înmînării drapelului unor regimente, domnitorul Alexandru Ion Cuza adresa militarilor următoarele cuvinte : „Primind noile drapele reamintiți-vă pururea că u-am încredințat onoarea Țării. Drapelul este Romînia, acest pămînt binecuvîntat al patriei udat cu singele străbunilor noștri îmbelșugat cu sudoarea munșicitorului. Este familia, căminul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții voștri și în care se vor naște fiii voștri Drapelul este simbolul de devotament, al fidelității, al onoarei și al disciplinei pe care o reprezintă armata. Drapelul este in același timp trecutul, prezentul și viitorul, este întreaga istorie a României“. Da. Drapelul simbolizează, înainte de toate, pămintul binecuvîntat al patriei, udat cu sîngele străbunilor noștri și îmbelșugat cu sudoarea muncitorului. In decursul veacurilor, poporul și-a arătat dragostea față de glia strămoșească luptînd pentru apararea ei sub steagul țării. Avind sprijinul frățesc al marelui popor rus, muntenii au luptat moldovenii și cu eroism, de-a lungul secolelor, împotriva „uraganului ridicat de semilună“. Cît de minunat evocă marele poet Mihail Eminescu dragostea față de țară a poporului romîn, prin nemuritoarele versuri în care Mircea cel Bătrîn înfruntă pe trufașul sultan turc, Baiazid * ...Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de aceea tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este.Dușmănii vei fi de toate fără a prinde chiar de veste . N-avem ești, dară iubirea de moșie e un zid care nu se-nfiorează de-a ta spaimă Baiazid., Pe cîmpurile de bătălie de la Rovine, Vaslui, Războieni, Călugăreni, steagul țării purtat de vitejii oșteni a fost încununat de glorie. Luptînd cu eroism, avînd steagul în frunte, străbunii noștri au stăvilit năvala puhoiului turcesc și au pus de multe ori pe fugă pe cotropitori. Cel mai vechi steag al Moldovei păstrat pînă azi la o mănăstire din R. P. Bulgaria este steagul din timpul lui Ștefan cel Mare. El a fost purtat cu credință și glorie pe cîmpurile de bătălie. In Țara Romînească, cu aceeași fierbinte dragoste de patrie, Mihai Viteazul a unit sub același steag Moldova, Țara Românească și Transilvania, creînd primul stat centralizat romîn în scopul de a putea lupta cu forțe sporite împotriva jugului turcesc, pentru cîștigarea independenței. Insă în bătălia de la Mirăslău (1600), Mihai a fost înfrînt. Era în pericol de a fi împresurat. Și atunci, înainte de a se smulge de pe locul bătăliei pierdute, Mihai porunci să i se aducă steagul țării. Acest steag foarte vechi, Mihai îl desprinse de pe lance. Acest moment solemn este descris astfel de Bolintineanu și stindardul țării el înfășurînd către sinii stringe înapoi căzînd. Masele populare n-au luptat numai împotriva cotropitorilor străini, ci ele au fost nevoite să lupte și împotriva exploatării boierimii. Neuitată este memoria eroilor căzuți cu ocazia răscoalei de la Bobîlna, sau lupta iobagilor romîni și maghiari conduși de Doja, Horia, Cloșca și Crișan. In decursul secolelor, boierimea a căutat să întărească exploatarea țărănimii cu exploatatorii străini, aiiindu-se La această dublă exploatare, țărănimea, tîrgoveții și chiar mica boierime au răspuns semnalului dat de Tudor Vladimirescu și în 1821 au pornit la răscoală. Ca o continuare și dezvoltare progresivă a răscoalei populare condusă de Tudor au răsunat cuvintele pline de revoltă ale marelui patriot Nicolae Bălcescu, în anul revoluționar 1848: „In zadar veți îngenunchia și vă veți ruga pe la porțile împăraților, pe la ușile miniștrilor lor. Ei nu vă vor da nimic, căci nici vor, nici pot. Fiți gata dar, a lua voi, fiindcă împărații, domnii și boierii pămîntului nu dau fără numai aceea ce smulg popoarele“. în numele ideii de libertate, dreptate și frăție, Bălcescu, Magieru și ceilalți revoluționari au înălțat steagul tricolor pe Cîmpul Libertății, tricolor care este și astăzi drapelul patriei noastre libere. Plin de strălucire și-a făcut intrarea în istoria patriei drapelul nostru tricolor. Trecutul, faptele eroice ale străbunilor, îi împodobesc faldurile. Tricolorul reprezintă încă de la nașterea sa steagul libertății și al luptei pentru apărarea țării. Insă burghezia aliată cu moșierimea într-o monstruoasă coaliție, cu scopul de a stăvili desăvârșirea revoluției începută la 1848, au adus la cîrma țării pe Carol de Hohenzollern. Odată cu venirea în țară a acestui odios reprezentant al intereselor claselor exploatatoare, al burgheziei străine, occidentale, a început o perioadă neagră pentru țara dinamică Dictatura burghezo-moșierească n-a izbutit să înăbușe voința de luptă a poporului. Drapelul tricolor a rămas în conștiința maselor așa cum l-a înălțat Bălcescu. Sub faldurile acestui drapel au luptat vitejii de la 1877 alături de armatele rusești pentru cucerirea independenței noastre naționale de sub jugul otoman. Grele au fost condițiile care au luptat ostașii romîni la în 1877.........Picioarele și mîinile rare ne muncesc țarinile in vreme de pace — scria I. L. Caragiale — degerau în șanțurile redutelor ; oștenii romîni n-aveau drept hrană decît o fărîmătură de pesmete negru muiat în făgașul săpat de roatele tunului“. Lipseau munițiile, lipseau îmbrăcămintea, hrana și medicamentele. In acest timp, bogătașii huzureau prin cafenelele Bucureștiului, benchetuiau pe la conace, la adăpost de orice primejdie. Nemuritoare vor rămîne în istoria patriei noastre pildele de vitejie din luptele de la Grivița, Plevna și Smîrdan. Pe reduta Grivița a fost ridicat încă o data la strălucire drapelul tricolor. Nume ca acelea ale lui Ștefan Furtună, Grigore Ioan al Lucăi, Vasile a lui Tudor, Valter Mărăcineanu și multe altele vor rămîne veșnic în amintirea poporului nostru. Ce le-a rezervat însă acestor eroi stăpînirea fească în frunte burghezo-moșiecu regele a spus-o încă în vremea aceea poetul Vasile Alecsandri : Ce-i astă sărăcime și goală și flămîndă ? Eroii de la Plevna !... Iată-i ! Ah ! Cine-ar crede? Se plînge chiar de milă tot omul care-i vede, Și eu pling de rușine... in țara ospeție. Să văd cerșind pomană vitejii Rominiei ! Amarnică a fost răsplata dată de burghezi-moșierime cuceritorilor independenței țării. In loc de pămintul făgăduit in timp ce luptau în tranșee, țăranii au primit gloanțe. Așa s-a întimplat și în anul 1907 cînd au fost uciși peste 11.000 de țărani. Independența țării cucerită de către masele populare cu prețul vieții lor a fost vîndută capitaliștilor străini de către burghezie și moșierime în frunte cu regele. Poporul muncitor romîn însă și-a continuat lupta eroică pentru libertate. In fruntea maselor muncitoare, ținînd sus steagul roșu, lupta Partidul Comunist Romîn. Eroi casile Pintilie, Filimon Sîrbu, Bela Brauner, Olga Bancic, Vasile Roaita și mulți alții au înscris pagini glorioase de luptă revoluționară în istoria patriei. In inimile milioanelor de oameni va trăi veșnic amintirea luptelor din 13 decembrie 1918, a luptelor de la Lupeni din 1929 și eroicele lupte ale ceferiștilor din 1933. Lupta pentru libertate și Independență națională dusă de poporul nostru în frunte cu comuniștii și-a găsit încununarea la 23 August 1944, cînd, în condițiile create de victoriile Armatei Sovietice eliberatoare, fost înfăptuită insurecția armată a victorioasă. Alături de miile de drapele roșii care înaintau glorioase spre apus era și drapelul tricolor de luptă al Diviziei ,,Tudor Vladimirescu" și al tuturor celorlalte divizii romînești care au participat cu eroism la luptele pe frontul antihitlerist. Tricolorul a fost înălțat din nou la loc de cinste. La 30 decembrie 1947, clasa muncitoare condusă de partid a răsturnat monarhia și a proclamat Republica Populară Romînă. Pe drapelul patriei noastre a fost brodată stema scumpei noastre patrii, Republica Populară Romînă. Servește cu credință drapelul unității în unitățile Forțelor noastre Armate, drapelul unității amintește militarilor de toate gradele eroicele lupte ale străbunilor noștri. Ostașii armatei noastre populare sînt demni apărători ai cuceririlor obținute. Ei depun eforturi susținute în însușirea măiestriei militare, fiind convinși că prin aceasta cinstesc drapelul unității. Aviatorii străbat neînfricați înălțimile cerului. Marinarii înfruntă cu bărbăție furtunile apărînd cu strășnicie hotarele maritime ale patriei. Tanchiștii, infanteriștii, artileriștii, transmisioniștii, militarii de toate armele muncesc cu elan patriotic pentru desăvârșirea măiestriei lor. înălțătoare au fost momentele în care ofițerul Sîrbu Emil a scos drapelul la consfătuirea ce a avut loc cu numeroși fruntași în pregătirea de luptă și politică din unitatea „N“. Militarii vedeau în drapelul unității simbolul îndeplinirii îndatoririlor lor față de partid și guvern. Ofițerii Oancea și Badea Ion au vorbit militarilor despre faptele eroice săvîrșite de armata noastră în lupta împotriva hitlerismului : „...Avioanele fasciste cădeau unul după altul sufc focul necruțător al artileriei noastre antiaeriene. Tancurile, care îndrăzniseră să muște din pămîntul sfînt al patriei, au fost nimicite în luptele din țară, din Ungaria și Cehoslovacia. Drapelul de luptă al unității noastre a triumfat victorios și a fost înfipt pe cele mai mari înălțimi ocupate de hitleriști. Era simbolul vitejiei, al onoarei și gloriei noastre militare“. Cu ocazia împlinirii a zece ani de la eliberarea patriei noastre, drapelele unităților din care fac parte ofițerii Teodorescu Alexandru și Secătuș Gavril au fost decorate cu Ordinul Steaua Republicii clasa a V-a pentru victoriile repurtate în războiul antihitlerist. In timp de pace ca și în vreme de primejdie, militarii noștri apără cu credință cinstea drapelului unităților. In anul trecut se stîrnise o furtună în poligonul de trageri — povestește ofițerul Constantinescu Petre. Vîntul dezlănțuit puternic zvîrlea acoperișul baracamentelor și praful ce se ridicase te făcea să nu poți vedea nici la doi pași. Fiecare militar alerga la tunuri, la aparate sau unde știa că trebuie să salveze avutul militar. Dar în acele clipe, gîndurile multor militari s-au îndreptat în primul rînd spre drapel. Atunci caporalul Bivolaru Ion, cu întregul schimb liber care se găsea de gardă, a alergat spre vitrina unde se găsea drapelul. In acest fel, punîndu-i la adăpost, garda a acordat onoarea cuvenită drapelului. Privind militarii de pe platoul de adunare vedeai în ei pe apărătorii dîrzi ai scumpei noastre patrii. Acum, ei defilează prin fața drapelului. Unii sînt ostași tineri, iar alții mai vechi, dar toți au o ținută dîrză ostășească. Aceasta dovedește hotărîrea lor neclintită de a apăra pînă la sacrificiu patria noastră liberă și a cinsti prin faptele lor drapelul patriei, drapelul de luptă al unității. Maior GH. MERIȘESCU Cuvinte despr