Apărarea Patriei, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 282-306)

1956-12-21 / nr. 299

Vineri 21 decembrie 1956 Nr. 299 (5219) La o tragere de inițiere Pe șosea se scurg în ordine mașini care transportă elevi din școlile militare din garnizoană spre poligonul de tragere. Sînt invitați să ia parte la tragerile de inițiere cu tunul, trageri or­ganizate de școala noastră pen­tru tinerii militari și elevi. Pără­sim șoseaua și apucăm pe dru­mul natural. Ajungem îndată în poligon. Nl recunoaștem după fa­nionul roșu arborat pe stîlpul cel mai înalt ce se proiectează pe ce­rul înnourat. Participanții se string într-o formație. Șeful școlii primește ra­portul. Apoi locotenentul colonel Stoichițoiu Mircea vorbește par­ticipanților despre scopul tra­gerilor de inițiere. Printre altele, el arată că tragerea va fi execu­tată de către elevii din ultimul an de școlarizare. Pentru ei a­­ceastă ședință constituie o tragere de apreciere. Trompetul sună începerea tra­gerilor. Trag pe rînd mai multe piese. Iată o țeavă ieșită maiestuos de sub plasa de mascare. Ea își etalează discret masiva-i frînă de gură. Aceasta pare un colos de oțel amenințător și totodată bla­jin în comparație cu trupul pu­țintel dar vinjos al comandantului de presă, elevul plutonier Savu Ion, care se ridicase să primească misiunea. Cele trei cazemate trebuie distruse prin tragere cu ochire directă. Distrugeți ! ordonă co­mandantul plutonului, locotenent major Nuță Constantin. — Am înțeles — se aude răs­punsul comandantului de presă, ba numai cîteva secunde se aude o comandă, apoi o bubuitură nă­­praznică, un ecou prelung. Cînd fumul se împrăștie, par­ticipanții zăriră cazemata nr. 11 străpunsă de primul proiectil. Elevul plutonier Savu Ioan dă comanda pentru distrugerea o­­biectivului nr. 12. A doua lo­vitură nimeni în plin cea de a doua cazemată. Urmă apoi a treia comandă și celălalt obiec­tiv avu aceeași soartă. Cu proiec­tilele rămase, comandantul de presă și ochitorul său — elevul plutonier Macavei Gheorghe — distruseră alte cîteva ținte din sectorul vecin. Servanții acestei piese au ob­ținut calificativul „foarte bine“. Ei sînt felicitați de către șeful școlii Participanții priveau cu admi­rație la comandantul de presă și la ochitorul ei pe pieptul cărora strălucea insigna de artilerist de frunte. Căpitanul Teodor Ionel ur­mărise cu atenție încordată toate comenzile date și înregis­trase toate mișcările servanților. Acum, stătea retras și modest ca întotdeauna, mulțumit de modul cum s-au comportat elevii săi. Au mai obținut calificativul „foarte bine“ pentru numărul de lovituri în ținte și pentru depășirea baremului de timp co­mandanții de presă: elevul plu­tonier Năstase Vasile și elev ser­gent major Stoican Aurel. Servanții nu au avut timp să se bucure prea mult de rezulta­tele obținute. Semnalele lumi­noase cu 6 rachete roșii anunțară încetarea tragerii. Mijloacele de tracțiune sosiseră deja la piese. Participanții, conduși la ținte, și-au dat seama de efectul lovi­turii directe și au văzut ce ră­­mîne dintr-o cazemată după o lovitură în ambrazură. La ple­care, mulți luară cîte o schijă ca amintire a „botezului focului“­ Locotenent colonel TR. SIGMIREANU TELEGRAMA Excelenței Sale dr. PETRE GROZA, Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne București Foarte mișcat, vă exprim profunda mea recunoștință pentru mesa­jul de condoleanțe pe care excelența voastră a binevoit să mi-l adreseze cu prilejul morții președintelui Paasikivi. URHO KEKKONEN Seara închinată Egiptului Jos a avut loc la Casa Centrală a Armatei o seară închinată Egip­tului. Au participat tov. Al.­ Buh­an, vicepreședinte al I.R.R.C.S., repre­zentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, precum și numeroși mili­tari din Capitală. A luat parte dl. Mohamed Abd El Karîm, atașat al Legației Egip­tului la București. Cu acest prilej, ziaristul Z. Flo­rea, de la Agenția Romînă de Pre­să „Agerpres", a vorbit despre „Lupta poporului egiptean pentru Independență națională“. După conferință au rulat filmele documentare " „Evacuarea trupelor engleze din Egipt în iunie 1956", „Canalul de Suez", „Se deșteaptă popoarele din țările arabe“, „Zile însorite pe Nil" și „Agresiunea an­­glo-franco-israeliană împotriva Egip­tului" Ansamblul artistic ,,V. Maiakovski“ din Sofia a sosit in Capitală In cadrul acordului cultural din­tre R.P.R. și R. P. Bulgaria, joi di­mineața a sosit în Capitală ansam­blul artistic „Vladimir Maiakovski" din Sofia, care întreprinde un tur­neu în țara noastră. La sosire, în Gara de Nord, Ion Datcu, membru în biroul comitetu­lui de organizare a Asociațiilor stu­dențești din R.P.R., a adresat soli­lor artei din țara vecină și prietenă un călduros salut de bun sosit. Un grup de pionieri au oferit artiștilor oaspeți buchete de flori. Ansamblul artistic „V. Maia­­kovski“ va da primul spectacol vineri, 21 decembrie, în sala Tea­trului Armatei din str. Uranus, Concertul muzicii militare reprezentative Duminică 23 decembrie 1956, orele 19, va avea loc în sala Ate­neului R.P.R. concertul muzicii mi­litare reprezentative cu concursul corului și soliștilor Ansamblului de cîntece și dansuri al Forțelor Ar­mate ale R.P.R. Dirijor, colonelul Dumitru Eremia, laureat al Pre­miului de Stat. Programul cuprinde : Uvertura Egmont de Beethoven, suita 3-a simfonică (partea doua scherzzando) de Ion Dumitrescu, maestru emerit al artei și laureat al Premiului de Stat, simfonia 3-a „Reconstrucția" (partea a IV-a, finalul), de Alfred Mendelsohn, maestru emerit al artei și laureat al Premiului de Stat, uvertura „Prietenia popoarelor" de Gl­er, Rapsodia Romînă de Ciprian Porumbescu. In încheiere se va cînta poemul „Victoria" de Dumitru Eremia, tex­tul de Valeriu Cîmpeanu, laureat al Premiului de Stat, și Nicolae Dum­bravă. Poemul „Victoria" a mai fost cîn­­tat în mai 1955 de Ziua Victoriei pe stadionul R.P.R. cu 4000 exe­cutanți — cor și fanfară — bucu­­rîndu-se de un strălucit succes. Lu­crarea se va cînta într-un aranja­ment special pentru sala de concert cu concursul corului Ansamblului de cîntece și dansuri al Forțelor Armate, INFORMAȚII Acum 80 de ani, în celebra gră­dină „Pomul verde“ din Iași, popu­larul poet evreu Avram Goldfaden punea temeliile Teatrului Evreiesc din Romînia. Acest eveniment re­marcabil în istoria artei și culturii din țara noastră a fost sărbătorit joi dimineața la Teatrul Evreiesc de Stat din Capitală. Cu prilejul acestei sărbătoriri a fost inaugurat noul local al Teatru­lui Evreiesc de Stat, refăcut după ultimele cerințe ale­­ tehnicii mo­derne. Zilele Bulgaria acestea a plecat în R.P. George Vraca, artist al poporului din R.P.R., pentru a par­ticipa la festivitățile organizate­ cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la înființarea teatrului bulgar. In cadrul acordului cultural dintre R.P.R. și R.P. Bulgaria, tot zilele acestea a plecat la Sofia regizorul Dumitru Nețeanu, director artistic al Teatrului „C. Nottara“ întreceri sportive internaționale în Capitală Duminică de la ora 19 în sala spor­turilor Floreasca echipa reprezentativă de handbal redus a orașului București susține primul joc din cadrul compe­tiției „Cupa Europei“ întîlnind redu­tabila formație a orașului Belgrad. E­­chipa iugoslavă este una din cele mai valoroase formații europene, avînd un frumos palmares internațional, in caz de victorie a echipei bucureștene, h­andbaliștii romîni se califică pentru optimile de finală urmînd să joace la București cu echipa selecționată a o­­rașului Praga. In eventualitatea unui meci nul după prelungirile reglemen­tare, dacă rezultatul rămîne totuși ne­­decis atunci meciul se va rejuca după 48 ore tot la București. Echipa orașului Belgrad urmează să sosească astăzi în Capitală. După me­ciul de duminică echipa iugoslavă va mai susține la București două partide. Astfel marți 25 decembrie oaspeții vor juca in compania echipei selecționate a orașului Timișoara, iar joi 27 de­cembrie echipa orașului Belgrad va în­­tîlni în meci revanșă formația Bucur­­eștiului. Jocurile vor avea loc in sala Floreasca. Joi dimineață au sosit în Capitală echipele reprezentative de box și lupte clasice ale asociației sportive Udarnik din R. P. Bulgaria. Echipa selecționată de box a asocia­ției Udarnik va întîlni sîmbătă seara de la ora 19,30 în sala Dinamo echi­pa Energia D.G.S.M. Duminică dimi­neața de la ora 11 în sala Dinamo își vor disputa victoria luptătorii celor două echipe. APARAREA PATRIEI Pe întreg cuprinsul patriei continuă propunerile de candidați pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională Tovarășul Gheorghe Stoica, propus candidat al F.D.P. în circumscripția electorală Giurgiu La Atelierele Navale din Giurgiu numeroși locuitori ai orașului, mun­citori și funcționari din întreprin­deri, din instituții, țărani colecti­viști sau cu gospodărie individuală din comunele Frățești și Turbatu au luat parte la o adunare cetățenească pentru a propune un candidat al F.D.P. în circumscripția electorală Giurgiu în alegerea deputaților în Marea Adunare Națională. Partici­panții la această adunare priveau cu mîndrie atelierele care funcționează din anul 1910, dar care s-au trans­format mult în anii puterii popu­lare. Aici, pe malurile bătrînului fluviu, s-au ridicat în ultimii ani construcții noi : un atelier de tîm­­plărie, altul de fierărie și o nouă hală de turnătorie. Atelierul de strungărie a fost înzestrat cu strun­guri automate noi de fabricație ro­­mînească. Tov. Mihail Uleia a propus drept La adunarea cetățenilor din cir­cumscripția electorală „13 Septem­brie" care a avut loc luni după masă în sala de festivități a Uzi­nelor Chimice Romîne, tov. Nico­lae Mihai, prim secretar al comite­tului raional Lenin al P.M.R., pre­ședinte al Consiliului raional F.D.P., înfățișînd realizările oamenilor muncii din țara noastră obținute de la alegerile pentru Marea Adu­nare Națională, ținute în 1952, a arătat că în raionul Lenin și cartierul 13 Septembrie s-au ridicat blocurile de locuințe de pe șoseaua Panduri, clădirea școlii de 7 ani din cartierul Ghencea, s-au asfaltat sau au fost pavate și electrificate mai multe străzi, s-a prelungit li­nia tramvaiului, s-a radioficat car­tierul și altele. Numeroși oameni ai muncii din satele și comunele raionului Vedea, muncitori, țărani muncitori, învă­țători, reprezentanți ai organizații­lor de partid și ai organizațiilor obștești s-au adunat în sala de festivități a sfatului popular raio­nal Pitești pentru a desemna un candidat F.D.P. pe circumscripția electorală nr. 9 Pitești pentru ale­gerile de deputați în Marea Adu­nare Națională. , Tov. Maria Rădulescu, membră a­ consiiului regional F.D.P., vor­bind despre realizările din ultimii ani în regiunea Pitești, a spus : „A­­ceastă regiune, în trecut înapoiată din punct de vedere economic, a fost transformată în anii puterii populare într-o­ regiune industrial­­agrară, în continuă dezvoltare. An Ia Capitală pentru alegerile de la 3 februarie 1957 au mai fost de­semnați drept candidați ai F.D.P. tovarășii Elena Iordăchescu-Lascu, membru al C.C. al P.M.R., secre­tar al comitetului orășenesc Bucu­rești al P.M.R., în circumscripția e­­lectorală Măgurele, scriitorul De­­mostene Botez, în circumscripția e­­lectorală „Casa Scînteii", Ion Ră­­ducanu, fruntaș în producție la ate­lierele de reparații­ auto, în circums­cripția electorală Colentina, Cons­tantin Putinică, directorul general candidat în alegerea deputaților în Marea Adunare Națională pe tov. Gheorghe Stoica, membru al C. C. al P.M.R., vechi militant al mișcării muncitorești din țara noastră. Toți cei prezenți au întîmpinat cu căldu­ră propunerea făcută. Mulți alegători din cei prezenți în sală au luat cuvîntul susținînd candidatura tov. Gh. Stoica. In încheiere a luat cuvîntul tov. Gheorghe Stoica, care a mulțumit celor prezenți de cinstea acordată de a fi propus drept candidat F.D.P. pentru circumscripția electo­al­­ală Giurgiu. Vă asigur — a spus el — că așa cum toată viața am muncit pentru binele poporului, în cazul că voi fi ales nu voi precupeți nici un efort pentru noi realizări. Să muncim cu toții și să ne bucurăm de realizările noastre. Apoi tov. Petcu Hristache, di­rectorul Uzinelor Chimice Romîne, a propus drept candidat în circum­scripția electorală „13 Septembrie“ pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională pe gene­­­ralul maior Aurel Stancu, membru al C.C. al P.M.R. Au susținut propunerea făcută Elena Irimiță în numele membrilor organizației P.M.R. de cartier nr. 7, dr. Virgil Ripta în numele pro­fesorilor și studenților de la Insti­tutul medico-farmaceutic, Ana Cris­­tea, muncitoare la întreprinderea „Tricotajul Roșu“, Ilie Sverlic de la fabrica de lacuri și vopsele „13 Septembrie", tehnicianul Marin Ol­­teanu, Vasilica Marcu, maistru principal de la uzinele Chimice Ro­mîne, și alții, luat ființă mari întreprinderi in­dustriale. In raionul Vedea numă­rul întovărășirilor agricole a crescut, numai în acest an, de la 8 la 27. A luat apoi cuvîntul tov. Radu Tudorache, președintele sfatului popular raional, care a propus să fie desemnat drept candidat al F.D.P. pe circumscripția electorală nr. 9 Pitești tov. Constantin Don­cea, ministrul Colectărilor, membru supleant al C.C. al P.M.R. Propu­nerea a fost susținută cu căldură. A luat apoi cuvîntul tov. C. Don­cea, care, după ce a mulțumit pentru încrederea pe care cetățenii din cir­cumscripția electorală nr. 9 Pitești i-au acordat-o, s-a angajat să mun­cească neobosit pentru transforma­rea raionului Vedea, al uzinelor „23 August", în cir­cumscripția electorală Vasile Roai­­tă, Ion Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., în circumscripția electorală Ilie Pintilie, Ion Moldoveanu, mun­citor la fabrica de ulei Filimon Sîrbu, în circumscripția electorală Filimon Sîrbu, și alții. In regiunea Bacău tovarășii: Du­mitru Berezițchi, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comi­tetului regional Bacău al P.M.R., în circumscripția electorală Tg. Ocna, Maria Popescu, muncitoare fruntașă la fabrica de tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamț, în cir­­cumscripția electorală Piatra Neamț, Nicolae Amariei, președintele Sfa­tului popular din comuna Roznov, în circumscripția electorală Roz­nov, Enache Chiper, vicepreședin­tele întovărășirii agricole din satul Corni, în circumscripția electorală Sascut-tîrg, și alții. Printre candidații Frontului De­mocrației Populare propuși în adu­nările cetățenești din regiunea Bucu­rești se numără și tovarășii: Petre Drăgoescu, membru al C.C. al P.M.R., în circumscripția electo­rală Roșiori de Vede, Gh. Nichifor, președintele G.A.C. din satul Săpu­­nari, în circumscripția electorală Lehliu, Neagu Sforaru, directorul S.M.T.-ului din comuna Gorneni, în circumscripția electorală Dom­nești, Lucian Marin, prim secretar al Comitetului raional Videle al U.T.M., în circumscripția electorală Videle, Radu Cristea, președintele gospodăriei agricole colective din comuna Slobozia Mîndră, în cir­cumscripția electorală Slobozia Mîndra, și alții. In regiunea Cluj tovarășii Aurel Letea, președintele­ Sfatului popular al raionului Zalău, biologul Rudolf Palocsay, directorul stațiunii expe­rimentale pomicole din Cluj, în cir­cumscripția electorală Bistrița, Va­sile Tălpălaru, ajustor de precizie la atelierele C.F.R. „16 Februarie“, în circumscripția electorală Baciu, și alții. In regiunea Constanța­­ tovarășii Tudose Vasiliu, președintele Sfa­tului popular regional, în circums­cripția electorală Babadag, Marin Comșa, maistru la depoul C.F.R. Fetești, în circumscripția electorală Fetești, Ion G. Păun, președintele G.A.C. „Nuntaș" din comuna Nuntași, în circumscripția electo­rală Istria, bobinatoarea Viorica Zaharia de la întreprinderea meta­lurgică de utilaj, în circumscripția electorală Medgidia, și alții. In regiunea Craiova au fost pro­puși printre alții pentru alegerile de la 3 februarie 1957 tovarășii D. Simulescu, ministrul Poștelor și Telecomunicațiilor, membru supleant al C.C. al P.M.R., în circumscrip­ția electorală Vînju Mare. Gh. N. Cîrtoc, membru al întovărășirii a­­gricole „30 Decembrie", în cir­cumscripția electorală Zătreni, Flo­­rea Tiță, director general adjunct al Direcției Treburilor Consiliului de Miniștri, în circumscripția elec­torală Bechet, Gheorghe Stana, me­canic de locomotivă la depoul C.F.R. Tr. Severin, în circumscripția elec­torală Tr. Severin, Constantin T. Cruceru, prim secretar al comitetu­lui raional Novaci al P.M.R., în circumscripția electorală Novaci, Ion Nadu, muncitor fruntaș la Șantierul naval din Tr. Severin, în circumscripția electorală Ghelme­­gioaia, Elisabe­ta Ciutea, colectivistă din comuna Lupșa, în circumscrip­ția electorală Corcova. In regiunea Galați tovarășii Ste­­lian Grindeanu, inginer la fabrica de piese de schimb C.F.R., în circum­scripția electorală Galați-Nord, An­ton Moisescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., în circumscripția electorală Corod, Emilia Samoilă, di­rectoarea fabricii de textile „Munca“, în circumscripția electorală Galați- Vest, Gh. Codru, secretar al comi­tetului regional Galați al P.M.R., în circumscripția electorală Ghidi­­geni, Preda Cherei, membru al în­tovărășirii agricole din comuna Cioara-Doicești, în circumscripția electorală însurăței, Ion Grosu, pre­ședintele sfatului popular raional Panciu, în circumscripția electorală Panciu, Mihai Cîrlioru, membru al G.A.C. „Drumul lui Lenin" din comuna Nărujă, în circumscripția electorală Vrancea, Mihai Nichita, președintele sfatului popular al co­munei Carcaliu, în circumscripția electorală Măcin, și alții. In regiunea Hunedoara tovarășii Nicolae Cătană, membru supleant al C.C. al P.M.R., director gene­ral al combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, în circumscripția electorală Calan, Gri­gore Mureșan, președintele sfatului popular raional Alba, în circums­cripția electorală Alba, Angela Ji­n­teanu, textilistă fruntașă la fabrica „Tela" din Sebeș, în circumscrip­ția electorală Sebeș, și alții. In regiunea Pitești tovarășii Ște­fan Matei, prim secretar al comi­tetului regional Pitești al P.M.R., în circumscripția electorală Slatina, Gheorghe Olteanu, Inginer la IMS­­Cîmpulung, în circumscripția elec­torală Cîmpulung, Maria Moraru, membru al Prezidiului C.C.S., pre­ședintele C.C. al Sindicatului mun­citorilor din Industria ușoară, în circumscripția electorală Călimă­­nești, Gh. Petrescu, prim secretar al comitetului raional Drăgănești al P.M.R., în circumscripția electorală Drăgănești-Olt, Ioana Stănescu, muncitoare fruntașă la fabrica „11 Iunie" din Găvana, în circumscrip­ția electorală Bascov, și alții. In regiunea Stalin printre cei propuși drept candidați pentru ale­gerile de la 3 februarie 1957 se numără și tovarășii : Ion Forgăci, muncitor fruntaș la fabrica de za­hăr Bod, în circumscripția electo­rală Socele; Maria Stancu, șefa sec­ției munca în rîndul femeilor de la comitetul regional Stalin al P.M.R. în circumscripția electorală Mică­sasa, și alții. In regiunea Suceava tovarășii Ene Țurcanu, membru al C. C. a P. M. R, prim secretar al comite­tului regional Suceava al P.M.R. în circumscripția electorală Rădăuți acad. prof. dr. Nicolae Gh. Lupu în circumscripția electorală Boto­șani. Evghenie Nicolaev, secretar al comitetului regional Suceava al P.M.R., în circumscripția electorală Siret, ing. Mircea Buzilă din ba­zinul minier al Dornelor în circum­scripția electorală Vatra Dornei, Aspazia Vrabie, membră în biroul comitetului regional Suceava al P. M. R. în circumscripția electo­rală Bălușeni, Mihai Bîrligă, pre­ședintele G.A.C. „Ilie Pintilie" din comuna Roma, în circumscripția electorală Bucecea, Avramia Buja­­novschi, activistă a comitetului re­gional Suceava al U.T.M., în cir­cumscripția electorală Dărmânești, și alții. In regiunea Timișoara au mai fost desemnați drept candidați ai F.D.P. tovarășii , Ioan Gluvacov, membru al C.C. al P.M.R., în circumscrip­ția electorală Ceacova, Eroul Mun­cii Socialiste Vasile Voichiță, trac­torist la S.M.T. Sînnicolau Mare, în circumscripția electorală Sînnicolau Mare, Mihail Dalea, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R.P.R. la Moscova, în circumscripția elec­torală Oravița. Ștefan Kovacs, strungar inovator la fabrica „Elec­­tromotor", în circumscripția­ elec­torală Timișoara sud-vest, Loncear, ministrul Industriei Carol Ma­terialelor de Construcție, în circum­scripția electorală Reșița, Ana Slechter, membră a G.A.C. „Tudor Vladimirescu”­,­ în circumscripția electorală Șfria, Iosif Bayerle, mem­bru supleant al C.C. al P. M. R., în circumscripția electorală Jimbo­­lia, Maria Balochici, directoarea Uzinelor Textile Timișoara, în cir­cumscripția electorală Vinga, și alții. in Regiunea Autonomă Maghiară tovarășii : Ion Cozma, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Căilor Ferate, în circumscripția electorală Toplița, Bela Ferencz, muncitor la I.F.E.T. Comandaț, în circumscrip­ția electorală Covasna, Ludovic Csupor, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetului de par­tid al Regiunii Autonome Maghiare, în circumscripția electorală Gheor­­ghieni, și alții. Generalul maior Aurel Stancu, propus candidat al F.D.P. în circumscripția electorala „13 Septembrie“ București Tovarășul C. Doncea, propus candidat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 9 Pitești Alte propuneri de candidați Din toate părțile cazărmii se îndreaptă spre platoul de adunare subunități constituite. In flancul drept al coloanelor sînt rînduiți ostașii din anul doi, iar după ei urmează tinerii recruți. Și ei măr­­șăluiesc la fel de falnic ca cel din contingentul vechi. Pașii lor se aud ritmic, apoi devin din ce în ce mai grăbiți. Subunită­țile se opresc. Ele își ocupă locu­rile ordonate. Ostașii își aran­jează ținuta. Fiecare vrea să pară cît mai chipeș. Sărbătoresc astăzi începerea noului an de instrucție. După un timp se aude o co­mandă prevestitoare. Subunită­țile se aliniază impecabil. Puș­tile și automatele sînt mînuite energic......Ia drapel pentru onor, prezentați... arm!“ întreaga masă de militari pare un zid de granit. Fanfara intonează un marș. Momentul este înălțător. Din față apare drapelul de luptă al unității purtat de militari des­toinici. In pas de front, locote­nentul Vasile Gheorghe și cu însoțitorii săi trec prin fața sub­unităților. Pînza de mătase a drapelului unduiește lin în bă­taia vîntului. Firul auriu al cu­săturilor strălucește sub razele soarelui. Sînt clipe solemne, emo­ționante. Drapelul de luptă își desfășoară astăzi raldurile In fata bravilor săi apărători. Toți militarii string armele mai cu putere. Privind drapelul, gîndu­­rile multora străbat trecutul istoric al patriei Drapelul, simbol al gloriei și onoare! In urmă cu aproape un veac, cu ocazia înmînării drapelului unor regimente, domnitorul Ale­xandru Ion Cuza adresa milita­rilor următoarele cuvinte : „Primind noile drapele rea­­mintiți-vă pururea că u-am­ în­credințat onoarea Țării. Drape­­lul este Romînia, acest pămînt binecuvîntat al patriei udat cu singele străbunilor noștri îmbelșugat cu sudoarea mun­și­citorului. Este familia, cămi­nul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții voștri și în care se vor naște fiii voștri Drapelul este simbolul de de­votament, al fidelității, al o­­noarei și al disciplinei pe­­ ca­­re o reprezintă armata. Dra­pelul este in același timp tre­cutul, prezentul și viitorul, este întreaga istorie a Româ­niei“. Da. Drapelul simbolizează, înainte de toate, pămintul bine­cuvîntat al patriei, udat cu sîn­­gele străbunilor noștri și îmbel­șugat cu sudoarea muncitorului. In decursul veacurilor, poporul și-a arătat dragostea față de glia strămoșească luptînd pentru a­­pararea ei sub steagul țării. Avind sprijinul frățesc al ma­relui popor rus, muntenii au luptat moldovenii și cu eroism, de-a lungul secolelor, împotriva „uraganului ridicat de semilu­nă“. Cît de minunat evocă ma­rele poet Mihail Eminescu dra­gostea față de țară a poporului romîn, prin nemuritoarele ver­suri în care Mircea cel Bătrîn înfruntă pe trufașul sultan turc, Baiazid * ...Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoi­le și neamul... Și de aceea tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este.­­Dușmănii vei fi de toate fără a prinde chiar de veste . N-avem ești, dară iubirea de moșie e un zid care nu se-nfiorează de-a ta spaimă Baiazid., Pe cîmpurile de bătălie de la Rovine, Vaslui, Războieni, Călu­­găreni, steagul țării purtat de vitejii oșteni a fost încununat de glorie. Luptînd cu eroism, a­­vînd steagul în frunte, străbunii noștri au stăvilit năvala puhoiu­lui turcesc și au pus de multe ori pe fugă pe cotropitori. Cel mai vechi steag al Mol­dovei păstrat pînă azi la o mă­­năstire din R. P. Bulgaria este steagul din timpul lui Ștefan cel Mare. El a fost purtat cu cre­dință și glorie pe cîmpurile de bătălie. In Țara Romînească, cu aceeași fierbinte dragoste de patrie, Mihai Viteazul a unit sub același steag Moldova, Țara Româneas­că și Transilvania, creînd primul stat centralizat romîn în scopul de a putea lupta cu forțe sporite împotriva jugului turcesc, pen­tru cîștigarea independenței. Insă în bătălia de la Mirăslău (1600), Mihai a fost înfrînt. Era în pe­ricol de a fi împresurat. Și a­­tunci, înainte de a se smulge de pe locul bătăliei pierdute, Mihai porunci să i se aducă steagul țării. Acest steag foarte vechi, Mihai îl desprinse de pe lance. Acest moment solemn este de­scris astfel de Bolintineanu și stindardul țării el înfășurînd către sin­ii stringe înapoi căzînd. Masele populare n-au luptat numai împotriva cotropitorilor străini, ci ele au fost nevoite să lupte și împotriva exploatării boierimii. Neuitată este memoria eroilor căzuți cu ocazia răscoa­lei de la Bobîlna, sau lupta io­bagilor romîni și maghiari con­duși de Doja, Horia, Cloșca și Crișan. In decursul secolelor, boieri­mea a căutat să întărească ex­ploatarea țărănimii cu exploatatorii străini, aiiindu-se La a­­ceastă dublă exploatare, țărăni­mea, tîrgoveții și chiar mica bo­ierime au răspuns semnalului dat de Tudor Vladimirescu și în 1821 au pornit la răscoală. Ca o continuare și dezvoltare progresivă a răscoalei populare condusă de Tudor au răsunat cu­vintele pline de revoltă ale ma­relui patriot Nicolae Bălcescu, în anul revoluționar 1848: „In zadar veți îngenunchia și vă veți ruga pe la porțile împăraților, pe la ușile miniștrilor lor. Ei nu vă vor da nimic, căci nici vor, nici pot. Fiți gata dar, a lua voi, fiindcă împărații, domnii și boie­rii pămîntului nu dau fără nu­mai aceea ce smulg popoarele“. în numele ideii de libertate, dreptate și frăție, Bălcescu, Ma­gieru și ceilalți revoluționari au înălțat steagul tricolor pe Cîm­­pul Libertății, tricolor care este și astăzi drapelul patriei noastre libere. Plin de strălucire și-a făcut intrarea în istoria patriei drape­lul nostru tricolor. Trecutul, faptele eroice ale străbunilor, îi împodobesc faldurile. Tricolorul reprezintă încă de la nașterea sa steagul libertății și al luptei pen­tru apărarea țării. Insă burghezia aliată cu mo­­șierimea într-o monstruoasă coa­liție, cu scopul de a stăvili desă­vârșirea revoluției începută la 1848, au adus la cîrma țării pe Carol de Hohenzollern. Odată cu venirea în țară a acestui odios reprezentant al intereselor clase­lor exploatatoare, al burgheziei străine, occidentale, a început o perioadă neagră pentru țara dina­mică Dictatura burghezo-moșiereas­­că n-a izbutit să înăbușe vo­ința de luptă a poporului. Dra­pelul tricolor a rămas în conș­tiința maselor așa cum l-a înăl­țat Bălcescu. Sub faldurile aces­tui drapel au luptat vitejii de la 1877 alături de armatele rusești pentru cucerirea independenței noastre naționale de sub jugul otoman. Grele au fost condițiile care au luptat ostașii romîni la în 1877.........Picioarele și mîinile rare ne muncesc țarinile in vre­me de pace — scria I. L. Cara­­giale — degerau în șanțurile redutelor ; oștenii romîni n-aveau drept hrană decît o fărîmătură de pesmete negru muiat în făga­șul săpat de roatele tunului“. Lipseau munițiile, lipseau îmbră­cămintea, hrana și medicamente­le. In acest timp, bogătașii huzu­reau prin cafenelele Bucureștiu­­lui, benchetuiau pe la conace, la adăpost de orice primejdie. Nemuritoare vor rămîne în is­toria patriei noastre pildele de vitejie din luptele de la Grivița, Plevna și Smîrdan. Pe reduta Grivița a fost ridicat încă o data la strălucire drapelul tricolor. Nume ca acelea ale lui Ștefan Furtună, Grigore Ioan al Lucăi, Vasile a lui Tudor, Valter Mă­­răcineanu și multe altele vor ră­mîne veșnic în amintirea poporu­lui nostru. Ce le-a rezervat însă acestor eroi stăpînirea fească în frunte burghezo-moșie­­cu regele a spus-o încă în vremea aceea poe­tul Vasile Alecsandri : Ce-i astă sărăcime și goală și flă­­mîndă ? Eroii de la Plevna !... Iată-i ! Ah ! Cine-ar crede? Se plînge chiar de milă tot omul care-i vede, Și eu pling de rușine... in țara ospeție. Să văd cerșind pomană vitejii Rominiei ! Amarnică a fost răsplata dată de burghezi-moșierime cucerito­rilor independenței țării. In loc de pămintul făgăduit in timp ce luptau în tranșee, țăranii au pri­mit gloanțe. Așa s-a întimplat și în anul 1907 cînd au fost uciși peste 11.000 de țărani. Independența țării cucerită de către masele populare cu prețul vieții lor a fost vîndută capita­liștilor străini de către burghe­zie și moșierime în frunte cu re­gele. Poporul muncitor romîn însă și-a continuat lupta eroică pentru libertate. In fruntea ma­selor muncitoare, ținînd sus stea­gul roșu, lupta Partidul Co­munist Romîn. Eroi ca­sile Pin­tilie, Filimon Sîrbu, Bela Brau­­ner, Olga Bancic, Vasile Roaita și mulți alții au înscris pagini glorioase de luptă revoluționară în istoria patriei. In inimile mi­lioanelor de oameni va trăi veș­nic amintirea luptelor din 13 de­cembrie 1918, a luptelor de la Lupeni din 1929 și eroicele lup­te ale ceferiștilor din 1933. Lupta pentru libertate și Independență națională dusă de poporul nostru în frunte cu co­muniștii și-a găsit încununarea la 23 August 1944, cînd, în condițiile create de victoriile Ar­matei Sovietice eliberatoare, fost înfăptuită insurecția armată a victorioasă. Alături de miile de drapele roșii care înaintau glo­rioase spre apus era și drapelul tricolor de luptă al Diviziei ,,Tudor Vladimirescu" și al tu­turor celorlalte divizii­ romînești care au participat cu eroism la luptele pe frontul antihitlerist. Tricolorul a fost înălțat din nou la loc de cinste. La 30 decembrie 1947, clasa muncitoare condusă de partid a răsturnat monarhia și a procla­mat Republica Populară Romî­nă. Pe drapelul patriei noastre a fost brodată stema scumpei noastre patrii, Republica Popu­lară Romînă. Servește cu credință drapelul unității în unitățile Forțelor noastre Armate, drapelul unității amin­tește militarilor de toate gra­dele eroicele lupte ale străbuni­lor noștri. Ostașii armatei noas­tre populare sînt demni apără­tori ai cuceririlor obținute. Ei depun eforturi susținute în însu­șirea măiestriei militare, fiind convinși că prin aceasta cinstesc drapelul unității. Aviatorii străbat neînfricați înălțimile cerului. Marinarii în­fruntă cu bărbăție furtunile apă­­rînd cu strășnicie hotarele mari­time ale patriei. Tanchiștii, infan­teriștii, artileriștii, transmisio­­niștii, militarii de toate armele muncesc cu elan patriotic pen­tru desăvârșirea măiestriei lor. înălțătoare au fost momentele în care ofițerul Sîrbu Emil a scos drapelul la consfătuirea ce a avut loc cu numeroși fruntași în pregătirea de luptă și poli­tică din unitatea „N“. Militarii vedeau în drapelul unității sim­bolul îndeplinirii îndatoririlor lor față de partid și guvern. Ofițerii Oancea și Badea Ion au vorbit militarilor despre fap­tele eroice săvîrșite de armata noastră în lupta împotriva hit­lerismului : „...Avioanele fascis­te cădeau unul după altul sufc focul necruțător al artileriei noastre antiaeriene. Tancurile, care îndrăzniseră să muște din pămîntul sfînt al patriei, au fost nimici­te în luptele din țară, din Ungaria și Cehoslovacia. Dra­pelul de luptă al unității noas­tre a triumfat victorios și a fost înfipt pe cele mai mari înălțimi ocupate de hitleriști. Era sim­bolul vitejiei, al onoarei și glo­riei noastre militare“. Cu ocazia împlinirii a zece ani de la eliberarea patriei noas­tre, drapelele unităților din care fac parte ofițerii Teodorescu A­­lexandru și Secătuș Gavril au fost decorate cu Ordinul Steaua Republicii clasa a V-a pentru victoriile repurtate în războiul antihitlerist. In timp de pace ca și în vre­me de primejdie, militarii noș­tri apără cu credință cinstea drapelului unităților. In anul trecut se stîrnise o furtună în poligonul de trageri — povestește ofițerul Constanti­­nescu Petre. Vîntul dezlănțuit puternic zvîrlea acoperișul bara­­camentelor și praful ce se ridi­case te făcea să nu poți vedea nici la doi pași. Fiecare militar alerga la tunuri, la aparate sau unde știa că trebuie să salveze avutul militar. Dar în acele cli­pe, gîndurile multor militari s-au îndreptat în primul rînd spre drapel. Atunci caporalul Bivo­­laru Ion, cu întregul schimb li­ber care se găsea de gardă, a alergat spre vitrina unde se gă­sea drapelul. In acest fel, punîn­­du-i la adăpost, garda a acor­dat onoarea cuvenită drapelului. Privind militarii de pe pla­toul de adunare vedeai în ei pe apărătorii dîrzi ai scumpei noas­tre patrii. Acum, ei defilează prin fața drapelului. Unii sînt ostași tineri, iar alții mai vechi, dar toți au o ținută dîrză ostă­șească. Aceasta dovedește hotă­­rîrea lor neclintită de a apăra pînă la sacrificiu patria noastră liberă și a cinsti prin faptele lor drapelul patriei, drapelul de luptă al unității. Maior GH. MERIȘESCU Cuvinte despr

Next