Apărarea Patriei, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 231-257)

1958-10-10 / nr. 239

VineRi 10 oCtombrie 1958 Nr. 259 (3774_ ______________________________________________________APARAREA PATRIEI__________________________________________________________________________________________________ _ PRI­ETENIEI^^^^^ MMHO-SCVKMK­lIUl POEZIA VIEȚII Intre 20 august și 5 septembrie s-au desfășurat zilele culturii și artei ro­­mânești in Repu­blica Socialistă So­vietică Moldovenească. O delegație a oamenilor de cultură și artă din țara noastră a participat la aceste sărbă­tori, care au luat proporțiile unei ma­nifestări entuziaste și frățești, atit pen­tru noi cit și pentru gazdele noastre. Nu-i ușor să așterni pe hîrtie imen­sul val de dragoste cu care am fost intimpinați și înconjurați de toți oa­menii din R.S.S. Moldovenească, din prima și pină-n ultima zi a vizitei noastre. Ceea ce voi încerca in aceste rânduri sunt numai citeva trăsături din imaginea frumoaselor zile petre­cute. Delegația noastră a rămas pro­fund impresionată de transformările și realizările obținute de oamenii muncii de acolo, nn mai puțin de cinci­sprezece ani. Această transformare este deopotrivă observată și la oraș și la sat. De altfel, această noțiune de oraș și sat dispare văzind cu ochii. Și nu va mira pe nimeni de la noi, cind va lua cu­noștință de gradul inalt de tehnică și cultură al colhozurilor și sovhozuri­lor R.S.S. Moldovenești. Aceste rea­lizări sunt pe de-a-ntregul impresio­nante. Dar ca să pot fi mai bine în­țeles este nevoie de o comparație cu trecutul. Desigur, lucrul acesta se poate aplica în orice loc vizitat de noi, pe întinsul Republicii. Dar pen­tru o exemplificare mai concretă să luăm de pildă Kișinăul, capitala Re­publicii Socialiste Sovietice Moldove­nești. Renăscut din cenușă — ca pasărea Fenix, a luat proporțiile unei mari capitale. Luminat — cu neon — pare intr-o permanentă sărbătoare. Cu clădiri noi și impunătoare, cu bule­varde largi și parcuri de-o frumusețe rară, cu instituții de cultură și artă, cu industrie puternică, zeci de uzine și fabrici, institute de invățămint supe­rior, operă, teatre, cinematografe, ra­dio și televiziune, academie de științe, expoziții, biblioteci vaste, monumente de mare valoare artistică. Toate acestea și multe alte înfăp­tuiri vorbesc despre uriașa capacitate creatoare a oamenilor sovietici. Și a­­cum acești minunați oameni sunt in plin avint de construire a comunismu­lui. Am spus de la inceput cit de greu e ca din citeva note de drum să prinzi cit de cit atmosfera de muncă și creație a acestor oameni minunați. De altfel, de-ar trebui să amintesc — măcar un treacăt — de impresiile cu care am rămas din au­tea și atitea vi­zite făcute, n-ar încăpea in spațiul u­­nui articol de gazetă. De aceea nu voi pomeni de interesantele vizite făcute în citeva colhozuri, cu o viață îm­belșugată și cu un nivel cultural ridicat, cu monumentale săli de teatru, nici de gradul înaintat al agriculturii și mai ales de faimoasele vii ce fac mîndria întregii Uniuni Sovietice, nu voi vorbi nici de minunații artiști de teatru, poeți și li­terați de mare ta­lent, nici de oame­nii de știință, care ne-au primit cu a­­tita căldură — și nici de oamenii, care pe timpul vizitei ne-au însoțit peste tot. Voi așterne pe hîrtie doar citeva ginduri despre cea­surile petrecute în parcul Pușkin. Gră­dina foarte puțin­­ îngrijită odinioară, azi este un parc nou, cu o multitu­dine de flori de un gust rar intilnit,­­ cu zeci de statui, cu locuri de re­creație pentru oamenii muncii, dar mai ales pentru copii. Pe aleea principală am rămas ceasuri întregi admirind ar­tisticele realizări ale sculptorilor mol­doveni, imortalizînd chipurile lui Emi­­nescu, Alecsandri, Hașdeu, Creangă, Negruzzi, Russo, Bălcescu și Caragia­­le, iar in rondul din mijlocul aleei [UNK] ne­muritorul Pușkin. Alături de monu­ment, secularul salcim, unde bătrânii spun că Pușkin, marele poet exilat, petrecea multe din ceasurile zilei, creind la opera sa. Multe din faimoa­sele sale poeme și poezii au fost create sub acest salcim, rămas ca o duioasă amintire, a aceluia ce și-a trăit tristele zile ale exilului, mai bine de trei ani. Aici se spune că și-ar fi început „Oneghin". Tot aici și-a terminat ce­lebra poemă „Țiganii" și multe alte versuri rămase podoaba poeziei li­rice ruse. M-am așezat pe banca de sub bătrînul salcim și priveam profi­lul fin al marelui poet, murmuram ver­surile lui atit de inspirate, nncit au devenit profeția viitorului. Poate că niciodată pînă în acest amurg de zi n-am înțeles adîncul poeziei pușkinie­­ne. O muzică a versului plin de rezo­nanță și de ecouri, de sugestii și de accentuări, atit de caracteristic poeziei sale. Puternică dar suavă, această poezie creează prin ea însăși un sim­­țămint de pace. S-ar zice atunci că în gîndurile genialului poet răsună — în­­tr-o mare tăcere — ecourile unei su­blime melodii : aceste armonii nu-s de­­cît oamenii pe care îi iubea și-i voia fericiți. Acest poet a furat inima mul­tor mii de cititori, mi-a furat-o și mie. Atita prospețime, atita căldură de via­ță ca în genialele versuri ale lui Puș­kin și Eminescu mă copleșesc. Ei sunt pentru mine poeții poeților, după cum sunt — inima inimilor. Amindoi și-au iubit țara cu o eroică iubire, cintăreți universali ce au înnobilat veacul în care au trăit. Și iată că trăiesc mereu, veșnic, in inimile noastre și ale tutu­rora. Se înserase de-a binelea.. O adiere de inceput de toamnă acom­pania versurile prețioase ca perlele fine, ale marilor poeți, ce le murmuram parcă spunindu-le discret chiar ne­muritorilor. Să spui versuri marmorei și bronzului... Era timpul să plec. M-am rupt din vraja în care mă prinsesem și am coborit in oraș. Viață, lumină, bucu­rie. M-am amestecat în mulțime și am ținut nasul cu ea. GEORGE VRACA artist al poporului Manifestări consacrate prieteniei romîno-sovietice In întreaga tară au loc numeroase manifestări consacrate prieteniei ro­­mîno-sovietice. In regiunea Bacău, la adunările festive prilejuite de deschiderea Lunii prieteniei romîno-sovietice au partici­pat peste 20.000 de oameni ai muncii, care au manifestat cu căldură pentru prietenia de nezdruncinat dintre R. P. Romînă și U.R.S.S. In regiunea Ga­lați au avut loc peste 400 de adunări festive cu prilejul Lunii prieteniei ro­­mâno-sovietice La Palatul de cultură din Pitești s-a deschis expoziția „Din viața oamenilor sovietici“. Numeroase fotografii înfăți­șează minunatele condiții de muncă și de viață ale oamenilor sovietici. Tot la Pitești s-a deschis o expoziție cu aspecte ale dezvoltării economice și culturale a U.R.S.S. Casa Prieteniei romîno-sovietice din Constanța a organizat un ciclu de conferințe cu privire la realizările oa­menilor sovietici. La Muzeul Militar Central Tovarășul G. G. Sotnikov,­ vicepre­ședinte al conducerii Asociației prietenie sovieto-romîne, și A. V. Rea de binin, secretar al Comitetului raional Sv­erdlov al P.C.U.S. din Moscova, membri ai delegației sovietice care participă la sărbătorirea Lunii prie­teniei romîno-sovietice în țara noastră, au vizitat în după amiaza zilei de 9 octombrie Muzeul militar central. După vizitarea muzeului, oaspeții au scris în cartea de aur a muzeului următoarele: „Noi, membrii delegației Asociației de prietenie sovieto-romîne, vizitînd muzeul dvs. am rămas încîn­­tați de eroismul poporului romîn iu­bitor de libertate. Suntem­ fericiți că în muzeu este foarte bine reflectată prietenia dintre poporul romîn și po­porul rus, dintre armata romînă și­ armata sovietică, prietenie care are o istorie a ei multiseculară și care s-a cimentat in repetate rinduri prin sin­­gele vărsat în luptele cu dușmanii co­muni. Urăm lucrătorilor muzeului succese in muncă". Vizitele membrilor delegației sovietice In cursul zilei de joi membrii dele­gației sovietice care se află în țara noastră cu prilejul Lunii prieteniei ro­mîno-sovietice și-au continuat vizitele în Capitală. In cursul dimineții, oaspeții în frun­te cu G. G. Sotnikov au vizitat Com­binatul Poligrafic „Casa Scînteii“ și u­­zinele „Republica“. Evghenia Grigorievna Sorocean, președinta colhozului „Viață Nouă“ din R. S. S. Moldovenească, a făcut o vizită la Comitetul executiv al Sfa­tului Popular regional București, iar artista Roza Ivanova Makagonova, a vizitat Institutul de artă teatrală și ci­nematografică „I. L. Caragiale“. Festivalul filmului sovietic Joi, cea de-a doua zi a Festivalului filmului sovietic, la cinematograful „Patria“ s-a prezentat în premieră fil­mul „Anul 1918“, producție în culori a Studioului „Mosfilm“. Filmul „Anul 1918“, în regia lui Grigori Roșal, este seria a doua a filmului realizat după romanul „Calva­rul“ de Alexei Tolstoi. Publicul a primit cu căldură această mare realizare a cinematografiei so­vietice. La invitația Consiliului General A. R. L. U. S. Joi la amiază a sosit în Capitală, la invitația Consiliului General ARLUS K.­ Litvin, președintele con­d­­cerii Aso­ciației ucrainene pentru relațiile cultu­rale cu străinătatea, pentru a partici­pa la manifestările prilejuite în țara noastră de sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de acad. P. Constantinescu-Iași, vicepreședin­te al Consiliului General A.R.L.U.S., C. Prisnea, adjunct al ministrului Invă­­țămîntului și Culturii, acad. dr. N. Gh. Lupu, Eugen Rodan și L Moraru, se­cretari ai A.R.L.U.S.-ului, membrii de­legației romîne, care a participat la des­fășurarea Zilelor­ culturii romînești în R. S. S. Ucraineană, activiști ai A.R.S.U.S.-ului, ziariști. Au fost de față V. F. Nicolaev, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al Uniu­nii Sovietice la București, și I. S. Hin, secretar al ambasadei. Dezbătînd în adunări și conferințe de partid problema democrației inter­ne de partid accentul să se pună pe ceea ce este esențial, adică pe felul în care a fost activizată întreaga ma­să a membrilor de partid, pa grija manifestată de birou ca toți comu­niștii să participe atât la elaborarea hotărîrilor cât și la înfăptuirea lor. Este important să se arate dacă orga­nele conducătoare s-au sfătuit și au ținut seama de propunerile și suges­tiile comuniștilor în fixarea ordinelor de zi, în inițierea și desfășurarea di­feritelor activități, dacă membrii și candidații de partid au avut în per­manență sarcini concrete de partid în raport de posibilități și dacă au fost ajutați în îndeplinirea lor. O mare atenție trebuie acordată fe­lului în care organizațiile de partid și organele politice s-au ocupat de întă­rirea rîndurilor partidului, cum au reu­șit ele să pregătească și să atragă în partid pe cei mai buni militari, frun­tași în pregătirea de luptă și politică, devotați cu trup și suflet cauzei clasei muncitoare. Folosirea cu­ curaj a criticii și auto­criticii constituie o condiție de bază în asigurarea unei vieți de partid com­bative, conformă cu cerințele statutu­lui partidului. E necesar să se anali­zeze temeinic modul în care birourile de partid și comuniștii cu munci de răspundere au stimulat critica și auto­critica. Să se arate mai ales măsura în care ei au ținut seama de criticile juste ale membrilor de partid, dacă autocriticile pe care și le-au făcut au fost urmate de fapte concrete. Cei ca­re au încercat să frîneze critica de jos să fie trași la răspundere și criticați cu toată asprimea. Adunările pentru dări de seamă și alegeri și conferințele de partid să fie astfel pregătite, încît ele însele să constituie un model de combativitate partinică, de folosire curajoasă a cri­ticii și autocriticii .II Șefii organelor politice în rapoar­tele ce le vor prezenta să se ocupe pe larg de stilul de muncă al lucrăto­rilor politici în conducerea organiza­țiilor de partid, întărirea muncii co­­lective, lichidarea formelor și meto­delor birocratice de muncă și găsirea căilor de înlăturare a lipsurilor. Cum a militat organul politic pentru apli­carea cu strictețe a principiilor de par­tid în selecționarea, creșterea și repar­tizarea cadrelor. Șefii organilor politice în pregăti­rea conferințelor de partid sînt obli­­gați să sprijine comisiile de partid pentru ca acestea să participe activ la îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Să ajute pe secretarii comisiilor de partid ca în dările de seamă analizeze activitatea desfășurată să­ și în lumina prevederilor statutului parti­dului nostru și a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din iunie a.c. Să se analizeze în spirit critic și autocritic activitatea comisiilor de partid pen­tru apărarea purității rîndurilor parti­dului, pentru curățirea lor de elemen­tele necorespunzătoare, carieriste, ne­demne de înaltul titlu de membru de partid. , Ia dările de seamă ale comisiilor de partid să se acorde o mare atenție analizei muncii desfășurate de către acestea pentru aplicarea instrucțiuni­lor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn cu privire la pri­mirea în partid și a instrucțiunilor referitoare la aplicarea sancțiunilor prevăzute în statut. Să se arate cum au influențat acestea asupra activității comuniștilor. De asemenea să se acorde multă atenție analizării stilului de muncă al comisiilor de partid, punînd ac­centul pe rezolvarea colectivă a sar­cinilor, pe maturitatea dovedită de membrii comisiei în luarea hotărîri­lor, felul in care au muncit cu or­ganizațiile de partid și cele U.T.M. pentru respectarea de către acestea a prevederilor statutare. Trecînd la alegerea noilor organe conducătoare de partid, comuniștii vor trebui să se îngrijească de asigu­rarea unei juste compoziții a acesto­ra, respectând cu strictețe instrucțiunile Comitetului Central al Partidului. In noile organe conducătoare de partid să fie aleși numai acei tovarăși cu ex­periență, fruntași pe locul de muncă, disciplinați, care luptă cu însuflețire pentru aplicarea liniei politice a parti­dului. .Pe cît se poate, în birourile de partid să fie aleși comuniști care lu­crează în sectoarele importante de muncă existente în unități. O mare importanță are alegerea or­ganizatorilor de grupă de partid și constituirea de noi grupe în comanda­mente și instituțiile centrale ale M.F.A. Organizatorii de grupă de par­tid să fie aleși dintre comuniștii cu experiență, care cunosc problemele for­mațiunii respective (secție, birou etc.) și știu să se orienteze operativ și cu simț partinic in rezolvarea sarcinilor de fiecare zi. Rezultatele adunărilor depind în mare măsură de competența cu care ele vor fi conduse. De aceea, în pre­zidiul adunărilor să fie aleși acei to­varăși care au experiență în munca de partid și sînt fruntași, model pen­tru toți membrii și candidații de partid. O problemă importantă de care de­pinde desfășurarea viitoare a muncii o constituie instruirea noilor organe alese. Imediat după alegere, a doua zi, delegatul eșalonului superior de partid va asigura instruirea inițială a acestora. In cel mai scurt timp, loc­țiitorii politici ai comandanților de unități, ajutați de către secțiile poli­tice, vor instrui birourile organizați­ilor de partid de companie (secție) și organizatorii de grupe de partid asupra unor probleme mai importan­te ca: activizarea organelor conducă­toare de partid, a tuturor membrilor și candidaților de partid pentru înde­plinirea la timp și întocmai a hotă­rîrilor de partid, pentru asigurarea ro­lului de frunte al comuniștilor în pre­gătirea de luptă și politică, asigurarea cu sarcini a tuturor membrilor și can­didaților de partid, desfășurarea mun­cii colective etc. In fixarea temelor să se țină seama de situația concretă din unitatea respectivă, de experiența muncii de partid pe care cei aleși o au. Pregătirea și desfășurarea adunări­lor impun o intensă muncă organiza­torică. Șefii de organe politice, pe baza planurilor de muncă întocmite în acest scop, să conducă nemijlocit această acțiune. Să țină o perma­nentă legătură cu eșaloanele de par­tid superioare, cu organele locale de partid, să urmărească îndeaproape viața din unități și pe baza unei analize sistematice a muncii să intervină cu diferite măsuri­ operative care să îm­bunătățească activitatea organizațiilor de partid. In această perioadă organizațiile de partid să asigure ca membrii și can­didații de partid să studieze cu aten­ție materialele ce vor apare în presa de partid și militară, și să tragă în­vățămintele necesare pentru munca și activitatea lor. Asigurînd o pregătire temeinică a adunărilor și conferințelor de partid vom menține și dezvolta avîntul creat în viața organizațiilor de urma dezbaterii hotărîrilor partid în Plenarei C.C. al P.M.R. din iunie a. c., asigura ridicarea pe o treaptă vem mai înaltă a muncii politice de partid, a rolului organizațiilor de partid în viața unităților în scopul îndeplinirii cu succes a sarcinilor pregătirii de luptă a trupelor, Mai mult respect față de spectator — De curind ne-a vizitat o formație a ansamblului de cântece și dansuri al armatei, sub conducerea căpita­nului Eremia Sergiu. Această for­mație a fost primită cu multă bu­curie de către militari. Programul prezentat a reușit în bună măsură să-și atingă scopul propus. Cîntecele populare și dan­surile au fost viu aplaudate. Mult apreciate au fost cintecele ciobă­nești și cele interpretate de solistul Trofin Nicolae, dansurile oltenești și dansul țigănesc. Consider însă că formația ar fi lăsat o impresie și mai bună dacă nu ar fi manifestat unele lipsuri. Cu ocazia prezentării spectacolului, membrii formației parcă erau plic­tisiți, obosiți. Majoritatea membri­lor formației au prezentat punctele din program monoton, liniar, parcă ar fi îndeplinit o formalitate pen­tru care nu simțeau nici o atracție. Marcel Anghelescu, de pildă, a re­curs la unele gesturi care nu aveau nimic comun cu o bună interpre­tare a cântecelor. Chiar și solistul Trofin nu a fost la înălțimea posi­bilităților sale. Zâmbetul artificial nepotrivit a fost sezisat de specta­tori. Unii membri ai formației artis­tice s-au prezentat pe scenă cu o ținută neîngrijită, nebărbieriți. Spectatorii militari comentau ne­gativ această atitudine de descon­siderare a celor care vin să urmă­rească spectacolul. Socotesc însă că nu întîmplător au fost manifestate astfel de lip­suri. Conducătorul formației, in timp ce aceasta prezenta spectaco­lul, se afla la plimbare prin oraș... Cred că este cazul să atragem atenția unor astfel de tovarăși că atitudinea lor este dezaprobată de spectatori. Nu de puține ori mili­tarii dezaprobă și pe acei membri ai formației care, deși sunt imbră­cați in haine militare, nu salută pe stradă, nu dau dovadă de politețe militară. Căpitan GH. TIUGEA „Rețeta 44 să fie dată de cei în drept... Nu vreau să se creadă că aș a­­vea ceva împotriva celor care iu­besc animalele. Am cunoscut gră­niceri care țin la cîinii lor de ser­viciu ca la adevărați prieteni. Doar nu de puține ori acești prie­teni credincioși îi ajută să-și înde­plinească misiunile. Nimeni nu are nimic împotriva grănicerului sau a vînătorului atunci cînd merge în­soțit de un cîine. Dar cel despre care vreau să vă scriu nu este nici grănicer, nici vînător. Este farma­cist , ofițerul Istrate Alexandru. Intr-una din­ zile a fost văzut intrînd pe porțile cazărmii cu un cîine. Cum era și firesc o astfel de apariție a atras un mare număr de „spectatori“. După cîte mi-am dat seama proprietarul cîinelui se simțea măgulit. „Este o veche pa­siune a mea de a avea un cîine de vânătoare“ — a dat explicații ofi­țerul Istrate. Și a început să po­vestească despre „calitățile extra­ordinare“ ale patrupedului care rămăsese indiferent la spusele dre­sorului său. „Trebuie să-l cresc, tovarăși, — a continuat farmacis­tul explicațiile, îmi dă multă bă­taie de cap. Ar fi păcat să nu-1 formez cînd dă dovadă de o inte­ligență sclipitoare“. Cei prezenți au aflat cu această ocazie că patrupedul „de o inteli­gență sclipitoare“ mai este după una alta și costisitor : el consumă trei litri de lapte pe zi, carne, pîine, zahăr, ciocolată, conserve și alte alimente. „Mai puneți la soco­teală și faptul că trebuie să-l scot la plimbare de două ori pe zi, di­mineața și seara, fără să mai țini seama de orele de dresaj...“ — se văita proprietarul cîinelui. — Dar cine vă obligă să țineți o astfel de potaie care vă dă atîta bătaie de cap ? — a îndrăznit unul din cei prezenți. Ofițerul Istrate s-a uitat furios la cel care vorbise, a țuguiat bu­zele a dispreț față de „novici“ și... a plecat... ...Mulți s-au dumirit cu această ocazie de ce ofițerul Istrate are a­­u­tea lipsuri în munca sa profesio­nală , nu mai are timp să se ocupe și de specialitatea sa, fiind extrem de ocupat. S-a lămurit așa­dar de ce cei care primesc o rețetă­ de la farmacistul Istrate rămîn cu ea — pentru că este atît de eronat întoc­mită încît colegii săi de breaslă din oraș refuză să o ia în conside­rație... ...Eu nu dau nici un fel de rețetă. Rămîne să fie „întocmită“ de cei în drept. Căpitan MUȘAT STAN ȘTIRI SPORTIVE -și întrecerile din penultima zi a campionatelor republicane de tir, care se desfășoară la poligonul Tunari, s-au soldat cu rezultate valoroase și mai multe recorduri ale țării. Proba de pistol calibru mare a fost câștigată de dinamovistul Petre Mocuță cu per­­formanta„nr.e_.&7­5 puncte (nsv.reford al R.P.R.). Tot ca un rezultat record — 194 puncte — Ion Albescu (C.C.A.) a cîștigat titlul de campion la skeet. Proba de cerb alergător 25 focuri duble a revenit trăgătorului Ene Dră­­gan (Dinamo):­­s- 180 puncte. Performanțe remarcabile au fost în­registrate în proba de armă liberă calibru redus 3x30 focuri juniori. La totalul celor trei poziții pe primul loc s-a clasat campionul mondial de ju­niori Marin Ferecaru (Grivița Roșie) cu 850 puncte (record R.P.R.), învin­gătorul întrecerii a stabilit un record la poziția în genunchi — 290 puncte și a egalat un al treilea, la poziția culcat, împreună cu Iosif Aron, rea­­lizînd fiecare 294 puncte.­­1. La baza hipică din parcul spor­tiv al raionului Gh. Gheorghiu-Dej cu început joi campionatele republicane de călărie la care participă echipe din București, Ploești, Sibiu și alte orașe ale țării. Prima probă a competiției —a dresaj categoria ușoară — s-a în­cheiat cu victoria concurentului Gh. Teodorescu (Dinamo) pe calul Cinci­nal cu 583 puncte. Pe locul doi s-a clasat I. Molnar (C.C.A.) pe calul Bo­lero cu 547 puncte. Campionatele continuă astăzi cu probe de dresaj și obstacole.­­1ț Echipa de fotbal „Petrolul“ Plo­ești a plecat joi cu avionul la Kiev, unde va susține la 12 octombrie cel de-al treilea meci cu formația Wismut Karl Marx Stadt (R.D. Germană). După cum s-a anunțat, echipa învin­gătoare în această întîlnire se va ca­lifica pentru optimile de finală ale Cupei campionilor europeni la fotbal, urimînd să întîlnească pe cîștigă­­toarea meciului I­K Goteborg-Esch sur Alzette Luxemburg. Din lotul echipei Petrolul fac parte jucătorii Sfetcu, Roman, Pahonțu, Marinescu, Neacșu, Tabarcea, Babone, Zaharia, Voica și alții. -jl.- Ultimul meci din optimile de fi­nală ale Cupei U.R.S.S. la fotbal s-a înt­ la­­ 0. Ultimele întîlniri au avut loc cadrul campionatului mondial de Stockholm -sr In meci retur pentru Cupa cam­pionilor europeni la fotbal, franceză Reims a invins pe echipa teren propriu formația Newtowards (Irlan­da de Nord) cu 6—2 (4—2), învin­gătoare și în primul meci cu 4—1, campioana Franței s-a calificat pen­tru optimile de finală. disputat la Kuibîșev între echipa lo­cală Aripile Sovietelor și Lokomotiv Moscova. Victoria a revenit echipei Lokomotiv cu scorul de 2—0. In sferturile de finală se vor dispu­ta următoarele întîlniri: Spartak Mos­cova—Lokomotiv Krasnoiarsk ; Dina­mo Moscova—Pahtakor Tașkent; Lo­komotiv Moscova—Znam­ia Truda Ore­­hovo Zuevo ; Admiral Leningrad— Torpedo Moscova.­­fr La 8 octombrie a plecat cu a­vionul la Londra echipa de pentatlon modern a U.R.S.S. Peste citeva zile vor pleca la Lon­dra alte două delegații de sportivi sovietici: reprezentativa de fotbal a U.R.S.S. și selecționata de box a o­­rașului Moscova. . Meciul de fotbal între selecționatele Angliei și U.R.S.S., al patrulea din acest an, stîrnește un interes deose­bit în cercurile sportive din lumea în­treagă. In cele 3 meciuri disputate anul acesta de două ori rezultatul a fost egal, (1—1 și 2—2), iar odată victoria a revenit echipei U.R.S.S. cu o C Delegația Comsomolului din R. S. S. Moldovenească a părăsit Capitala Ieri a părăsit Capitala delegația Com­somolului din R.S.S. Moldovenească, condusă de tov. Vasile Buga, prim-se­­cretar al C.C. al Comsomolului din R.S.S. Moldovenească, care, la invita­ția C.C. al U.T.M., a făcut o vizită în țara noastră, pentru a studia munca U.T.M.-ului în rîndul tineretului de la sate. Delegația a vizitat gospodării agri­cole colective, gospodării agricole de stat, instituții de interes social și cul­tural din regiunile București, Pitești, Stalin și Constanța. In ziua de 8 octombrie, delegația a fost primită la C.C. al U.T.M., unde s-a întilnit cu membrii Secretariatului C.C. ai U.T.M. Intîlnirea s-a desfășurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. La plecare, delegația a fost condu­să de tov. Ion Iliescu și Alexandru Kopandi, secretari ai C.C. al U.T.M., Alecu Costică, șeful Secției relații cu străinătatea, și alți activiști ai C.C. al U.T.M. Agerpres transmite joi la amiază în sala din bd. Ma­­gheru a avut loc inaugurarea celei de-a 13-a expoziții de mostre a R. D. Ger­mane, cuprinzind aparate și utilaje fo­tografice și cinematografice. In cadrul expoziției, întreprinderi industriale din R.D. Germană expun ce­le mai noi tipuri de aparate de fotogra­fiat, aparate de cinematografiat, apara­te de proiecție pentru amatori și pentru cinematografe. Joi dimineața au inceput la Facul­tatea de științe juridice din Capitală lucrările primei sesiuni științifice a Asociației Juriștilor din Republica Populară Romînă ,îar Insilozarea furajelor a fost efectu­ată pînă acum în țară în­ proporție de 40 la sută. Gospodăriile agricole de stat și gospodăriile colective au însi­­lozat jumătate din furajele prevăzute. G.R.S. urile din regiunile Suceava și Oradea, precum și colectiviștii din re­giunile Constanța și Craiova, sînt pe cale de a termina această lucrare. După cum s-a mai anunțat, între 12- 24 octombrie se va desfășura în Capi­tală Festivalul teatrelor dramatice din R.P. Romînă la care vor participa tea­tre din București și din alte orașe ale țării Primele spectacole din cadrul festi­valului vor fi prezentate în fața juriu­lui de Teatrul Armatei, cu piesele „Fîntîna Blanduziei“ de Vasile Ale­csandri, în matineu, și „Ultimul me­saj“ de L­aurențiu Fulga, seara. Intre 16 și 19 octombrie se vor des­fășura la București lucrările celei de-a doua Conferințe mondiale a muncito­rilor agricoli și forestier5 Joi seara a avut loc la Casa Prie­teniei Romîno-Sovietice un simpo­zion cu tema „Romanul și filmul “Pe Donul liniștit“. Cu acest prilej au vorbit Mih­ai Ga­­fița, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P. Romînă, conf. univ. Tamara Gane și regizorul Marius Teodorescu. Ia încheiere a rulat filmul „Pe Do­nul liniștit“. Joi după-amiază, în sala din str. Batiștei nr. 14 a avut loc un concert de muzică ușoară romînească și sovie­tică la care și-au dat concursul cu­noscuți soliști vocali de muzică ușoară. UN BUN GOSPODAR AL SUBUNITĂȚII Sergentul Titirișcă Nicolae, plutonier de baterie, este exemplu prin felul cum își îndeplinește serviciul. El este apreciat ca un bun gospodar al subunității. Bunurile aflate în grija sa sînt bine întreți­nute. Iată-l, în magazia de efecte, predînd uniforma de oraș solda­­tului­ fruntaș Dumitrache Constantin.­­Foto : ST. ȘTEFANI Aspecte din activitatea secției nautice a clubului sportiv „Marina“ l^lSiJLSlSLSiSlJLSiSLSLJLJLSiSLSLSlSiSlÿ SÜ din Clubul sportiv „Marina“ — unul cluburile tinere ale armatei noastre populare — și-a cîștigat a­­precierea militarilor prin bogata activitate polisportivă pe care desfășoară, atît pe plan local cît­­ și pe plan republican. La numeroase concursuri care au loc în țara noas­tră, sportivi marinari din diferite discipline sînt prezenți la start și nu de puține ori ei îmbogățesc tra­dițiile sportive ale Flotei Maritime Militare prin performanțe valo­roase, prin victorii. Succesele canotorilor Una din secțiile de bază ale a­­cestui club este secția nautică care are un profund specific marină­resc. Canotorii care activează în a­­ceastă secție s-au impus printr-o seamă de rezultate remarcabile. In luna septembrie, de pildă, repre­zentanții clubului „Marina“ au luat parte la campionatul republican de iahfting, clasa star, swaipe și sola o­­lim­ipică. Acest campionat s-a dispu­tat în condiții grele, pe mare, în plină furtună, cu vizibilitate redusă, impunînd concurenților eforturi deo­sebite. A fost limpede pentru toți cei ce au urmărit întrecerea că vor ieși învingători numai ‘acei care știu să mînuiască cu măiestrie am­barcațiunea, care vor folosi cu di­băcie curentul marin. La startul probei au luat parte 14 echipaje, dintre care 12 au rămas perma­nent în concurs. In rîndurile repre­zentanților clubului „Marina“ s-a numărat și micimanul Nicolae Cal­can, campion de anul trecut la clasa star. Anul acesta, sportivul marinar a participat cu succes la un concurs internațional alături de sportivi din R. P. Polonă, R. D. Germană și R.P.R., clasîndu-se primul la clasa star. De asemenea, nu de mult el a cîștigat titlul de campion la iolo. Acum, în campionatul republican de star pe anul în curs, micimanul Calcan — concurînd împreună cu N. M­avasari de la CCA — a dove­­dit din nou că știe să lupte cu va­lurile, că cunoaște la perfecție cu­renții marini, că manevrează cu pre­cizie ambarcațiunea. In regatele în­trecerii el a depășit o seamă de adversari valoroși printre care V. Geles de la „Metalul MIG“ pe care l-a în­ins cu o jumătate de lungime datorită unei manevre, iscusit exe­cutate, la intrarea în port lîngă Fa­rul Roșu. Un apreciabil avantaj a luat micimanul Calcan în regata a 111-a, care a determinat de altfel și victoria finală. Odată în plus, micimanul N. Cal­can s-a dovedit un sportiv înzes­trat, bine pregătit, unul din frun­tașii iahtingului nostru. Frumoasa sa activitate, succesele pe care le repurtează, sînt oarecum umbrite însă de faptul că acest sportiv frun­taș nu își aduce contribuția la pro­movarea elementelor tinere din ca­drul clubului. Iscusința cu care ma­nevrează ambarcațiunea rămîne, din păcate, un secret pe care nu-1... di­vulgă! In această privință este edi­ficator și faptul că coechipierii mi­­cimanului Calcan au avut în recen­tele campionate o comportare nesa­tisfăcătoare, clasîndu-se pe ultimele locuri. Desigur că sportivii din sec­ția nautică a clubului „Marina“ re­simt serios lipsa ajutorului pe care l-ar putea primi din partea unui tovarăș cu experiență cum este m­i­­cimanul Calcan Promovarea elementelor tinere să constituie o preocupare de seamă a clubului Trebuie spus însă că în secția nautică a clubului promovarea ele­mentelor tinere nu constituie o pre­ocupare de seamă. S-a acordat a­­tenție pregătirii unui număr res­­trîns de sportivi consacrați, ne­­glijîndu-se aspectul de masă al muncii sportive, atragerea pe scară largă a marinarilor de toate gra­dele la practicarea sporturilor nau­tice. In ultimul timp, numărul celor care iau parte la antrenamente sau competiții este destul de redus , doar cîțiva sportivi­ care au cunoș­tințe mai avansate. Acestora li se creează condiții (timp și ambarca­țiuni). Elementele tinere însă, cei care îndrăgesc acest sport și sînt dornici să-l învețe, să-l practice, să se perfecționeze, nu sînt atrași de către cei care conduc secția nau­­tică. Bunăoară, ofițerii C. Geor­­gescu, M. Ionescu, micimanul D. Mincea și alții care au dovedit dra­goste și aptitudini în acest sport nu sînt stimulați pentru a-și putea în­suși măiestria sportivă. Intre secția nautică a clubului „Marina“ și masele de marinari nu există o legătură strînsă, me­nită să ducă la dezvoltarea sportu­lui în rîndul marinarilor. Sportivii din secția nautică nu merg în mij­locul marinarilor pentru a organiza, în timpul liber sau la orele de pre­­gătire fizică, școli de canotaj, antre­namente, pentru a împărtăși din experiența lor, pentru a selecționa din rîndul masei de militari cadre noi în echipele clubului „Marina“. Situația aceasta reflectă neglija­rea sarcinii principale care stă în fața clubului și anume imprimarea unui cît mai larg caracter de masă disciplinelor respective. Unele lipsuri în privința întreținerii ambarcațiu­nilor în activitatea secției de care ne ocupăm, mai există lipsuri în pri­vința întreținerii ambarcațiunilor din dotare. Unele staruri, snaipuri, nu sînt întreținute în bune condiții. De pildă, starul cu vela nr. 9 nu a putut fi folosit de sportivi la antrenamente deoarece nu prezenta siguranță, aceasta pentru că catar­gul nu era bine asigurat, peretele de acostare al ambarcațiunii era rupt, iar echea cîrmei era inutili­zabilă. Starul era legat la pontou cu o barbetă necorespunzătoare, fă­cută dintr-o parîmă groasă care se folosește la navele mari. ț­a Cele arătate dovedesc că în sec­nantică a clubului „Marina“ materialul sportiv nu este întreți­nut cu grijă. Asemenea exemple mai pot fi date. Vinovați de această stare de lucruri sînt, printre alții, și ofițerul V. Cotîrță — solist frun­taș — și micimanul N. Calcan. Socotim că tovarășii din conduce­rea clubului ar trebui să analizeze toate aceste lipsuri și să ia neîn­­tîrziat măsuri corespunzătoare pen­tru combaterea nepăsării față de bunuri, pentru imprimarea unui mai larg caracter de masă activității des­fășurate de secția nautică. Această secție trebuie să devină un mijloc puternic de atragere spre sportu­rile nautice a personalului flotei noastre militare. Căpitan-locotenent V. LUPI

Next