Apărarea Patriei, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 231-257)
1958-10-10 / nr. 239
VineRi 10 oCtombrie 1958 Nr. 259 (3774_ ______________________________________________________APARAREA PATRIEI__________________________________________________________________________________________________ _ PRIETENIEI^^^^^ MMHO-SCVKMKlIUl POEZIA VIEȚII Intre 20 august și 5 septembrie s-au desfășurat zilele culturii și artei românești in Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. O delegație a oamenilor de cultură și artă din țara noastră a participat la aceste sărbători, care au luat proporțiile unei manifestări entuziaste și frățești, atit pentru noi cit și pentru gazdele noastre. Nu-i ușor să așterni pe hîrtie imensul val de dragoste cu care am fost intimpinați și înconjurați de toți oamenii din R.S.S. Moldovenească, din prima și pină-n ultima zi a vizitei noastre. Ceea ce voi încerca in aceste rânduri sunt numai citeva trăsături din imaginea frumoaselor zile petrecute. Delegația noastră a rămas profund impresionată de transformările și realizările obținute de oamenii muncii de acolo, nn mai puțin de cincisprezece ani. Această transformare este deopotrivă observată și la oraș și la sat. De altfel, această noțiune de oraș și sat dispare văzind cu ochii. Și nu va mira pe nimeni de la noi, cind va lua cunoștință de gradul inalt de tehnică și cultură al colhozurilor și sovhozurilor R.S.S. Moldovenești. Aceste realizări sunt pe de-a-ntregul impresionante. Dar ca să pot fi mai bine înțeles este nevoie de o comparație cu trecutul. Desigur, lucrul acesta se poate aplica în orice loc vizitat de noi, pe întinsul Republicii. Dar pentru o exemplificare mai concretă să luăm de pildă Kișinăul, capitala Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. Renăscut din cenușă — ca pasărea Fenix, a luat proporțiile unei mari capitale. Luminat — cu neon — pare intr-o permanentă sărbătoare. Cu clădiri noi și impunătoare, cu bulevarde largi și parcuri de-o frumusețe rară, cu instituții de cultură și artă, cu industrie puternică, zeci de uzine și fabrici, institute de invățămint superior, operă, teatre, cinematografe, radio și televiziune, academie de științe, expoziții, biblioteci vaste, monumente de mare valoare artistică. Toate acestea și multe alte înfăptuiri vorbesc despre uriașa capacitate creatoare a oamenilor sovietici. Și acum acești minunați oameni sunt in plin avint de construire a comunismului. Am spus de la inceput cit de greu e ca din citeva note de drum să prinzi cit de cit atmosfera de muncă și creație a acestor oameni minunați. De altfel, de-ar trebui să amintesc — măcar un treacăt — de impresiile cu care am rămas din autea și atitea vizite făcute, n-ar încăpea in spațiul unui articol de gazetă. De aceea nu voi pomeni de interesantele vizite făcute în citeva colhozuri, cu o viață îmbelșugată și cu un nivel cultural ridicat, cu monumentale săli de teatru, nici de gradul înaintat al agriculturii și mai ales de faimoasele vii ce fac mîndria întregii Uniuni Sovietice, nu voi vorbi nici de minunații artiști de teatru, poeți și literați de mare talent, nici de oamenii de știință, care ne-au primit cu atita căldură — și nici de oamenii, care pe timpul vizitei ne-au însoțit peste tot. Voi așterne pe hîrtie doar citeva ginduri despre ceasurile petrecute în parcul Pușkin. Grădina foarte puțin îngrijită odinioară, azi este un parc nou, cu o multitudine de flori de un gust rar intilnit, cu zeci de statui, cu locuri de recreație pentru oamenii muncii, dar mai ales pentru copii. Pe aleea principală am rămas ceasuri întregi admirind artisticele realizări ale sculptorilor moldoveni, imortalizînd chipurile lui Eminescu, Alecsandri, Hașdeu, Creangă, Negruzzi, Russo, Bălcescu și Caragiale, iar in rondul din mijlocul aleei [UNK] nemuritorul Pușkin. Alături de monument, secularul salcim, unde bătrânii spun că Pușkin, marele poet exilat, petrecea multe din ceasurile zilei, creind la opera sa. Multe din faimoasele sale poeme și poezii au fost create sub acest salcim, rămas ca o duioasă amintire, a aceluia ce și-a trăit tristele zile ale exilului, mai bine de trei ani. Aici se spune că și-ar fi început „Oneghin". Tot aici și-a terminat celebra poemă „Țiganii" și multe alte versuri rămase podoaba poeziei lirice ruse. M-am așezat pe banca de sub bătrînul salcim și priveam profilul fin al marelui poet, murmuram versurile lui atit de inspirate, nncit au devenit profeția viitorului. Poate că niciodată pînă în acest amurg de zi n-am înțeles adîncul poeziei pușkiniene. O muzică a versului plin de rezonanță și de ecouri, de sugestii și de accentuări, atit de caracteristic poeziei sale. Puternică dar suavă, această poezie creează prin ea însăși un simțămint de pace. S-ar zice atunci că în gîndurile genialului poet răsună — într-o mare tăcere — ecourile unei sublime melodii : aceste armonii nu-s decît oamenii pe care îi iubea și-i voia fericiți. Acest poet a furat inima multor mii de cititori, mi-a furat-o și mie. Atita prospețime, atita căldură de viață ca în genialele versuri ale lui Pușkin și Eminescu mă copleșesc. Ei sunt pentru mine poeții poeților, după cum sunt — inima inimilor. Amindoi și-au iubit țara cu o eroică iubire, cintăreți universali ce au înnobilat veacul în care au trăit. Și iată că trăiesc mereu, veșnic, in inimile noastre și ale tuturora. Se înserase de-a binelea.. O adiere de inceput de toamnă acompania versurile prețioase ca perlele fine, ale marilor poeți, ce le murmuram parcă spunindu-le discret chiar nemuritorilor. Să spui versuri marmorei și bronzului... Era timpul să plec. M-am rupt din vraja în care mă prinsesem și am coborit in oraș. Viață, lumină, bucurie. M-am amestecat în mulțime și am ținut nasul cu ea. GEORGE VRACA artist al poporului Manifestări consacrate prieteniei romîno-sovietice In întreaga tară au loc numeroase manifestări consacrate prieteniei romîno-sovietice. In regiunea Bacău, la adunările festive prilejuite de deschiderea Lunii prieteniei romîno-sovietice au participat peste 20.000 de oameni ai muncii, care au manifestat cu căldură pentru prietenia de nezdruncinat dintre R. P. Romînă și U.R.S.S. In regiunea Galați au avut loc peste 400 de adunări festive cu prilejul Lunii prieteniei româno-sovietice La Palatul de cultură din Pitești s-a deschis expoziția „Din viața oamenilor sovietici“. Numeroase fotografii înfățișează minunatele condiții de muncă și de viață ale oamenilor sovietici. Tot la Pitești s-a deschis o expoziție cu aspecte ale dezvoltării economice și culturale a U.R.S.S. Casa Prieteniei romîno-sovietice din Constanța a organizat un ciclu de conferințe cu privire la realizările oamenilor sovietici. La Muzeul Militar Central Tovarășul G. G. Sotnikov, vicepreședinte al conducerii Asociației prietenie sovieto-romîne, și A. V. Rea de binin, secretar al Comitetului raional Sverdlov al P.C.U.S. din Moscova, membri ai delegației sovietice care participă la sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice în țara noastră, au vizitat în după amiaza zilei de 9 octombrie Muzeul militar central. După vizitarea muzeului, oaspeții au scris în cartea de aur a muzeului următoarele: „Noi, membrii delegației Asociației de prietenie sovieto-romîne, vizitînd muzeul dvs. am rămas încîntați de eroismul poporului romîn iubitor de libertate. Suntem fericiți că în muzeu este foarte bine reflectată prietenia dintre poporul romîn și poporul rus, dintre armata romînă și armata sovietică, prietenie care are o istorie a ei multiseculară și care s-a cimentat in repetate rinduri prin singele vărsat în luptele cu dușmanii comuni. Urăm lucrătorilor muzeului succese in muncă". Vizitele membrilor delegației sovietice In cursul zilei de joi membrii delegației sovietice care se află în țara noastră cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice și-au continuat vizitele în Capitală. In cursul dimineții, oaspeții în frunte cu G. G. Sotnikov au vizitat Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“ și uzinele „Republica“. Evghenia Grigorievna Sorocean, președinta colhozului „Viață Nouă“ din R. S. S. Moldovenească, a făcut o vizită la Comitetul executiv al Sfatului Popular regional București, iar artista Roza Ivanova Makagonova, a vizitat Institutul de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale“. Festivalul filmului sovietic Joi, cea de-a doua zi a Festivalului filmului sovietic, la cinematograful „Patria“ s-a prezentat în premieră filmul „Anul 1918“, producție în culori a Studioului „Mosfilm“. Filmul „Anul 1918“, în regia lui Grigori Roșal, este seria a doua a filmului realizat după romanul „Calvarul“ de Alexei Tolstoi. Publicul a primit cu căldură această mare realizare a cinematografiei sovietice. La invitația Consiliului General A. R. L. U. S. Joi la amiază a sosit în Capitală, la invitația Consiliului General ARLUS K. Litvin, președintele condcerii Asociației ucrainene pentru relațiile culturale cu străinătatea, pentru a participa la manifestările prilejuite în țara noastră de sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de acad. P. Constantinescu-Iași, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S., C. Prisnea, adjunct al ministrului Invățămîntului și Culturii, acad. dr. N. Gh. Lupu, Eugen Rodan și L Moraru, secretari ai A.R.L.U.S.-ului, membrii delegației romîne, care a participat la desfășurarea Zilelor culturii romînești în R. S. S. Ucraineană, activiști ai A.R.S.U.S.-ului, ziariști. Au fost de față V. F. Nicolaev, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București, și I. S. Hin, secretar al ambasadei. Dezbătînd în adunări și conferințe de partid problema democrației interne de partid accentul să se pună pe ceea ce este esențial, adică pe felul în care a fost activizată întreaga masă a membrilor de partid, pa grija manifestată de birou ca toți comuniștii să participe atât la elaborarea hotărîrilor cât și la înfăptuirea lor. Este important să se arate dacă organele conducătoare s-au sfătuit și au ținut seama de propunerile și sugestiile comuniștilor în fixarea ordinelor de zi, în inițierea și desfășurarea diferitelor activități, dacă membrii și candidații de partid au avut în permanență sarcini concrete de partid în raport de posibilități și dacă au fost ajutați în îndeplinirea lor. O mare atenție trebuie acordată felului în care organizațiile de partid și organele politice s-au ocupat de întărirea rîndurilor partidului, cum au reușit ele să pregătească și să atragă în partid pe cei mai buni militari, fruntași în pregătirea de luptă și politică, devotați cu trup și suflet cauzei clasei muncitoare. Folosirea cu curaj a criticii și autocriticii constituie o condiție de bază în asigurarea unei vieți de partid combative, conformă cu cerințele statutului partidului. E necesar să se analizeze temeinic modul în care birourile de partid și comuniștii cu munci de răspundere au stimulat critica și autocritica. Să se arate mai ales măsura în care ei au ținut seama de criticile juste ale membrilor de partid, dacă autocriticile pe care și le-au făcut au fost urmate de fapte concrete. Cei care au încercat să frîneze critica de jos să fie trași la răspundere și criticați cu toată asprimea. Adunările pentru dări de seamă și alegeri și conferințele de partid să fie astfel pregătite, încît ele însele să constituie un model de combativitate partinică, de folosire curajoasă a criticii și autocriticii .II Șefii organelor politice în rapoartele ce le vor prezenta să se ocupe pe larg de stilul de muncă al lucrătorilor politici în conducerea organizațiilor de partid, întărirea muncii colective, lichidarea formelor și metodelor birocratice de muncă și găsirea căilor de înlăturare a lipsurilor. Cum a militat organul politic pentru aplicarea cu strictețe a principiilor de partid în selecționarea, creșterea și repartizarea cadrelor. Șefii organilor politice în pregătirea conferințelor de partid sînt obligați să sprijine comisiile de partid pentru ca acestea să participe activ la îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Să ajute pe secretarii comisiilor de partid ca în dările de seamă analizeze activitatea desfășurată să și în lumina prevederilor statutului partidului nostru și a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din iunie a.c. Să se analizeze în spirit critic și autocritic activitatea comisiilor de partid pentru apărarea purității rîndurilor partidului, pentru curățirea lor de elementele necorespunzătoare, carieriste, nedemne de înaltul titlu de membru de partid. , Ia dările de seamă ale comisiilor de partid să se acorde o mare atenție analizei muncii desfășurate de către acestea pentru aplicarea instrucțiunilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn cu privire la primirea în partid și a instrucțiunilor referitoare la aplicarea sancțiunilor prevăzute în statut. Să se arate cum au influențat acestea asupra activității comuniștilor. De asemenea să se acorde multă atenție analizării stilului de muncă al comisiilor de partid, punînd accentul pe rezolvarea colectivă a sarcinilor, pe maturitatea dovedită de membrii comisiei în luarea hotărîrilor, felul in care au muncit cu organizațiile de partid și cele U.T.M. pentru respectarea de către acestea a prevederilor statutare. Trecînd la alegerea noilor organe conducătoare de partid, comuniștii vor trebui să se îngrijească de asigurarea unei juste compoziții a acestora, respectând cu strictețe instrucțiunile Comitetului Central al Partidului. In noile organe conducătoare de partid să fie aleși numai acei tovarăși cu experiență, fruntași pe locul de muncă, disciplinați, care luptă cu însuflețire pentru aplicarea liniei politice a partidului. .Pe cît se poate, în birourile de partid să fie aleși comuniști care lucrează în sectoarele importante de muncă existente în unități. O mare importanță are alegerea organizatorilor de grupă de partid și constituirea de noi grupe în comandamente și instituțiile centrale ale M.F.A. Organizatorii de grupă de partid să fie aleși dintre comuniștii cu experiență, care cunosc problemele formațiunii respective (secție, birou etc.) și știu să se orienteze operativ și cu simț partinic in rezolvarea sarcinilor de fiecare zi. Rezultatele adunărilor depind în mare măsură de competența cu care ele vor fi conduse. De aceea, în prezidiul adunărilor să fie aleși acei tovarăși care au experiență în munca de partid și sînt fruntași, model pentru toți membrii și candidații de partid. O problemă importantă de care depinde desfășurarea viitoare a muncii o constituie instruirea noilor organe alese. Imediat după alegere, a doua zi, delegatul eșalonului superior de partid va asigura instruirea inițială a acestora. In cel mai scurt timp, locțiitorii politici ai comandanților de unități, ajutați de către secțiile politice, vor instrui birourile organizațiilor de partid de companie (secție) și organizatorii de grupe de partid asupra unor probleme mai importante ca: activizarea organelor conducătoare de partid, a tuturor membrilor și candidaților de partid pentru îndeplinirea la timp și întocmai a hotărîrilor de partid, pentru asigurarea rolului de frunte al comuniștilor în pregătirea de luptă și politică, asigurarea cu sarcini a tuturor membrilor și candidaților de partid, desfășurarea muncii colective etc. In fixarea temelor să se țină seama de situația concretă din unitatea respectivă, de experiența muncii de partid pe care cei aleși o au. Pregătirea și desfășurarea adunărilor impun o intensă muncă organizatorică. Șefii de organe politice, pe baza planurilor de muncă întocmite în acest scop, să conducă nemijlocit această acțiune. Să țină o permanentă legătură cu eșaloanele de partid superioare, cu organele locale de partid, să urmărească îndeaproape viața din unități și pe baza unei analize sistematice a muncii să intervină cu diferite măsuri operative care să îmbunătățească activitatea organizațiilor de partid. In această perioadă organizațiile de partid să asigure ca membrii și candidații de partid să studieze cu atenție materialele ce vor apare în presa de partid și militară, și să tragă învățămintele necesare pentru munca și activitatea lor. Asigurînd o pregătire temeinică a adunărilor și conferințelor de partid vom menține și dezvolta avîntul creat în viața organizațiilor de urma dezbaterii hotărîrilor partid în Plenarei C.C. al P.M.R. din iunie a. c., asigura ridicarea pe o treaptă vem mai înaltă a muncii politice de partid, a rolului organizațiilor de partid în viața unităților în scopul îndeplinirii cu succes a sarcinilor pregătirii de luptă a trupelor, Mai mult respect față de spectator — De curind ne-a vizitat o formație a ansamblului de cântece și dansuri al armatei, sub conducerea căpitanului Eremia Sergiu. Această formație a fost primită cu multă bucurie de către militari. Programul prezentat a reușit în bună măsură să-și atingă scopul propus. Cîntecele populare și dansurile au fost viu aplaudate. Mult apreciate au fost cintecele ciobănești și cele interpretate de solistul Trofin Nicolae, dansurile oltenești și dansul țigănesc. Consider însă că formația ar fi lăsat o impresie și mai bună dacă nu ar fi manifestat unele lipsuri. Cu ocazia prezentării spectacolului, membrii formației parcă erau plictisiți, obosiți. Majoritatea membrilor formației au prezentat punctele din program monoton, liniar, parcă ar fi îndeplinit o formalitate pentru care nu simțeau nici o atracție. Marcel Anghelescu, de pildă, a recurs la unele gesturi care nu aveau nimic comun cu o bună interpretare a cântecelor. Chiar și solistul Trofin nu a fost la înălțimea posibilităților sale. Zâmbetul artificial nepotrivit a fost sezisat de spectatori. Unii membri ai formației artistice s-au prezentat pe scenă cu o ținută neîngrijită, nebărbieriți. Spectatorii militari comentau negativ această atitudine de desconsiderare a celor care vin să urmărească spectacolul. Socotesc însă că nu întîmplător au fost manifestate astfel de lipsuri. Conducătorul formației, in timp ce aceasta prezenta spectacolul, se afla la plimbare prin oraș... Cred că este cazul să atragem atenția unor astfel de tovarăși că atitudinea lor este dezaprobată de spectatori. Nu de puține ori militarii dezaprobă și pe acei membri ai formației care, deși sunt imbrăcați in haine militare, nu salută pe stradă, nu dau dovadă de politețe militară. Căpitan GH. TIUGEA „Rețeta 44 să fie dată de cei în drept... Nu vreau să se creadă că aș avea ceva împotriva celor care iubesc animalele. Am cunoscut grăniceri care țin la cîinii lor de serviciu ca la adevărați prieteni. Doar nu de puține ori acești prieteni credincioși îi ajută să-și îndeplinească misiunile. Nimeni nu are nimic împotriva grănicerului sau a vînătorului atunci cînd merge însoțit de un cîine. Dar cel despre care vreau să vă scriu nu este nici grănicer, nici vînător. Este farmacist , ofițerul Istrate Alexandru. Intr-una din zile a fost văzut intrînd pe porțile cazărmii cu un cîine. Cum era și firesc o astfel de apariție a atras un mare număr de „spectatori“. După cîte mi-am dat seama proprietarul cîinelui se simțea măgulit. „Este o veche pasiune a mea de a avea un cîine de vânătoare“ — a dat explicații ofițerul Istrate. Și a început să povestească despre „calitățile extraordinare“ ale patrupedului care rămăsese indiferent la spusele dresorului său. „Trebuie să-l cresc, tovarăși, — a continuat farmacistul explicațiile, îmi dă multă bătaie de cap. Ar fi păcat să nu-1 formez cînd dă dovadă de o inteligență sclipitoare“. Cei prezenți au aflat cu această ocazie că patrupedul „de o inteligență sclipitoare“ mai este după una alta și costisitor : el consumă trei litri de lapte pe zi, carne, pîine, zahăr, ciocolată, conserve și alte alimente. „Mai puneți la socoteală și faptul că trebuie să-l scot la plimbare de două ori pe zi, dimineața și seara, fără să mai țini seama de orele de dresaj...“ — se văita proprietarul cîinelui. — Dar cine vă obligă să țineți o astfel de potaie care vă dă atîta bătaie de cap ? — a îndrăznit unul din cei prezenți. Ofițerul Istrate s-a uitat furios la cel care vorbise, a țuguiat buzele a dispreț față de „novici“ și... a plecat... ...Mulți s-au dumirit cu această ocazie de ce ofițerul Istrate are autea lipsuri în munca sa profesională , nu mai are timp să se ocupe și de specialitatea sa, fiind extrem de ocupat. S-a lămurit așadar de ce cei care primesc o rețetă de la farmacistul Istrate rămîn cu ea — pentru că este atît de eronat întocmită încît colegii săi de breaslă din oraș refuză să o ia în considerație... ...Eu nu dau nici un fel de rețetă. Rămîne să fie „întocmită“ de cei în drept. Căpitan MUȘAT STAN ȘTIRI SPORTIVE -și întrecerile din penultima zi a campionatelor republicane de tir, care se desfășoară la poligonul Tunari, s-au soldat cu rezultate valoroase și mai multe recorduri ale țării. Proba de pistol calibru mare a fost câștigată de dinamovistul Petre Mocuță cu performanta„nr.e_.&75 puncte (nsv.reford al R.P.R.). Tot ca un rezultat record — 194 puncte — Ion Albescu (C.C.A.) a cîștigat titlul de campion la skeet. Proba de cerb alergător 25 focuri duble a revenit trăgătorului Ene Drăgan (Dinamo):s- 180 puncte. Performanțe remarcabile au fost înregistrate în proba de armă liberă calibru redus 3x30 focuri juniori. La totalul celor trei poziții pe primul loc s-a clasat campionul mondial de juniori Marin Ferecaru (Grivița Roșie) cu 850 puncte (record R.P.R.), învingătorul întrecerii a stabilit un record la poziția în genunchi — 290 puncte și a egalat un al treilea, la poziția culcat, împreună cu Iosif Aron, realizînd fiecare 294 puncte.1. La baza hipică din parcul sportiv al raionului Gh. Gheorghiu-Dej cu început joi campionatele republicane de călărie la care participă echipe din București, Ploești, Sibiu și alte orașe ale țării. Prima probă a competiției —a dresaj categoria ușoară — s-a încheiat cu victoria concurentului Gh. Teodorescu (Dinamo) pe calul Cincinal cu 583 puncte. Pe locul doi s-a clasat I. Molnar (C.C.A.) pe calul Bolero cu 547 puncte. Campionatele continuă astăzi cu probe de dresaj și obstacole.1ț Echipa de fotbal „Petrolul“ Ploești a plecat joi cu avionul la Kiev, unde va susține la 12 octombrie cel de-al treilea meci cu formația Wismut Karl Marx Stadt (R.D. Germană). După cum s-a anunțat, echipa învingătoare în această întîlnire se va califica pentru optimile de finală ale Cupei campionilor europeni la fotbal, urimînd să întîlnească pe cîștigătoarea meciului IK Goteborg-Esch sur Alzette Luxemburg. Din lotul echipei Petrolul fac parte jucătorii Sfetcu, Roman, Pahonțu, Marinescu, Neacșu, Tabarcea, Babone, Zaharia, Voica și alții. -jl.- Ultimul meci din optimile de finală ale Cupei U.R.S.S. la fotbal s-a înt la 0. Ultimele întîlniri au avut loc cadrul campionatului mondial de Stockholm -sr In meci retur pentru Cupa campionilor europeni la fotbal, franceză Reims a invins pe echipa teren propriu formația Newtowards (Irlanda de Nord) cu 6—2 (4—2), învingătoare și în primul meci cu 4—1, campioana Franței s-a calificat pentru optimile de finală. disputat la Kuibîșev între echipa locală Aripile Sovietelor și Lokomotiv Moscova. Victoria a revenit echipei Lokomotiv cu scorul de 2—0. In sferturile de finală se vor disputa următoarele întîlniri: Spartak Moscova—Lokomotiv Krasnoiarsk ; Dinamo Moscova—Pahtakor Tașkent; Lokomotiv Moscova—Znamia Truda Orehovo Zuevo ; Admiral Leningrad— Torpedo Moscova.fr La 8 octombrie a plecat cu avionul la Londra echipa de pentatlon modern a U.R.S.S. Peste citeva zile vor pleca la Londra alte două delegații de sportivi sovietici: reprezentativa de fotbal a U.R.S.S. și selecționata de box a orașului Moscova. . Meciul de fotbal între selecționatele Angliei și U.R.S.S., al patrulea din acest an, stîrnește un interes deosebit în cercurile sportive din lumea întreagă. In cele 3 meciuri disputate anul acesta de două ori rezultatul a fost egal, (1—1 și 2—2), iar odată victoria a revenit echipei U.R.S.S. cu o C Delegația Comsomolului din R. S. S. Moldovenească a părăsit Capitala Ieri a părăsit Capitala delegația Comsomolului din R.S.S. Moldovenească, condusă de tov. Vasile Buga, prim-secretar al C.C. al Comsomolului din R.S.S. Moldovenească, care, la invitația C.C. al U.T.M., a făcut o vizită în țara noastră, pentru a studia munca U.T.M.-ului în rîndul tineretului de la sate. Delegația a vizitat gospodării agricole colective, gospodării agricole de stat, instituții de interes social și cultural din regiunile București, Pitești, Stalin și Constanța. In ziua de 8 octombrie, delegația a fost primită la C.C. al U.T.M., unde s-a întilnit cu membrii Secretariatului C.C. ai U.T.M. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. La plecare, delegația a fost condusă de tov. Ion Iliescu și Alexandru Kopandi, secretari ai C.C. al U.T.M., Alecu Costică, șeful Secției relații cu străinătatea, și alți activiști ai C.C. al U.T.M. Agerpres transmite joi la amiază în sala din bd. Magheru a avut loc inaugurarea celei de-a 13-a expoziții de mostre a R. D. Germane, cuprinzind aparate și utilaje fotografice și cinematografice. In cadrul expoziției, întreprinderi industriale din R.D. Germană expun cele mai noi tipuri de aparate de fotografiat, aparate de cinematografiat, aparate de proiecție pentru amatori și pentru cinematografe. Joi dimineața au inceput la Facultatea de științe juridice din Capitală lucrările primei sesiuni științifice a Asociației Juriștilor din Republica Populară Romînă ,îar Insilozarea furajelor a fost efectuată pînă acum în țară în proporție de 40 la sută. Gospodăriile agricole de stat și gospodăriile colective au însilozat jumătate din furajele prevăzute. G.R.S. urile din regiunile Suceava și Oradea, precum și colectiviștii din regiunile Constanța și Craiova, sînt pe cale de a termina această lucrare. După cum s-a mai anunțat, între 12- 24 octombrie se va desfășura în Capitală Festivalul teatrelor dramatice din R.P. Romînă la care vor participa teatre din București și din alte orașe ale țării Primele spectacole din cadrul festivalului vor fi prezentate în fața juriului de Teatrul Armatei, cu piesele „Fîntîna Blanduziei“ de Vasile Alecsandri, în matineu, și „Ultimul mesaj“ de Laurențiu Fulga, seara. Intre 16 și 19 octombrie se vor desfășura la București lucrările celei de-a doua Conferințe mondiale a muncitorilor agricoli și forestier5 Joi seara a avut loc la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice un simpozion cu tema „Romanul și filmul “Pe Donul liniștit“. Cu acest prilej au vorbit Mihai Gafița, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P. Romînă, conf. univ. Tamara Gane și regizorul Marius Teodorescu. Ia încheiere a rulat filmul „Pe Donul liniștit“. Joi după-amiază, în sala din str. Batiștei nr. 14 a avut loc un concert de muzică ușoară romînească și sovietică la care și-au dat concursul cunoscuți soliști vocali de muzică ușoară. UN BUN GOSPODAR AL SUBUNITĂȚII Sergentul Titirișcă Nicolae, plutonier de baterie, este exemplu prin felul cum își îndeplinește serviciul. El este apreciat ca un bun gospodar al subunității. Bunurile aflate în grija sa sînt bine întreținute. Iată-l, în magazia de efecte, predînd uniforma de oraș soldatului fruntaș Dumitrache Constantin.Foto : ST. ȘTEFANI Aspecte din activitatea secției nautice a clubului sportiv „Marina“ l^lSiJLSlSLSiSlJLSiSLSLJLJLSiSLSLSlSiSlÿ SÜ din Clubul sportiv „Marina“ — unul cluburile tinere ale armatei noastre populare — și-a cîștigat aprecierea militarilor prin bogata activitate polisportivă pe care desfășoară, atît pe plan local cît și pe plan republican. La numeroase concursuri care au loc în țara noastră, sportivi marinari din diferite discipline sînt prezenți la start și nu de puține ori ei îmbogățesc tradițiile sportive ale Flotei Maritime Militare prin performanțe valoroase, prin victorii. Succesele canotorilor Una din secțiile de bază ale acestui club este secția nautică care are un profund specific marinăresc. Canotorii care activează în această secție s-au impus printr-o seamă de rezultate remarcabile. In luna septembrie, de pildă, reprezentanții clubului „Marina“ au luat parte la campionatul republican de iahfting, clasa star, swaipe și sola olimipică. Acest campionat s-a disputat în condiții grele, pe mare, în plină furtună, cu vizibilitate redusă, impunînd concurenților eforturi deosebite. A fost limpede pentru toți cei ce au urmărit întrecerea că vor ieși învingători numai ‘acei care știu să mînuiască cu măiestrie ambarcațiunea, care vor folosi cu dibăcie curentul marin. La startul probei au luat parte 14 echipaje, dintre care 12 au rămas permanent în concurs. In rîndurile reprezentanților clubului „Marina“ s-a numărat și micimanul Nicolae Calcan, campion de anul trecut la clasa star. Anul acesta, sportivul marinar a participat cu succes la un concurs internațional alături de sportivi din R. P. Polonă, R. D. Germană și R.P.R., clasîndu-se primul la clasa star. De asemenea, nu de mult el a cîștigat titlul de campion la iolo. Acum, în campionatul republican de star pe anul în curs, micimanul Calcan — concurînd împreună cu N. Mavasari de la CCA — a dovedit din nou că știe să lupte cu valurile, că cunoaște la perfecție curenții marini, că manevrează cu precizie ambarcațiunea. In regatele întrecerii el a depășit o seamă de adversari valoroși printre care V. Geles de la „Metalul MIG“ pe care l-a înins cu o jumătate de lungime datorită unei manevre, iscusit executate, la intrarea în port lîngă Farul Roșu. Un apreciabil avantaj a luat micimanul Calcan în regata a 111-a, care a determinat de altfel și victoria finală. Odată în plus, micimanul N. Calcan s-a dovedit un sportiv înzestrat, bine pregătit, unul din fruntașii iahtingului nostru. Frumoasa sa activitate, succesele pe care le repurtează, sînt oarecum umbrite însă de faptul că acest sportiv fruntaș nu își aduce contribuția la promovarea elementelor tinere din cadrul clubului. Iscusința cu care manevrează ambarcațiunea rămîne, din păcate, un secret pe care nu-1... divulgă! In această privință este edificator și faptul că coechipierii micimanului Calcan au avut în recentele campionate o comportare nesatisfăcătoare, clasîndu-se pe ultimele locuri. Desigur că sportivii din secția nautică a clubului „Marina“ resimt serios lipsa ajutorului pe care l-ar putea primi din partea unui tovarăș cu experiență cum este micimanul Calcan Promovarea elementelor tinere să constituie o preocupare de seamă a clubului Trebuie spus însă că în secția nautică a clubului promovarea elementelor tinere nu constituie o preocupare de seamă. S-a acordat atenție pregătirii unui număr restrîns de sportivi consacrați, neglijîndu-se aspectul de masă al muncii sportive, atragerea pe scară largă a marinarilor de toate gradele la practicarea sporturilor nautice. In ultimul timp, numărul celor care iau parte la antrenamente sau competiții este destul de redus , doar cîțiva sportivi care au cunoștințe mai avansate. Acestora li se creează condiții (timp și ambarcațiuni). Elementele tinere însă, cei care îndrăgesc acest sport și sînt dornici să-l învețe, să-l practice, să se perfecționeze, nu sînt atrași de către cei care conduc secția nautică. Bunăoară, ofițerii C. Georgescu, M. Ionescu, micimanul D. Mincea și alții care au dovedit dragoste și aptitudini în acest sport nu sînt stimulați pentru a-și putea însuși măiestria sportivă. Intre secția nautică a clubului „Marina“ și masele de marinari nu există o legătură strînsă, menită să ducă la dezvoltarea sportului în rîndul marinarilor. Sportivii din secția nautică nu merg în mijlocul marinarilor pentru a organiza, în timpul liber sau la orele de pregătire fizică, școli de canotaj, antrenamente, pentru a împărtăși din experiența lor, pentru a selecționa din rîndul masei de militari cadre noi în echipele clubului „Marina“. Situația aceasta reflectă neglijarea sarcinii principale care stă în fața clubului și anume imprimarea unui cît mai larg caracter de masă disciplinelor respective. Unele lipsuri în privința întreținerii ambarcațiunilor în activitatea secției de care ne ocupăm, mai există lipsuri în privința întreținerii ambarcațiunilor din dotare. Unele staruri, snaipuri, nu sînt întreținute în bune condiții. De pildă, starul cu vela nr. 9 nu a putut fi folosit de sportivi la antrenamente deoarece nu prezenta siguranță, aceasta pentru că catargul nu era bine asigurat, peretele de acostare al ambarcațiunii era rupt, iar echea cîrmei era inutilizabilă. Starul era legat la pontou cu o barbetă necorespunzătoare, făcută dintr-o parîmă groasă care se folosește la navele mari. ța Cele arătate dovedesc că în secnantică a clubului „Marina“ materialul sportiv nu este întreținut cu grijă. Asemenea exemple mai pot fi date. Vinovați de această stare de lucruri sînt, printre alții, și ofițerul V. Cotîrță — solist fruntaș — și micimanul N. Calcan. Socotim că tovarășii din conducerea clubului ar trebui să analizeze toate aceste lipsuri și să ia neîntîrziat măsuri corespunzătoare pentru combaterea nepăsării față de bunuri, pentru imprimarea unui mai larg caracter de masă activității desfășurate de secția nautică. Această secție trebuie să devină un mijloc puternic de atragere spre sporturile nautice a personalului flotei noastre militare. Căpitan-locotenent V. LUPI