Apărarea Patriei, februarie 1959 (Anul 15, nr. 26-49)
1959-02-07 / nr. 31
SÎMbătă 7 februArie 1950 Nr. 31 (3874) APĂRAREA PATfLET_______________ ______________________________ _ Pentru un caracter cît mai practic al activității de învățâmînt Pentru formarea de cadre bine pregătite este necesar sa se asigure, în toate fpirele de învățămînt, legarea în mod dialectic a teoriei de practica. Să se dea cursurilor un caracter cît mai concret, aplicativ. Analizînd activitatea de învățămînt din unitatea noastră putem afirma că, în mare parte, s-a reușit să se asigure ca lecțiile să nu mai fie numai teoretice, ci să aibă și un pronunțat caracter practic, iar elevii să rămînă de la lecții cu bogate învățăminte în legătură cu ceea ce vor trebui să facă ei în unități. In rîndurile ce urmează vom face o scurtă analiză a felului cum se țin orele de curs, de seminar și de laborator la ciclul tehnico-științific din unitatea noastră. Ce se desprinde din orele de predare ale locotenentului major inginer Vasile V. și locotenentului major Ciontu A. Lectorii respectivi nu se mărginesc numai la explicarea fenomenului fizic, ci dau variante și utilizări practice ale schemei în aparatura de specialitate. Mai mult, la sfîrșitul orei, acești lectori își rezervă 10 minute pentru demonstrarea practică, la oscilograf, a diagramelor tensiunilor din montajul explicat. Accentuez că folosirea demonstrațiilor practice la orele de curs a dus la rezultate bune. De aceea cred că este bine ca lectorul sa pună accent la fiecare lecție pe înțelegerea de către elevi a fenomenului fizic, pe utilizările în aparatura de specialitate a acestui fenomen și să se străduiască să realizeze machete, dispozitive și montaje pentru fiecare lecție pe care o predă. In executarea machetelor și dispozitivelor să fie antrenați și elevii. In acest fel ei se vor obișnui încă de pe băncile școlii să poată executa diferite scheme ale aparatelor electrice, îmi reamintesc de o lecție predată ofițerilor elevi despre „Sincronizarea multivibratorilor“. Din întrebările de Control puse, lectorul și-a dat seama că nu pentru toți cursanții era suficient de clar esttil se petrece acest fenomen. Pentru a înlătura această lipsă, lectorul a hotărît ca ofițerii elevi înșiși să calculeze și să realizeze o serie de scheme și montaje. In unitatea noastră s-a luat anul atesta măsura ca pentru fiecare lecție ce se predă la cursurile tehnico-științifice să se realizeze machete și dispozitive care sa fie folosite în cadrul acestor ore. Iată, spre exemplu, în cadrul unui curs tehnico-științific se predau schemele de comandă, control și protecție ale stațiilor radiotehnice. înainte de a se trece la schemele de ansamblu, se vorbește despre diverse tipuri de relee, de metode și tipuri de aparate de măsură, precum și despre diferite sisteme de semnalizare electromecanice etc. Folosind toate aceste elemente pentru a face o schemă de comandă, control și protecție, rezultă o schemă destul de complicată mai ales din punctul de vedere al felului cum se face comanda diverselor blocuri din stații. In acest fel, reținerea de către elevi a fenomenului este greoaie și necesită din partea acestora consumarea unui timp de studiu mai îndelungat. Cum se procedează la noi pentru a ușura studiul și a asigura înțelegerea problemelor respective ? Lectorii, împreună cu elevii, au întocmit machete simple, adecvate, care să ilustreze anumite procese fizice. De asemenea, pentru înțelegerea teoriei ghidurilor de undă și a distribuției cîmpurilor electrice și magnetice de-a lungul ghidului de undă, care este o problemă destul de complicată, s-a construit o machetă secționată care ilustrează fiecare fenomen în parte. O grijă deosebită se dă asigurării orelor cu material demonstrativ. In această privință se remarcă lectorii ingineri Constantinescu Stelian și Oprean Viorel care nu încep era fără a avea tot materialul demonstrativ asigurat. Un alt aspect al asigurării caracterului practic aplicativ al lecțiilor îl constituie seminarine. In cadrul orelor de seminar lectorii ciclului tehnicoștiințific au grijă să rezolve probleme strînts legate de practică, exerciții în care să fie folosite montajele din aparatura de specialitate. Iată, de pildă, la ora de seminar a ofițerului sector inginer Oprean Viorel intitulată : „Amplificatorii de radio-frecvență“ s-a calculat un amplificator de radio-frecvență utilizat în radiodifuziune, ținîndu-se seama de toate cerințele acestei categorii de amplificatori. Apoi s-a calculat un amplificator de radio-frecvență utilizat în radiolocație și televiziune, făcînduse comparație între aceștia și cei de radiodifuziune. Acest lucru s-a făcut cu scopul ca elevii, în timpul lor liber, să realizeze singuri montajele acestor amplificatori, verificînd totodată justețea calculelor. In conducerea orelor de seminar, lectorii trebuie să țină seama de viitoarea activitate a elevilor, de formarea lor ca buni tehnicieni precum și ca buni instructori ai militarilor pe care îi vor instrui. De aceea, formarea la elevi a unui vocabular științific corespunzător și, strâns legat de aceasta, formarea unei metodici a predării, este de asemenea una din sarcinile principale ale lectorilor noștri. Pentru însușirea deprinderilor metodice, lectorii pregătesc elevii din anii de studiu superiori, care sub supravegherea lor conduc unele ore de seminar, iar la orele de instrucție fac practică la comanda plutoanelor. Considerăm ca o lipsă faptul că această metodă nu a fost popularizată suficient cu ocazia convocării metodice pe unitate de la sfîrșitul anului de învățămînt. Orele de laborator dau de asemenea posibilitatea asigurării caracterului practic al procesului de învățămînt. In unitatea noastră există unele laboratoare care, cu toate că ar mai trebui dotate cu o serie de aparate, ne ajută mult la pregătirea științifică și practică a elevilor. In ultimul timp, Colectivul de lectori laboranți, ajutați de unii elevi, au amenajat încă două noi laboratoare. Aceste laboratoare sînt dotate cu montajele necesare, încît elevii să poată face o legătură directă între schema de principiu explicată la curs și schema de montaj pe care ei o găsesc practic în aparatura de specialitate. Montajele sînt executate pe șasie de plexiglas. Pe o față a plexiglasului este trasată și colorată, conform normelor în vigoare, schema de principiu. Pe cealaltă parte este construită schema de montaj. Montajul a fost prevăzut cu bucșe necesare alimentării cu tensiune precum și schimbării diverselor elemente pentru a se putea vedea influența lor și pentru a se putea ajunge la concluzia valorii lor optime. Un sprijin substanțial în asigurarea caracterului practic aplicativ al cursurilor îl constituie și munca de cercetări științifice. In unitatea noastră acest sector a mers destul de slab, confundîndu-se cu munca de inovații și invenții. Nu au fost cercuri științifice în care organizate elevii să facă diverse cercetări care să aibă ca rezultat o mai bună însușire a cursurilor predate și, natural, chiar o raționalizare, perfecționare tehnică sau invenție. De asemenea, munca de cercetări științifice au fost stimulată. Există totuși unele realizări în acest domeniu. De exemplu, elevii sergenți Popescu Gheorghe și Pavel Aftenie se ocupă de realizarea unui emițător modulat cu impulsuri pe unde decimetrice. Elevii Pirva Alexandru, Vișan Gheorghe și Popescu Gheorghe se ocupă de realizarea unui generator de impulsuri, precum și a unei machete, a unui sistem telecomandat necesare pentru lucrările de laborator. De asemenea în unitatea noastră s-a dus o slabă activitate în ceea ce privește realizarea schimbului de experiență cu diverse unități, întreprinderi și uzine. Consider că schimbul de experiență poate ajuta în mare măsură formarea la elevi a unei bune orientări practice. In prezent, în unitatea noiastră se duce o muncă permanentă pentru asigurarea caracterului practic aplicativ al lecțiilor, personalul unității fiind hotărît să ducă la îndeplinire în cît mai bune condiții această sarcină. Succesul acestei munci vă depinde mult de felul cum Organizația de partid, organul politic vor sprijini înființarea unor cercuri științifice care să fie înzestrate cu tot ce este necesar și care să-și trăiască cu regularitate viața. Căpitan locotenent inginer R. OANCEA Libertate lui Mesnolis Glezos! Poporul romîn, alături de milioane de oameni cinstiți din lumea întreagă, cere eliberarea din temniță a eroului național al Greciei. Manolis Glezos. Vineri 6 februarie în apărarea lui Manolis Glezos s-a ridicat glasul lucrătorilor din redacțiile, tipografiile, atelierele și birourile Combinatului poligrafic „Casa Scînteii" Tot C. Teodorescu, secretarul comitetului de întreprindere al Combinatului, a vorbit despre lupta eroică a lui Glezos și a altor patrioți greci împotriva fascismului hitlerist și pentru binele poporului grec, înfierînd actele teroriste săvlrșite azi în Grecia împotriva celor mai buni dintre fiii poporului grec. ..Ca muncitori tipografi — a spus linotipistul Jean Dumitrescu — am aliat printre primii de arestarea lui Manolis Glezos și, prin paginile ziarelor la care lucrăm, am protestat de mult împotriva acestei samavolnicii. Nu vom curma însă protestul nostru pină cînd Glezos nu va fi eliberat, dîndu-i-se astfel posibilitatea să lupte mai departe pentru fericirea poporului său". Alăturîndu-și glasul de al celorlalți vorbitori, ziaristul L. Bodescu, din redacția ziarului „Scînteia", a relevat politica tot mai antipopulară, mai aservită imperialismului,, dusă de actualul guvern grec. Cu aceeași energie au cerut eliberarea lui Manolis Glezos inginerul Coronaru, director tehnic al Combinatului, muncitoarea Sabina Popa și Maria Predea de la revista „Femeia“. Din rîndurile sutelor de participant la miting s-au ridicat glasuri puternice : „Ziaristul Glezos să fie eliberat“, „Glasul luptătorilor pentru binele poporului nu poate fi stins“ GLORIE EROICILOR CONSTRUCTORI AI COMUNISMULUI (Urmare din pag. t-a) socialist, încă, înainte de victoria deplină a socialismului în lume, în condițiile menținerii capitalismului într-o parte a lumii, va apare posibilitatea reală de a se exclude războiul mondial din viața societății. In cursul dezbaterilor la raportul ținut de tovarășul Hrușciov, cît și în cuvîntarea de încheiere, a răsunat cu tărie glasul calm și sigur al marelui Partid Comunist al Uniunii Sovietice, chemînd popoarele lumii să se alăture poporului sovietic și popoarelor celorlalte țări socialiste în nobila luptă pentru cauza păcii. De la tribuna Congresului a fost lansat apelul către diferitele partide și organizații muncitorești din țările capitaliste la unitate în lupta pentru pace. Aci, la Congres, s-a insistat de asemenea din nou asupra propunerilor concrete realiste făcute în ultimul timp de Uniunea Sovietică în diferitele probleme importante ale situației internaționale, subliniindu-se posibilitatea ca, cu calm și bunăvoință, să se ajungă la o reglementare pașnică a lor, spre binele întregii omeniri. Pentru partidele comuniste și muncitorești ale țărilor socialiste, pentru întreaga mișcare comunistă internațională, prezintă o uriașă importanță analiza științifică făcută în cadrul Congresului unor probleme teoretice puse la ordinea zilei de însăși dezvoltarea societății contemporane, probleme privind cele două faze ale societății comuniste — făurirea bazei tehnico-materiale a comunismului și trecerea de la stadiul socialist de dezvoltare la faza superioară, ca proces istoric obiectiv, problema repartiției bunurilor produse de societate în condițiile socialismului și a căilor trecerii la sistemul de repartiție propriu fazei superioare a comunismului, problemele organizării politice a societății în perioada construirii desfășurarii a comunismului și multe altele. Poporul nostru muncitor a urmărit cu uriaș interes și dragoste profundă lucrările Congresului al XXI-lea al gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Succesele grandioase ale marii noastre prietene de la răsărit au avut întotdeauna un puternic ecou în rîndurile oamenilor muncii din țara noastră. Poporul nostru știe că are în poporul sovietic un prieten de nădejde, al cărui ajutor ne-a fost și ne este deosebit de prețios. In opera de construire a socialismului, poporul nostru se bizuie pe colaborarea și sprijinul frățesc al tuturor țărilor lagărului socialist și, în primul rînd, al marii Uniuni Sovietice. Planul măreț al dezvoltării economice a Uniunii Sovietice pe următorii șapte ani este prilej de bucurie pentru oamenii muncii din patria noastră, care știu că, cu cît sporește forța Uniunii Sovietice, cu atît crește și puterea întregului lagăr socialist și se întărește cauza păcii în întreaga lume. Pentru poporul romîn constituie un puternic izvor de entuziasm și avînt în muncă să știe că prin eforturile sale încununate de succes și cu ajutorul internaționalist al țărilor socialiste în frunte cu U.R.S.S. va construi socialismul și va păși mină în mînă cu țările surori în comunism, visul de aur al omenirii. Grandioasele perspective deschise de planul septenal de dezvoltare a economiei naționale a U.R.S.S. — a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — „sădesc în inimile oamenilor muncii din întreaga lume puternice sentimente de mîndrie și încredere în viitor... Activitatea marelui partid al lui Lenin, pe care mișcarea comunistă internațională îl consideră detașamentul său de frunte, constituie o pildă măreață pentru partidele Comuniste și muncitorești din lumea întreagă prin principialitatea sa înaltă, prin devotamentul față de cauza poporului, prin aplicarea și îmbogățirea creatoare a învățăturii marxist-leniniste“. Poporul romîn, alături de toate popoarele lumii, își exprimă încrederea nestrămutată în forța și capacitatea creatoare a popoarelor sovietice care, sub înțeleaptă conducere a marelui partid al lui Lenin, vor traduce în viață sarcinile însuflețitoare ale septenalului. In următorii șapte ani Uniunea Sovietică se va ridica pe asemenea culmi încît nimeni nu se va mai îndoi de marea superioritate a comunismului față de capitalismul care și-a trăit traiul ,,Ne mîndrim — a spus N. S. Hrușciov — cu generația de oameni care a pus primele pietre de fundament și a înălțat mărețul edificiu al socialismului. Contemporanii noștri trebuie să transpună în viață visul omenirii — să construiască societatea comunistă, cea mai dreaptă societate de pe pămînt. Vor trece secole, dar gloria eroicei noastre epoci — epoca construirii socialismului și comunismului — nu va păli niciodată“, Prin verva și caracterul ei popular, comedia cinematografică sovietică se bucură de o caldă prețuire din partea publicului de pretutindeni. Aceasta ne-o dovedește în primul rînd succesul deosebit obținut de unele filme ca : „Toată lumea cîntă, rîde și dansează", „Primăvara”, „Calea luminoasă", „Volga- Volga", „Noapte de carnaval" și, în ultima vreme, „Fata cu chitara". Nu e de mirare deci că recenta comedie muzicală a studioului Mosfilm, „Marinarul îndrăgostit", care este prin excelență o comedie lirică, luminoasă, optimistă, are darul de a stîrni un viu ecou. Intre „Marinarul îndrăgostit" „Fata cu chitara" există unele asemăși nări. Sînt două comedii muzicale pline de voie bună in care pulsează elanul tinereții, bucuria de a trăi într-o societate care oferă perspectiva realizării celor mai îndrăznețe visuri. Scenariștii și regizorii celor două comedii muzicale au creat o acțiune vie, interesantă, care degajă atmosfera unei molipsitoare bune dispoziții în stare să-l „corupă” și pe cel mai mohorît spectator. In plus, realizatorii au marele merit de a scoate în evidență grandoarea marelui festival al tineretului de la Moscova, entuziasmul și emoțiile tineretului sovietic care s-a pregătit să gazduiască oaspeți de pe toate continentele. Eroii principali ai celor două comedii muzicale „Fata cu chitara" și „Marinarul îndrăgostit" sînt doi tineri care datorită aptitudinilor lor muzicale, trecînd peste toate piedicile ce se pun intenționat sau nu, directorul unui magazin, comandantul unei nave, prietenii sau rudele, ajung amîndoi totuși la Moscova scăldată de lumina culorilor de pe toate continentele, ajung în orașul în care răsună melodii de pe întregul pămînt. La „Marinarul îndrăgostit”, această delicioasă comedie muzicală, se rîde cu poftă. Trecînd peste peripețiile comice ale tînărului marinar, pe care nu ne simțim în stare să le relatăm cu același haz ca în textul scenariului, vom spune doar că totul s-a terminat cu bine. Cu vocea sa caldă marinarul ajunge la Festival, iar fata de care se îndrăgostește îi va împărtăși sentimentele: încurcăturile în care intră marinarul îndrăgostit dezlănțuie pățanii amuzante, pline de neprevăzut și de o spumoasă Verva. Autorii filmului au reușit totodată să creeze atmosfera antrenantă, plină de veselie a zilelor Festivalului. In realizarea noii comedii cinematografice o însemnată contribuție a adus măiestria echipei de interpreți. Jocul tînărului actor Gleb Romanov (Serghei Ceaikin) stîrnește admirația spectatorilor prin talentul și verva sa. Interpretările sugestive ale actorilor T. Bestaeva, M. Mengler, N. Kriucikov, alături de montajul viu al scenelor și de remarcabilele fotografii ale operatorului A. Brovin, reprezintă însemnate aporturi în realizarea acestui film vesel și optimist. Un rol important în acest film îl joacă muzica. Incepînd cu Cîntecul Mării Negre pe care îl fredonează Ceuikin și sfîrșind cu melodiile din spectacolul marinarilor prezentat la Festival, muzica veselă și antrenantă a filmului este plină de originalitate și contribuie mult la susținerea spiritului comediei. La compunerea ei i i-a adus contribuția O. Felman. Avînd un subiect simplu, dar ingenios, împletit din situații una mai comică decît cealaltă, comedia muzicală în culori „Marinarul îndrăgostit" oferă plăcute momente de destindere. Este un film pe care îl recomandăm cu multă căldură tuturor militarilor noștri M. DOBRE PE ECRANE MARINARUL ENDRAto fl WTIST“ Scenă din film Activitate editoriala pe anul 1959 de-a 15-a aniversări a eliberării patriei, mărețelor realizări obținute de oamenii muncii din țara noastră conduși de partid pe drumul construirii socialismului Printre lucrările prevăzute să apară in 1959 sînt romanele „Desculț“ volumul II de ZAHARIA STANCII, care continuă acțiunea primului volum pînă în zilele noastre, „Bărăgan“ volumul II de V. EM. GALAN, „Vintul de miazăzi“ de Eusebiu Camilar, care oglindește marile succese obținute de țărănimea noastră muncitoare pe drumul transformării socialiste a agriculturii, și „Biografii contemporane“ de PETRU DUMITRIU, unde sînt evocate figuri de comuniști atît din perioada dintre cele două războaie cît și după eliberarea patriei. In ciclul de Opere ale lui GEO BOGZA se va tipări volumul IV, cuprinzînd articole și pamflete publicate de scriitor înainte și după eliberarea țării noastre. TITUS POPOVICI este prezent cu romanul „Pămîntul e aproape rotund“, care continuă romanul „Setea". EUGEN BARBU va da tiparului romanul „Frica“, frescă socială a țării noastre dintre anii 1944—1958. Tot în 1959 sînt prevăzute să apară în domeniul nuvelisticii, printre altele, culegerea „Lumini în întuneric" de MARIN PREDA și volume de schițe și nuvele de V. EM. GALAN, AUREL MIHALE, NAGY ISTVAN, ASZTALOS ISTVAN, REMUS LUCA și alții. Poezia va fi reprezentată prin noi volume de versuri de MIHAI BENIUC, MARCEL BRESLAȘU, DAN DEȘLIU, MIHU DRAGOMIR, EUGEN FRUNZĂ, EUGEN JEBELEANU, MIRON RADU PARASCHIVESCU, VICTOR TULBURE și alții. Paralel cu editarea noilor creații beletristice, planul editorial prevede tipărirea unui mare număr de opere ale clasicilor literaturii române, începind cu „Letopisețul Țării Moldovei“ a cronicarului ION NECULCE, vor apare noi volume din operele lui ANTON PANN, VASILE ALECSANDRI, AL. I. ODOBESCU, ION CREANGA, MIHAIL EMINESCU, I. L. CARAGIALE și alți clasici români. Din scrierile maestrului MIHAIL SADOVEANU iubitorii de literatură Vor găsi în librării volumele 15 și 16 „Opere“ și romanul „Venea o moară pe Siret“. Va apare o ediție bibliofilă din opera poetică a lui TUDOR ARGHEZ, iar din lucrările lui ALEXANDRU SAHIA „Opere“ vol. II. In cadrul valorificării literaturii realist-critice din perioada dintre cele două războaie mondiale vor mai vedea lumina tiparului, printre altele, volumele 1 și 2 de „Opere“ de LIVIU REBREANU, volumul IV din teatrul lui CAMIL PETRESCU. (Agerpres] Activitatea editorială pentru anul acesta se anunță bogată. Planul editorial, în care sînt incluse aproape 3000 de titluri, acordă o mare atenție literaturii romîne contemporane. Se pregătește apariția unui însemnat număr de lucrări inspirate din munca și lupta poporului nostru, din viața nouă a patriei. Numeroși scriitori consacră creațiile lor din anul acesta celei Conferință de presă la Ambasada R. D. Germane In ziua de 6 februarie la Ambasada R.D. Germane a avut loc o conferință de presă. Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Democrate Germane, Wilhelm Eick, a făcut o expunere cu privire la problema Tratatului de pace cu Germania. La conferința de presă au participat reprezentanți ai presei române și străine. Agerpres; ipoli Echipa de fotbal C.C.A. și-a început turneul în R. P. Chineză C.C.A—Echipa selecționată a orașului Canton 3-0 CANTON 6 (Agerpres). — Agenția China Nouă transmite . Echipa de fotbal C.C.A. București și-a început turneul în R.P. Chineză jucînd la 5 februarie la Canton cu echipa selecționată a acestui oraș. Intîlnirea a luat sfîrșit cu scorul de 3—0 (1—0) în favoarea fotbaliștilor romîni. Echipa romînă va susține al doilea meci al turneului la Habei, unde va întîlni selecționata provinciei respective, wwwwww iwviw Concursul international de schi SCHIORII ROMÎNI AU OCUPAT PRIMELE 9 LOCURI POIANA STALIN 6 (Agerpres) Prin telefon . In stațiunea de sporturi de iarnă de la Poiana Stalin a început vineri concursul internațional de schi dotat cu „Cupa Tineretului“ la care participă sportivi din R. P. Ungară, R.P. Polonă, R. P. Bulgaria, R. D. Germană și R. P. Romînă. Proba inaugurală a competiției — slalom uriaș — desfășurată pe o pistă în lungime de 2400 m (66 porți și o diferență de nivel de 650 m) a fost cîștigată de schiorul romîn Gh. Bălan cu rezultatul de 2’45” 5/10. In general, schiori noștri s-au comportat excelent ocupînd primele 9 locuri în clasament ȘTIRI SPORTIVE In prima jumătate a lunii martie in R. Cehoslovacă se va desfășura campionatul mondial de hochei pe gheață. Cele mai bune 12 echipe din lume vor participa la cea de-a 25-a ediție a acestei tradiționale competiții ale cărei jocuri vor conta și pentru cea de-a 37-a ediție a campionatului european. După cum s-a mai anunțat, meciurile din preliminarii se vor disputa între 5 și 8 martie în 3 orașe : Brno, Bratislava și Ostrava. Intîlnirile turneului final vor avea loc între 9 și 15 martie la Praga pe patinoarul special amenajat de la Zimnu Stadion" . In sferturile de finală ale turneului internațional de fotbal pentru juniori de la Viareggio s-au înregistrat următoarele rezultate tehnice : Milano — R.C. — Paris 2—1; Fiorentina- Rapid Viena 3—1; Partizan Belgrad— Sampidoria 3—0; A.S. Roma—Juventus Torino 2—0. Un neuitat erou al clasei muncitoare 40 DE ANI DE LA MOARTEA LUI I. C. FRIMU In șirul eroilor clasei muncitoare căzuți în lupta împotriva nedreptei orînduiri burghezo-moșierești, la loc de cinste stă înscris și numele lui I.C. Frimu. Născut dintr-o familie de țărani săraci, la 4 octombrie 1871, în comuna Bîrzești-Vaslui, Ion C. Frimu a cunoscut din copilărie traiul greu, umilințele, dar și setea de o viață mai bună a celor exploatați. Ucenic la un atelier de tîmplărie din Vaslui, iar mai apoi ca lucrător la București, el a făcut cunoștință cu viața și frămîntările muncitorilor. Din 1891 I.C. Frimu a activat fără întrerupere în mișcarea muncitorească devenind curînd cunoscut ca un bun organizator și agitator. El a participat la lupta proletariatului pentru crearea unui partid muncitoresc și , a luat parte la congresul de construiire a acestuia în id. 1893. De neuitat va râmîne lupta dîrză $ dusă de I. C. Frimu, împreună cu alți luptători , înaintați ai muncitorimii, împotriva ' elementelor oportunp»''' ' niste care acapara T *' te seră conducerea ClPiilfi P.S.D.M R. Cu toa*te eforturile elementelor muncitor Boerești cinstite, trădarea „generoșilor“ nți nu a putut fi impiedicată. I. C. Frimu, in fruntea unui grup de revoluționari, a părăsit în mod demonstrativ Congresul al VI-lea al P.S.D.M.R., unde conducerea oportunistă și-a dat arama pe față propunînd autodizolvarea partidului. In momentele grele care au urmat pentru mișcarea muncitorească, I. C. Frimu a dat publicității „Apelul celor 51 pe de muncitori“: „Nu vom lăsa mîini străine grija durerilor noastre. Din rîndurile noastre ies mereu oameni care să umple golul... Niște inși pot să treacă la o parte, pot să se rătăcească, pot să se contopească, pot chiar să moară, dar «MIȘCAREA MUNCITORILOR NU MOARE»“. încrederea neabătută a muncitorilor cinstiți în dreptatea cauzei lor i-a înflăcărat în lupta pentru unirea și organizarea clasei muncitoare. Revoluția populară rusă din 1905 a exercitat o influență binefăcătoare asupra mișcării muncitorești din țara noastră. I.C. Frimu a închinat mult timp și multă energie organizării manifestărilor de solidaritate cu lupta proletariatului rus. Aproape nu a fost întrunire din acea vreme la care Frimu să nu fi luat cuvîntul, la a cărei organizare să nu fi participat. Articolele publicate de I.C. Frimu în 1905 vădesc idei și concepții înaintate, revoluționare. Astfel, într- un articol, intitulat sugestiv „Două țări“, Frimu arăta că „avem două țări în aceeași țară, cu două legi deosebite, una pentru cei bogați și alta pentru cei săraci. Pentru ca această țară să fie a celor mulți, a celor care o îmbogățesc cu munca lor, trebuie răsturnată din temelie întreaga ordine socială de astăzi, care împarte omenirea în două clase , cu drepturi și fără drepturi“. Prin întreaga sa activitate I.C. Frimu atrăgea atenția muncitorilor asupra primejdiei de a se încrede în făgăduielile politicienilor burghezi și in statul burghez și-i învăța pe muncitori, lucru deosebit de însemnat, că numai prin reforme nu se va realiza socialismul, acesta neputînd fi înfăptuit decît prin revoluție. Acesta era răspunsul unuia dintre conducătorii ridicați dintre muncitori împotriva tezelor oportuniste care-și făcuseră loc în mișcarea muncitorească din acea vreme, încredințat că proletariatul își poate înfăptui misiunea numai fiind organizat, Frimu a desfășurat o intensă muncă în vederea unirii muncitorilor în sindicate. De numele lui este legată creasmw. j. „ rea, în februarie V' 1905, a primului ! 1 sindicat din Romi-nia pe principii T ' ' ! O neobosită ac- ilibîitivitate în rîndurile Bj Și&jM muncitorimii a dus IM& fapt K*' I. C. Frimu tn a TO '1 * nii din preajma și timpul primului '* „trei război mondial. j/EEEê . In urma Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a 'Ți crescut avîntul rejevoluționar și din ■l'W țara noastră. Sperif riate de intensificararea luptei muncitori'lor' burghezia și moșierimea au organizat la 13 de WK decembrie 1918 masacrul din Piața Teatrului Național. Guvernanții Romîniei burghezo-moșierești nu s-au mulțumit numai cu asasinarea a 102 muncitori și cu rănirea altor cîtorva sute. In tot timpul nopții , de 13 spre 14 decembrie 1918 arestările s-au ținut lanț. Printre alți activiști ai mișcării sindicale poliția a arestat și pe I.C. Frimu. La închisoarea Văcărești, Frimu a fost bătut cu bestialitate. Deși în stare gravă, el a fost supus în continuare unui regim sever de închisoare. A fost transportat la spitalul Colentina numai atunci cînd s-a știut sigur că nu mai poate fi salvat. In noaptea de 6 spre 7 februarie 1919 inima neînfricatului luptător pentru cauza proletariatului a încetat să mai bată. Inmormintarea lui I.C. Frimu s-a transformat într-o grandioasă manifestație muncitorească, care cinstea astfel memoria celui care a fost unul din conducătorii respectați din mișcarea muncitorească de pînă la 1918. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, oamenii muncii din țara noastră au instaurat regimull democrat-popular și au trecut la făurirea unei vieți noi, socialiste. Prin realizările lor, oamenii muncii din Republica noastră Populară cinstesc memoria eroilor clasei muncitoare, în rîndul cărora se găsește și I.C. Frimu, înfăptuind visul vieții lor — eliberarea muncitorilor de sub jugul exploatării și construirea socialismului în patria noastră. Pilda luminoasă a eroilor clasei muncitoare, bogatele tradiții revoluționare ale poporului nostru întăresc hotărîrea militarilor Forțelor noastre Armate de a fi apărători dîrzi ai cuceririlor revoluționare și ai muncii pașnice a poporului nostru muncitor.] revoluționare. T^ERPRES In vederea folosirii raționale a resurselor energetice, a normării și reducerii consumurilor de energie și a îmbunătățirii gospodăririi energiei, Consiliul de Miniștri a aprobat o hotărîre cuprinzînd măsuri pentru organizarea controlului utilizării energiei în toate formele. Hotărîrea prevede înființarea Oficiului de Stat pentru Energie în cadrul Direcției Generale pentru Energie, Metrologie, Standarde și Invenții de pe lîngă Consiliul de Miniștri. Cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate a Editurii Academiei R. P. Romîne, între 15 și 25 februarie se va desfășura în întreaga țară „Decada cărții Academiei R. P. Romîne" In legătură cu aceasta, vineri a avut loc la Casa Ziariștilor din Capitală o conferință de presă la care a luat cuvîntul acad. Al. Graur, directorul Editurii Academiei R.P. Romîne, care a [acut o trecere în revistă a activității editoriale a Academiei în acest deceniu ALECU IVAN GHILIA Cartea lui Alecu Ivan Ghilia, „CUSCRII", vine să îmbogățească literatura consacrată transformărilor ce se petrec azi în lumea satului cu încă o prețioasă mărturie a noului care învinge vechiul și-și face loc din ce in ce mai simțitor în relațiile economice și sociale, ca și în conștiința oamenilor patriei noastre socialiste. Calea agriculturii socialiste, a gospodăriei colective, ca singura în măsură să asigure deopotrivă belșugul ogoarelor și al celor ce le muncesc, este îmbrățișată de un număr tot mai mare de muncitori. Unul din eroii principali ai cărții, în prima parte a romanului — deoarece ceea ce a apărut este deocamdată volumul I — este țăranul mijlocaș Petre Istrate. In jurul lui se înnoadă acțiunea, iar punctul de plecare al conflictului îl constituie hotărîrea acestuia de a intra în gospodăria colectivă. „Eu, Petre M. Istrate, țăran mijlocaș, nescris în Partid, de 38 de ani, dimpreună cu întreaga familie ...de buna mea voie și nesilit de nimeni vreau să schimb traiul vechi cu aista nou... , așa a început să gîndească într-o zi Petre Istrate, și din ziua aceea viața lui apuca pe un alt făgaș. Alături de Petre Istrate sînt însă și alți mijlocași, care n-au înțeles încă aceasta. De aceea gestul lui Petre Istrate, în conștiința căruia pătrunsese definitiv adevărul că viitorul familiei și al copiilor lui nu poate fi la adăpost decît în sinul marii gospodării colective, se bucură de o semnificație deosebită în satul Hîrtoapele. Țărani săraci ca Pintilei Lungu vor „CUSCRU" \\s\\ (E. S. P. L A.) intra cu mai multă încredere în gospodăria colectiva, știind că pînă și un gospodar ca Petre s-a convins că astfel li vor crește veniturile și-i va sălta bunăstarea, cînd vor lucra cu toții laolaltă pămîntul fără haturi, și vor culege roadele lui. Chiaburii satului de teapa lui Gavrilă Marchidan sau Toma Bursuc, pentru care nici o mișelie nu este prea mare ca să-și satisfacă pofta de înavuțire, vor face tot ce le va sta în putință pentru a zădărnici gestul lui Petre Istrate și, în primul rînd, înființarea gospodăriei colective. De aceea, vor pune la cale o „întovărășire" chiaburească, sperînd să împiedice realizarea celeilalte hotărîri care tinde să cîștige majoritatea satului. Vor asmuți nemulțumirea împotriva secretarului de partid din comună și vor culmina chiar cu acte de violență împotriva acestuia. Vor încerca de asemenea să strecoare în gospodăria colectivă, cu intenții vădit dușmănoase, pe unul din cei mai înrăiți chiaburi ai satului. Ceea ce merită subliniat în cartea lui Ghika este surprinderea cu impresionantă vigoare a portretului moral al chiaburului înrăit și dușmănos : apare nu numai ura lui față de schimbările revoluționare, dar și substanța relațiilor de familie într-un asemenea mediu. Sentimentele filiale, legătura dintre Gavrilă Marchidan de pildă și fiul său Costin, atitudinea acestuia față de tatăl și mama sa, concepția căsătoriei etc, toate sînt subordonate intereselor de exploatare, de parvenire, de mărire a cîștigului, de satisfacere a setei de bani. NOTE BIBLIOGRAFICE Intriga cărții duce la una din cele mai prețioase concluzii, oglindind teze de bază ale partidului în ce privește colectivizarea agriculturii. Reiese cu limpezime unde poate duce forțarea țăranului muncitor de a intra altfel decît de bună voie în gospodăria agricolă colectivă. Procedeele instructorului raional Costin Marchidan sînt în această privință dintre cele mai dăunătoare. Gazul lui atrage atenția și asupra posibilității strecurării încă elementelor dușmănoase, carieriste, în a rîndurile partidului. Desigur că romanul, neterminat, nu îngăduie aprecieri definitive, unele personagii apar poate încă schematice și insuficient justificate, în general insistența asupra introspecției personajelor poate fi pe alocuri abuzivă. In schimb nu trebuie uitate, de la început evidente, plasticitatea și culoarea stilului, portretizarea pitorească a unor personagii ca baba Lefteroaia, fostul jandarm Vițelaru sau țăranul sărac Piliu« lei Lungu și alții, frumoasele peisagii ale satului, ca și paginile de cald lirism în care este vorba de dragostea lui Petre pentru nevasta lui, Smaranda, de iubirea dintre cei doi tineri Ileana a lui Istrate și Mitriță fiul lui Maftei Zvorîșteanu. Romanul lui Alecu Ivan Ghilia, prin conținutul actual și dramatic, tratarea robustă și desfășurarea plină de interes, va trezi interesul cititorului și-l va solicita pe tot parcursul M. LOVINESCU iÃ