Apărarea Patriei, februarie 1959 (Anul 15, nr. 26-49)

1959-02-07 / nr. 31

SÎMbătă 7 februArie 1950 Nr. 31 (3874) APĂRAREA PAT­fLET_______________ ______________________________­­ _ Pentru un caracter cît mai practic al activității de învățâmînt Pentru formarea de cadre bine pre­gătite este necesar sa se asigure, în toate fpir­­ele de învățămînt, legarea în mod dialectic a teoriei de practica. Să se dea cursurilor un caracter cît mai concret, aplicativ. Analizînd activitatea de învățămînt din unitatea noastră putem afirma că, în mare parte, s-a reușit să se asigure ca lecțiile să nu mai fie numai teore­tice, ci să aibă și un pronunțat carac­ter practic, iar elevii să rămînă de la lecții cu bogate învățăminte în legă­tură cu ceea ce vor trebui să facă ei în unități. In rîndurile ce urmează vom face o scurtă analiză a felului cum se țin orele de curs, de seminar și de labo­rator la ciclul tehnico-științific din u­­nitatea noastră. Ce se desprinde din orele de predare ale locotenentului major inginer Va­­sile V. și locotenentului major Ciontu A.­ Lectorii respectivi nu se mărgi­nesc numai la explicarea fenomenului fizic, ci dau variante și utilizări prac­tice ale schemei în aparatura de spe­cialitate. Mai mult, la sfîrșitul orei, acești lectori își rezervă 10 minute pentru demonstrarea practică, la osci­lograf, a diagramelor tensiunilor din montajul explicat. Accentuez că folosirea demonstrații­lor practice la orele de curs a dus la rezultate bune. De aceea cred că este bine ca lectorul sa pună accent la fiecare lecție­ pe înțelegerea de că­tre elevi a fenomenului fizic, pe utili­zările în aparatura de specialitate a acestui fenomen și să se străduiască să realizeze machete, dispozitive și montaje pentru fiecare lecție pe care o predă. In executarea machetelor și dispozitivelor să fie antrenați și elevii. In acest fel ei se vor obișnui încă de pe băncile școlii să poată executa di­ferite scheme ale aparatelor electrice, îmi reamintesc de o lecție predată ofițerilor elevi despre „Sincronizarea multivibratorilor“. Din întrebările de Control puse, lectorul și-a dat seama că nu pentru toți cursanții era sufi­cient de clar esttil se petrece acest fenomen. Pentru a înlătura această lip­să, lectorul a hotărît ca ofițerii elevi înșiși să calculeze și să realizeze o serie de scheme și montaje. In unitatea noastră s-a luat anul atesta măsura ca pentru fiecare lecție ce se predă la cursurile tehnico-știin­­țifice să se realizeze machete și dis­pozitive care sa fie folosite în cadrul acestor ore. Iată, spre exemplu, în cadrul unui curs­ tehnico-științific se predau sche­mele de comandă, control și protecție ale stațiilor radiotehnice. înainte de a se trece la schemele de ansamblu, se vorbește despre diverse tipuri de relee, de metode și tipuri de aparate de măsură, precum și despre diferite sisteme de semnalizare electromecanice etc. Folosind toate aceste elemente pentru a face o schemă de comandă, control și protecție, rezultă o schemă destul de complicată mai ales din punctul de vedere al felului cum se face comanda diverselor blocuri din stații. In acest fel, reținerea de către elevi a fenomenului este greoaie și necesită din partea acestora consuma­rea unui timp de­ studiu­ mai îndelun­gat. Cum se procedează la noi pentru a ușura studiul și a asigura înțelegerea problemelor respective ? Lectorii, îm­preună cu elevii, au întocmit machete simple, adecvate, care să ilustreze a­­numite procese fizice. De asemenea, pentru înțelegerea teoriei ghidurilor de undă și a distribuției cîmpurilor elec­trice și magnetice de-a lungul ghidului de undă, care este o problemă destul de complicată, s-a construit o machetă secționată care ilustrează fiecare feno­men în parte. O grijă deosebită se dă asigurării orelor cu material demonstrativ. In a­­ceastă privință se remarcă lectorii in­gineri Constantinescu Stelian și O­­prean Viorel care nu încep era fără a avea tot materialul demonstrativ asi­gurat. Un alt aspect al asigurării caracte­rului practic aplicativ al lecțiilor îl constituie sem­­inarin­e. In cadrul ore­lor de seminar lectorii ciclului tehnico­­științific au grijă să rezolve probleme strînts legate de practică, exerciții în care să fie folosite montajele din apa­ratura de specialitate. Iată, de pildă, la ora de seminar a ofițerului sector inginer Oprean Vio­rel intitulată : „Amplificatorii de ra­dio-frecvență“ s-a calculat un ampli­ficator de radio-frecvență utilizat în radiodifuziune, ținîndu-se seama de toate cerințele acestei categorii de am­plificatori. Apoi s-a calculat un am­plificator de radio-frecvență utilizat în radiolocație și televiziune, făcîndu­­se comparație între aceștia și cei de radiodifuziune. Acest lucru s-a făcut cu scopul ca elevii, în timpul lor liber, să realizeze singuri montajele acestor amplificatori, verificînd totodată jus­tețea calculelor. In conducerea orelor de seminar, lectorii trebuie să țină seama de vii­toarea activitate a elevilor, de forma­rea lor ca buni tehnicieni precum și ca buni instructori ai militarilor pe care îi vor instrui. De aceea, formarea la elevi a unui vocabular științific co­respunzător și, strâns legat de aceasta, formarea unei metodici a predării, este de asemenea una din sarcinile princi­pale ale lectorilor noștri. Pentru însușirea deprinderilor me­todice, lectorii pregătesc elevii din anii de studiu superiori, care sub suprave­gherea lor conduc unele ore de semi­nar, iar la orele de instrucție fac prac­tică la comanda plutoanelor. Conside­răm ca o lipsă faptul că această me­todă nu a fost popularizată suficient cu ocazia convocării metodice pe uni­tate de la sfîrșitul anului de învăță­mînt. Orele de laborator dau de asemenea posibilitatea asigurării caracterului practic al procesului de învățămînt. In­ unitatea noastră există unele labo­ratoare care, cu toate că ar mai tre­bui dotate cu o serie de aparate, ne ajută mult la pregătirea științifică și practică a elevilor. In ultimul timp, Colectivul de lectori laboranți, ajutați de unii elevi, au amenajat încă două noi laboratoare. Aceste la­boratoare sînt dotate cu montajele ne­cesare, încît elevii să poată face o le­gătură directă între schema de prin­cipiu explicată la curs și schema de montaj pe care ei o găsesc practic în a­­paratura de specialitate. Montajele sînt executate pe șasie de plexiglas. Pe o față a plexiglasu­lui este trasată și co­lorată, conform normelor în vigoare, schema de principiu. Pe cealaltă parte este construită schema de montaj. Montajul a fost prevăzut cu bucșe ne­cesare alimentării cu tensiune precum și schimbării diverselor elemente pen­tru a se putea vedea influența lor și pentru a se putea ajunge la concluzia valorii lor optime. Un sprijin substanțial în asigurarea caracterului practic aplicativ al cursu­rilor îl constituie și munca de cerce­tări științifice. In unitatea noastră acest sector a mers destul de slab, confundîndu-se cu munca de inovații și invenții. Nu au fost cercuri științifice în care organizate elevii să facă diverse cercetări care să aibă ca rezultat o mai bună însușire a cursu­rilor predate și, natural, chiar o raționalizare, perfecționare tehnică sau invenție. De asemenea, mun­ca de cercetări științifice au fost stimulată. Există totuși unele­­ realizări­ în acest domeniu. De exemplu, elevii sergenți Popescu Gheorghe și Pavel Aftenie se ocupă de realizarea unui emițător modulat cu impulsuri pe unde decimetrice. Elevii Pirva Alexandru, Vișan Gheor­ghe și Popescu Gheorghe se ocupă de realizarea unui generator de impul­suri, precum și a unei machete, a u­­nui sistem telecomandat necesare pen­tru lucrările de laborator. De asemenea în unitatea noastră s-a dus o slabă activitate în ceea ce privește realizarea schimbului de ex­periență cu diverse unități, întreprin­deri și uzine. Consider că schimbul de experiență poate ajuta în mare măsură formarea la elevi a unei bune orientări practice. In prezent, în unitatea noiastră se duce o muncă permanentă pentru asi­gurarea caracterului practic aplicativ al lecțiilor, personalul unității fiind hotărît să ducă la îndeplinire în cît mai bune condiții această sarcină. Succesul acestei munci vă depinde mult de felul cum Organizația de par­tid, organul politic vor sprijini înfiin­țarea unor cercuri științifice care să fie înzestrate cu tot ce este necesar și care să-și­­ trăiască cu regularitate viața. Căpitan locotenent inginer R. OANCEA Libertate lui Mesnolis Glezos! Poporul romîn, alături de milioane de oameni cinstiți din lumea întreagă, cere eliberarea din temniță a eroului național al Greciei. Manolis Glezos. Vineri 6 februarie în apărarea lui Manolis Glezos s-a ridicat glasul lu­crătorilor din redacțiile, tipografiile, atelierele și birourile Combinatului po­ligrafic „Casa Scînteii" Tot C. Teodorescu, secretarul comi­tetului de întreprindere al Combinatu­lui, a vorbit despre lupta eroică a lui Glezos și a altor patrioți greci îm­potriva fascismului hitlerist și pentru binele poporului grec, înfierînd actele teroriste săvlrșite azi în Grecia îm­­­­potriva celor mai buni dintre fiii po­porului grec. ..Ca muncitori tipografi — a spus linotipistul Jean Dumitrescu — am aliat printre primii de arestarea lui Manolis Glezos și, prin paginile zia­relor la care lucrăm, am protestat de mult împotriva acestei samavolnicii. Nu vom curma însă protestul nostru pină cînd Glezos nu va fi eliberat, dîndu-i-se astfel posibilitatea să lupte mai departe pentru fericirea poporului său". Alăturîndu-și glasul de al celorlalți vorbitori, ziaristul L. Bodescu, din re­dacția ziarului „Scînteia", a relevat politica tot mai antipopulară, mai aser­vită imperialismului,, dusă de actua­lul guvern grec. Cu aceeași energie au cerut elibera­rea lui Manolis Glezos inginerul C­oronaru, director tehnic al Combina­tului, muncitoarea Sabina Popa și Ma­ria Predea de la revista „Femeia­“. Din rîndurile sutelor de participant la miting s-au ridicat glasuri puter­nice : „Ziaristul Glezos să fie elibe­rat“, „Glasul luptătorilor pentru bine­le poporului nu poate fi stins“ GLORIE EROICILOR CONSTRUCTORI AI COMUNISMULUI (Urmare din pag. t-a) socialist, încă, înainte de victoria de­plină a socialismului în lume, în con­­dițiile menținerii capitalismului într-o parte a lumii, va apare posibilitatea reală de a se exclude războiul mon­dial din viața societății. In cursul dezbaterilor la raportul ținut de tovarășul Hrușciov, cît și în cuvîntarea de încheiere, a răsunat cu tărie glasul calm și sigur al marelui Partid Comunist al Uniunii Sovietice, chemînd popoarele lumii să se alăture poporului sovietic și popoarelor celor­lalte țări socialiste în nobila luptă pentru cauza păcii. De la tribuna Con­­gresului a fost lansat apelul către di­feritele partide și organizații munci­torești din țările capitaliste la unitate în lupta pentru pace. Aci, la Congres, s-a insistat de asemenea din nou a­­supra propunerilor concrete realiste făcute în ultimul timp de Uniunea So­vietică în diferitele probleme impor­tante ale situației internaționale, sub­­liniindu-se posibilitatea ca, cu calm și bunăvoință, să se ajungă la o regle­mentare pașnică a lor, spre binele în­tregii omeniri. Pentru partidele comuniste și mun­citorești ale țărilor socialiste, pentru întreaga mișcare comunistă interna­țională, prezintă o uriașă importanță analiza științifică făcută în cadrul Congresului unor probleme teoretice puse la ordinea zilei de însăși dezvol­tarea societății contemporane, proble­me privind cele două faze ale socie­tății comuniste — făurirea bazei teh­­­nico-materiale a comunismului și tre­cerea de la stadiul socialist de dezvol­tare la faza superioară, ca proces is­toric obiectiv, problema repartiției bunurilor produse de societate în con­dițiile socialismului și a căilor tre­cerii la sistemul de repartiție propriu fazei superioare a comunismului, pro­blemele organizării politice a­ socie­tății în perioada construirii desfășu­rarii a comunismului și multe altele. Poporul nostru muncitor a urmărit cu uriaș interes și dragoste profundă lucrările Congresului al XXI-lea al gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Succesele grandioase ale marii noastre prietene de la răsărit au avut întotdeauna un puternic ecou în rîndurile oamenilor muncii din țara noastră. Poporul nostru știe că are în po­porul sovietic un prieten de nădejde, al cărui ajutor ne-a fost și ne este deosebit de prețios. In opera de cons­truire a socialismului, poporul nostru se bizuie pe colaborarea și sprijinul frățesc al tuturor țărilor lagărului so­cialist și, în primul rînd, al marii Uniuni Sovietice. Planul măreț al dezvoltării econo­mice a Uniunii Sovietice pe următorii șapte ani este prilej de bucurie pentru oamenii muncii din patria noastră, care știu că, cu cît sporește forța U­­niunii Sovietice, cu atît crește și pu­terea întregului lagăr socialist și se întărește cauza păcii în întreaga lume. Pentru poporul romîn constituie un puternic izvor de entuziasm și avînt în muncă să știe că prin eforturile sale încununate de succes și cu aju­torul internaționalist al țărilor socia­liste în frunte cu U.R.S.S. va construi socialismul și va păși mină în mînă cu țările surori în comunism, visul de aur al omenirii. Grandioasele perspective deschise de planul septenal de dezvoltare a econo­miei naționale a U.R.S.S. — a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — „să­desc în inimile oamenilor mun­cii din întreaga lume puternice sentimente de mîndrie și încre­dere în viitor... Activitatea marelui partid al lui Lenin, pe care mișcarea comunistă internațională îl consideră detașamentul său de frunte, constituie o pildă măreață pentru partidele Co­muniste și muncitorești din lumea întreagă prin principialitatea sa înaltă, prin devotamentul față de cauza po­porului, prin aplicarea și îmbogățirea creatoare a învățăturii marxist-leni­­niste“. Poporul romîn, alături de toate po­poarele lumii, își exprimă încrederea nestrămutată în forța și capacitatea creatoare a popoarelor sovietice care, sub înțeleaptă conducere a marelui partid al lui Lenin, vor traduce în viață sarcinile însuflețitoare ale septenalului. In următorii șapte ani Uniunea Sovie­tică se va ridica pe asemenea culmi încît nimeni nu se va mai îndoi de marea superioritate a comunismului față de capitalismul care și-a trăit traiul ,,Ne mîndrim — a spus N. S. Hrușciov — cu generația de oameni care a pus primele pietre de funda­ment și a înălțat mărețul edificiu al socialismului. Contemporanii noștri trebuie să transpună în viață visul o­­menirii — să construiască societatea comunistă, cea mai dreaptă societate de pe pămînt. Vor trece secole, dar gloria eroicei noastre epoci — epoca construirii so­cialismului și comunismului — nu va păli niciodată“, Prin verva și caracterul ei popular, comedia cinematografică sovietică se bucură de o caldă prețuire din partea publicului de pretutindeni. Aceasta ne-o dovedește în primul rînd succesul de­osebit obținut de unele filme ca : „Toa­tă lumea cîntă, rîde și dansează", „Pri­măvara”, „Calea luminoasă", „Volga- Volga", „Noapte de carnaval" și, în ultima vreme, „Fata cu chitara". Nu e de mirare deci că recenta comedie muzicală a studioului Mosfilm, „Mari­narul îndrăgostit", care este prin exce­lență o comedie lirică, luminoasă, opti­mistă, are darul de a stîrni un viu ecou. Intre „Marinarul îndrăgostit" „Fata cu chitara" există unele asemă­și nări. Sînt două comedii muzicale pline de voie bună in care pulsează elanul tinereții, bucuria de a trăi într-o so­­cietate care oferă perspectiva realizării celor mai îndrăznețe visuri. Scenariștii și regizorii celor două comedii muzi­cale au creat o acțiune vie, interesantă, care degajă atmosfera unei molipsi­toare bune dispoziții în stare să-l „co­­rupă” și pe cel mai mohorît spectator. In plus, realizatorii au marele merit de a scoate în evidență grandoarea marelui festival al tineretului de la Moscova, entuziasmul și emoțiile tine­retului sovietic care s-a pregătit să gaz­­duiască oaspeți de pe toate continentele. Eroii principali ai celor două comedii muzicale „Fata cu chitara" și „Marina­rul îndrăgostit" sînt doi tineri care datorită aptitudinilor lor muzicale, tre­­cînd peste toate piedicile ce se pun intenționat sau nu, directorul unui ma­gazin, comandantul u­nei nave, priete­nii sau rudele, ajung amîndoi totuși la Moscova scăldată de lumina culorilor de pe toate continentele, ajung în ora­șul în care răsună melodii de pe în­tregul pămînt. La „Marinarul îndrăgostit”, această delicioasă comedie muzicală, se rîde cu poftă. Trecînd peste peripețiile comice ale tînărului marinar, pe care nu ne simțim în stare să le relatăm cu același haz ca în textul scenariului, vom spune doar că totul s-a terminat cu bine. Cu vocea sa caldă marinarul ajunge la Fes­­tival, iar fata de care se îndrăgostește îi va împărtăși sentimentele: încurcă­turile în care intră marinarul îndrăgos­tit dezlănțuie pățanii amuzante, pline de neprevăzut și de o spumoasă Verva. Autorii filmului au reușit totodată să creeze atmosfera antrenantă, plină de veselie a zilelor Festivalului. In realizarea noii comedii cinemato­grafice o însemnată contribuție a adus măiestria echipei de interpreți. Jocul tînărului actor Gleb Romanov (Serghei Ceaikin) stîrnește admirația spectatori­lor prin talentul și verva sa. Interpre­tările sugestive ale actorilor T. Bestae­­va, M. Mengler, N. Kriucikov, alături de montajul viu al scenelor și de re­marcabilele fotografii ale operatorului A. Brovin, reprezintă însemnate apor­turi în realizarea acestui film vesel și optimist. Un rol important în acest film îl joacă muzica. Incepînd cu Cîntecul Mă­­rii Negre pe care îl fredonează Ceuikin și sfîrșind cu melodiile din spectacolul marinarilor prezentat la Festival, mu­zica veselă ș­i antrenantă a filmului este plină de originalitate și contribuie mult la susținerea spiritului comediei. La compunerea ei i i-a adus contribuția O. Fel­man. Avînd un subiect simplu, dar inge­nios, împletit din situații una mai co­mică decît cealaltă, comedia muzicală în culori „Marinarul îndrăgostit" oferă plăcute momente de destindere. Este un film pe care îl recomandăm cu mul­tă căldură tuturor militarilor noștri M. DOBRE PE ECRANE MARINARUL ENDRAto fl WTIST“ Scenă din film Activitate editoriala pe anul 1959 de-a 15-a aniversări a eliberării patriei, mărețelor realizări obținute de oame­nii muncii din țara noastră conduși de partid pe drumul construirii socialis­­mulu­i Printre lucrările prevăzute să apară in 1959 sînt romanele „Desculț“ vo­lumul II de ZAHARIA STANCII, care continuă acțiunea primului volum pînă în zilele noastre, „Bărăgan“ volumul II de V. EM. GALAN, „Vintul de mia­zăzi“ de Eusebiu Camilar, care oglin­dește marile succese obținute de țără­nimea noastră muncitoare pe drumul transformării socialiste a agriculturii, și „Biografii contemporane“ de PETRU DUMITRIU, unde sînt evocate figuri de comuniști atît din perioada dintre cele două războaie cît și după elibe­rarea patriei. In ciclul de Opere ale lui GEO BOGZA se va tipări volumul IV, cuprinzînd articole și pamflete pu­blicate de scriitor înainte și după elibe­rarea țării noastre. TITUS POPOVICI este prezent cu romanul „Pămîntul e a­­proape rotund“, care continuă romanul „Setea". EUGEN BARBU va da tiparu­lui­­ romanul „Frica“, frescă socială a țării noastre dintre anii 1944—1958. Tot în 1959 sînt prevăzute să apară în domeniul nuvelisticii, printre altele, culegerea „Lumini în întuneric" de MARIN PREDA și volume de schițe și nuvele de V. EM. GALAN, AUREL MIHALE, NAGY ISTVAN, ASZTALOS ISTVAN, REMUS LUCA și alții. Poezia va fi reprezentată prin noi volume de versuri de MIHAI BENIUC, MARCEL BRESLAȘU, DAN DEȘLIU, MIHU DRAGOMIR, EUGEN FRUN­ZĂ, EUGEN JEBELEANU, MIRON RADU PARASCHIVESCU, VICTOR TULBURE și alții. Paralel cu editarea noilor creații be­letristice, planul editorial prevede ti­părirea unui mare număr de opere ale clasicilor literaturii române, începind cu „Letopisețul Țării Moldovei“ a cro­nicarului ION NECULCE, vor apare noi volume din operele lui ANTON PANN, VASILE ALECSANDRI, AL. I. ODOBESCU, ION CREANGA, MI­HAIL EMINESCU, I. L. CARAGIALE și alți clasici români. Din scrierile maestrului MIHAIL SADOVEANU iubitorii de literatură Vor găsi în librării volumele 15 și 16 „Opere“ și romanul „Venea o moară pe Siret“. Va apare o ediție bibliofilă din opera poetică a lui TUDOR AR­GHEZ­, iar din lucrările lui ALEXAN­DRU SAHIA „Opere“ vol. II. In cadrul valorificării literaturii rea­­list-critice din perioada dintre cele două războaie mondiale vor mai vedea lumina tiparului, printre altele, volu­mele 1 și 2 de „Opere“ de LIVIU R­E­­BREANU, volumul IV din teatrul lui CAMIL PETRESCU. (Agerpres] Activitatea editorială pentru­ anul a­­cesta se anunță bogată. Planul edito­rial, în care sînt incluse aproape 3000 de titluri, acordă o mare atenție lite­raturii romîne contemporane. Se pre­gătește apariția unui însemnat număr de lucrări inspirate din munca și lup­ta poporului nostru, din viața nouă a patriei. Numeroși scriitori consa­cră creațiile lor din anul acesta celei Conferință de presă la Ambasada R. D. Germane In ziua de 6 februarie la Ambasada R.D. Germane a avut loc o conferință de presă. Ambasadorul extraordinar și plenipo­tențiar al Republicii Democrate Ger­mane, Wilhelm Eick, a făcut o ex­punere cu privire la problema Trata­tului de pace cu Germania. La conferința de presă au partici­pat reprezentanți ai presei române și străine.­ ­Agerpres; ip­o­li Echipa de fotbal C.C.A. și-a început turneul în R. P. Chineză C.C.A—Echipa selecționată a orașului Canton 3-0 CANTON 6 (Agerpres). — Agen­ția China Nouă transmite . Echipa de fotbal C.C.A. București și-a început turneul în R.P. Chineză jucînd la 5 februarie la Canton cu echipa selec­ționată a acestui oraș. Intîlnirea a luat sfîrșit cu scorul de 3—0 (1—0) în favoarea fotbaliștilor romîni. Echipa romînă va susține al doilea meci al turneului la Habei, unde va întîlni selecționata provinciei respective, wwwwww iwviw Concursul international de schi SCHIORII ROMÎNI AU OCUPAT PRIMELE 9 LOCURI POIANA STALIN 6 (Agerpres) Prin telefon . In stațiunea de sporturi de iarnă de la Poiana Stalin a început vineri concursul internațional de schi dotat cu „Cupa Tineretului“ la care participă sportivi din R. P. Ungară, R.P. Polonă, R. P. Bulgaria, R. D. Germană și R. P. Romînă. Proba inau­­gurală a competiției — slalom uriaș — desfășurată pe o pistă în lungime de 2400 m (66 porți și o diferență de ni­vel de 650 m) a fost cîștigată de schiorul romîn Gh. Bălan cu rezulta­tul de 2’45” 5/10. In general, schiori noștri s-au comportat excelent ocu­pînd primele 9 locuri în clasament ȘTIRI SPORTIVE In prima jumătate a lunii martie in R. Cehoslovacă se va desfășura campionatul mondial de hochei pe gheață. Cele mai bune 12 echipe din lume vor participa la cea de-a 25-a ediție a acestei tradiționale competiții ale cărei jocuri vor conta și pentru cea de-a 37-a ediție a campionatului european. După cum s-a mai anun­țat, meciurile din preliminarii se vor disputa între 5 și 8 martie în 3 ora­șe : Brno, Bratislava și Ostrava. In­­tîlnirile turneului final vor avea loc între 9 și 15 martie la Praga pe pa­tinoarul special amenajat de la­­ Zim­nu Stadion" .­ In sferturile de finală ale turneu­lui internațional de fotbal pentru ju­niori de la Viareggio s-au înregistrat următoarele rezultate tehnice : Mila­no — R.C. — Paris 2—1; Fiorentina- Rapid Viena 3—1; Partizan Belgrad— Sampidoria 3—0; A.S. Roma—Juventus Torino 2—0. Un neuitat erou al clasei muncitoare 40 DE ANI DE LA MOARTEA LUI I. C. FRIMU In șirul eroilor clasei muncitoare că­­zuți în lupta împotriva nedreptei o­­rînduiri burghezo-moșierești, la loc de cinste stă înscris și numele lui I.C. Frimu. Născut dintr-o familie de ță­rani săraci, la 4 octombrie 1871, în comuna Bîrzești-Vaslui, Ion C. Frimu a cunoscut din copilărie traiul greu, umilințele, dar și setea de o viață mai bună a celor exploatați. Ucenic la un atelier de tîmplărie din Vaslui, iar mai apoi ca lucrător la București, el a făcut cunoștință cu viața și frămîntările muncitorilor. Din 1891 I.C. Frimu a activat fără întrerupere în mișcarea muncitorească devenind curînd cunoscut ca un bun organizator și agitator. El a partici­pat la lupta pro­letariatului pentru crearea unui par­­­tid muncitoresc și , a luat parte la con­­­­­gresul de const­rui­­ire a acestuia în id. 1893. De neuitat va râmîne lupta dîrză­­ $ dusă de I. C. Frimu, împreună cu alți luptători , înaintați ai munci­­­­torimii, împotriva ' elementelor oportu­­np»''' ' niste care acapara­ T *' te seră conducerea ClPiilfi P.S.D.M R. Cu toa­­­*­­te eforturile ele­­mentelor muncito­­­­r Boe­rești cinstite, tră­­darea „generoșilor“ nț­i nu a putut fi im­­piedicată. I. C. Frimu, in fruntea unui grup de revo­luționari, a părăsit în mod demonstra­tiv Congresul al VI-lea al P.S.D.M.R., unde conducerea oportunistă și-a dat arama pe față propunînd autodizolva­rea partidului. In momentele grele care au urmat pentru mișcarea muncitorească, I. C. Frimu a dat publicității „Apelul celor 51 pe de muncitori“: „Nu vom lăsa mîini străine grija durerilor noastre. Din rîndurile noastre ies mereu oameni care să umple golul... Niște inși pot să treacă la o parte, pot să se rătăcească, pot să se con­topească, pot chiar să moară, dar «MIȘCAREA MUNCITORILOR NU MOARE»­“. încrederea neabătută a muncitorilor cinstiți în dreptatea cau­zei lor i-a înflăcărat în lupta pentru unirea și organizarea clasei munci­toare. Revoluția populară rusă din 1905 a exercitat o influență binefăcătoare asupra mișcării muncitorești din țara noastră. I.C. Frimu a închinat mult timp și multă energie organizării manifestărilor de solidaritate cu lupta proletariatului rus. Aproape nu a fost întrunire din acea vreme la care Frimu să nu fi luat cuvîntul, la a cărei organizare să nu fi participat. Articolele publicate de I.C. Frimu în 1905 vădesc idei și concepții înaintate, revoluționare. Astfel, într- un articol, intitulat­ sugestiv „Două țări“, Frimu arăta că „avem două țări în aceeași țară, cu două legi deosebite, una pentru cei bogați și alta pentru cei­ săraci. Pentru ca această țară să fie a celor mulți, a celor care o îmbogățesc cu munca lor, trebuie răsturnată din temelie în­treaga ordine socială de astăzi, care împarte omenirea în două clase , cu drepturi și fără drepturi“. Prin întreaga sa activitate I.C. Frimu atrăgea atenția muncitorilor asupra primejdiei de a se încrede în făgăduielile politicienilor burghezi și in statul burghez și-i învăța pe mun­citori, lucru deosebit de însemnat, că numai prin reforme nu se va realiza socialismul, acesta neputînd fi în­făptuit decît prin revoluție. Acesta era răspunsul unuia dintre conducă­torii ridicați dintre muncitori împotri­va tezelor oportuniste care-și făcuse­ră loc în mișcarea muncitorească din acea vreme, încredințat că proletariatul își poate înfăptui misiunea numai fiind organizat, Frimu a desfășurat o in­tensă muncă în vederea unirii mun­citorilor în sindicate. De numele lui este legată crea­­smw. j. „ rea, în februarie V'­­ 1905, a primului ! 1 sindicat din Romi-­­nia pe principii T­ ' ' ! O neobosită ac- ilib­îi­tivitate în rîndurile Bj Și&jM muncitorimii a dus IM& fapt K­*' I. C. Frimu tn a­ TO '1 * nii din preajma și timpul primului '* „trei război mondial. j/EEEê . In urma Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a 'Ți crescut avîntul re­je­­­voluționar și din ■l'W țara noastră. Spe­rif riate de intensifica­­­r­a­rea luptei muncito­r­­­­i'lor' burghezia și moșierimea au or­­ganizat la 13 de­ WK de­cembrie 1918 ma­sacrul din Piața Teatrului Național. Guvernanții Ro­­mîniei burghezo-moșierești nu s-au mulțumit numai cu­­ asasinarea a 102 muncitori și cu rănirea altor cîtorva sute. In tot timpul nopții , de 13 spre 14 decembrie 1918 arestă­rile s-au ținut lanț. Printre alți acti­viști ai mișcării sindicale poliția a arestat și pe I.C. Frimu. La închisoa­rea Văcărești, Frimu a fost bătut cu bestialitate. Deși în stare gravă, el a fost supus în continuare unui re­gim sever de închisoare. A fost transportat la spitalul Colentina nu­mai atunci cînd s-a știut sigur că nu mai poate fi salvat. In noaptea de 6 spre 7 februarie 1919 inima ne­­înfricatului luptător pentru cauza proletariatului a încetat să mai bată. Inmormintarea lui I.C. Frimu s-a transformat într-o grandioasă mani­festație muncitorească, care cinstea astfel memoria celui care a fost unul din conducătorii respectați din miș­carea muncitorească de pînă la 1918. Sub conducerea Partidului Munci­toresc Romîn, oamenii muncii din țara noastră au instaurat regimull democrat-popular și au trecut la fău­rirea unei vieți noi, socialiste. Prin realizările lor, oamenii muncii din Re­publica noastră Populară cinstesc me­moria eroilor clasei muncitoare, în rîndul cărora se găsește și I.C. Fri­mu, înfăptuind visul vieții lor — eli­berarea muncitorilor de sub jugul exploatării și construirea socialismului în patria noastră. Pilda luminoasă a eroilor clasei muncitoare, bogatele tradiții revoluțio­nare ale poporului nostru întăresc ho­­tărîrea militarilor Forțelor noastre Armate de a fi apărători dîrzi ai cu­ceririlor revoluționare și ai muncii paș­nice a poporului nostru muncitor.­­­­] revoluționare. T^ERPRES In vederea folosirii raționale a re­surselor energetice, a normării și re­ducerii consumurilor de energie și a îmbunătățirii gospodăririi ener­giei, Consiliul de Miniștri a apro­bat o hotărîre cuprinzînd măsuri pentru organizarea controlului uti­lizării energiei în toate formele. Hotărîrea prevede înființarea Ofi­ciului de Stat pentru Energie în cadrul Direcției Generale pentru Energie, Metrologie, Standarde și In­venții de pe lîngă Consiliul de Mi­niștri. Cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate a Editurii Academiei R. P. Romîne, între 15 și 25 februarie se va desfășura în întreaga țară „Decada cărții Academiei R. P. Romîne" In legătură cu aceasta, vineri a avut loc la Casa Ziariștilor din Capi­tală o conferință de presă la care a luat cuvîntul acad. Al. Graur, direc­torul Editurii Academiei R.P. Romîne, care a [acut o trecere în revistă a ac­tivității editoriale a Academiei în a­­cest deceniu ALECU IVAN GHILIA Cartea lui Alecu Ivan Ghilia, „CUS­CRII", vine să îmbogățească literatura consacrată transformărilor ce se petrec azi în lum­ea satului cu încă o preți­oasă mărturie a noului care învinge vechiul și-și face loc din ce in ce mai simțitor în relațiile economice și socia­le, ca și în conștiința oamenilor patriei noastre socialiste. Calea agriculturii socialiste, a gospo­dăriei colective, ca singura în măsură să asigure deopotrivă belșugul ogoare­lor și al celor ce le muncesc, este îmbrățișată de un număr tot mai mare de muncitori. Unul din eroii principali ai cărții, în prima parte a romanului — deoa­rece ceea ce a apărut este deocamdată volumul I — este țăranul mijlocaș Petre Istrate. In jurul lui se înnoadă acțiunea, iar punctul de plecare al conflictului îl constituie hotărîrea a­­cestuia de a intra în gospodăria colec­tivă. „Eu, Petre M. Istrate, țăran mij­locaș, nescris în Partid, de 38 de ani, dimpreună cu întreaga familie ...de buna mea voie și nesilit de nimeni vreau să schimb traiul vechi cu aista nou... , așa a început să gîndească într-o zi Petre Istrate, și din ziua aceea viața lui apuca pe un alt făgaș. Alături de Petre Istrate sînt însă și alți mijlocași, care n-au înțeles încă aceasta. De aceea gestul lui Petre Is­trate, în conștiința căruia pătrunsese definitiv adevărul că viitorul familiei și al copiilor lui nu poate fi la adăpost decît în sinul marii gospodării colec­tive, se bucură de o semnificație deo­sebită în satul Hîrtoapele. Țărani săraci ca Pintilei Lungu vor „CUSCRU" \\s\\ (E. S. P. L A.) intra cu mai multă încredere în gos­podăria colectiva, știind că pînă și un gospodar ca Petre s-a convins că astfel li vor crește veniturile și-i va sălta bu­năstarea, cînd vor lucra cu toții laolaltă pămîntul fără haturi, și vor cu­lege roadele lui. Chiaburii satului de teapa lui Gavrilă Marchidan sau Toma Bursuc, pentru care nici o mișelie nu este prea mare ca să-și satisfacă pofta de înavuțire, vor face tot ce le va sta în putință pentru a zădărnici gestul lui Petre Is­trate și, în primul rînd, înființarea gospodăriei colective. De aceea, vor pune la cale o „întovărășire" chiabu­­rească, sperînd să împiedice realizarea celeilalte hotărîri care tinde să cîștige majoritatea satului. Vor asmuți nemulțu­mirea împotriva secretarului de partid din comună și vor culmina chiar cu acte de violență împotriva acestuia. Vor încerca de asemenea să strecoare în gospodăria colectivă, cu intenții vădit dușmănoase, pe unul din cei mai în­răiți chiaburi ai satului. Ceea ce merită subliniat în cartea lui Ghik­a este surprinderea cu impresio­nantă vigoare a portretului moral al chiaburului înrăit și dușmănos : apare nu numai ura lui față de schimbările revoluționare, dar și substanța relațiilor de familie într-un asemenea mediu. Sentimentele filiale, legătura dintre Gavrilă Marchidan de pildă și fiul său Costin, atitudinea acestuia față de ta­tăl și mama sa, concepția căsătoriei etc, toate sînt subordonate intereselor de exploatare, de parvenire, de mărire a cîștigului, de satisfacere a setei de bani. NOTE BIBLIOGRAFICE Intriga cărții duce la una din cele mai prețioase concluzii, oglindind teze de bază ale partidului în ce privește colectivizarea agriculturii. Reiese cu limpezime unde poate duce forțarea țăranului muncitor de a intra altfel decît de bună voie în gospodăria agri­colă colectivă. Procedeele instructoru­lui raional Costin Marchidan sînt în această privință dintre cele mai dău­nătoare. Gazul lui atrage atenția și asupra posibilității strecurării încă elementelor dușmănoase, carieriste, în a rîndurile partidului. Desigur că romanul, neterminat, nu îngăduie aprecieri definitive, unele per­­sonagii apar poate încă schematice și insuficient justificate, în general insis­tența asupra introspecției personajelor poate fi pe alocuri abuzivă. In schimb nu trebuie uitate, de la început evi­dente, plasticitatea și culoarea stilului, portretizarea pitorească a unor perso­nagii ca baba Lefteroaia, fostul jan­darm Vițelaru sau țăranul sărac Piliu­« lei Lungu și alții, frumoasele peisagii ale satului, ca și paginile de cald lirism în­ care este vorba de dragostea lui Petre pentru nevasta lui, Smaranda, de iubirea dintre cei doi tineri Ileana a lui Istrate și Mitriță fiul lui Maftei Zvorîșteanu. Romanul lui Alecu Ivan Ghilia, prin conținutul actual și dramatic, tratarea robustă și desfășurarea plină de inte­­res, va trezi interesul cititorului și-l va solicita pe tot parcursul M. LOVINESCU iÃ

Next