Apărarea Patriei, august 1960 (Anul 16, nr. 181-205)

1960-08-23 / nr. 199

4 OASPEȚI DE PESTE HOTĂ DESPRE ȚARA NOASTRĂ Cu cîteva decenii în urmă, între un tînăr cărturar romîn și ministrul de Externe al Fran­ței, Bastilde, a avut loc un schimb de cuvinte lămuritor : — Scuzați, domnule, l-a în­trebat ministrul pe cărturarul romîn. Cum se numește capitala țării dumneavoastră ? București. Excelență. Ah ! Buchara ! Buchara ați spus ? Da ! da ! Respectele mele, emir de Buchara !... Nu, nu e o întâmplare de do­meniul fanteziei. E un crud ade­văr, care demonstrează limpede că în anii stăpînirii burghezo­­moșierești, prezența Romîniei peste hotare era aproape egală cu anonimatul. Capitaliștii și moșierii, lepădăturile „istorice" care vînduseră monopolurilor din Apus nu numai bogățiile țării, dar și independența și su­veranitatea ei, dăduseră Romîniei un nou „certificat de botez" : „Belgia Orientului“. Și „Belgia Orientului" a rămas Romînia pentru imperialiști, pînă în zilele lui August 23. In anii de putere populară — ani care au adus Romîniei ade­vărata independență și suverani­tate națională — hărnicia po­porului romîn, munca și izbîn­­zile sale, prezența sa activă în marea familie a popoarelor so­cialiste, în frunte cu Uniunea Sovietică, au devenit cunoscute pînă în cele mai îndepărtate țări și continente, bucurîndu-se de înalte aprecieri. In cele­­ ce urmează spicuim din aceste aprecieri, din părerile celor care au făcut cunoștință cu prezențele romînești fie aici în casa noastră, fie peste hota­rele ei. Unii dintre aceștia ne-au cu­noscut țara înainte de Eliberare, cînd în Romînia „eminamente agricolă“ întîlneai ades imaginea plugului de lemn de pe vremea lui Buerebista. Cunoscîndu-ne acum, în anii noștri de înflorire, aceiași oaspeți constată­m­ cu puțină uimire că țara „eminamente a­­grară“ pe care o știau în trecut nu mai există. Că vechea Romî­­nie burghezo-moșierească, hinter­landul agrar și furnizoarea de materii prime pentru țările im­perialiste este de domeniul tre­cutului­ Că peisajul dezolant, caracteristic Romîniei de altă dată, în care huzurul nerușinat al domnilor cu prostia ascunsă după monoclu se învecina cu mizeria omului muncitor, cu șo­majul, criza, stagnarea economi­că, a dispărut pentru totdeauna. „Da — constată economistul grec Ath. Kanellopoulos — vechea Romînie „eminamente agricolă“ nu mai există. Principala carac­teristică a economiei postbelice a Romîniei este că în decurs de cițiva ani s-a transformat din­­tr-o țară semiagricolă intr-o țară industrial-agrară­ " un lucru intr-adevăr uimitor". Contrastul dintre nivelul eco­nomic al Romîniei de dinainte de eliberare si cel actual face obiectul comentariilor și unui­ alt vizitator al țării noastre, ziaris­tul egiptean Hasni Salman : „Noul regim politic a acordat o atenție deosebită dezvoltării industriale a țării, ceea ce a de­terminat o sporire a producției în toate ramurile economiei na­ționale. Aplicarea acestei politici a dus la valorificarea resurselor multor regiuni a căror exploata­re fusese cu totul neglijată de regimurile trecute. In Moldova a apărut o nouă regiune petro­liferă. Au fost construite aici noi rafinării moderne, mari u­­zine siderurgice și uzine textile, iar la Bicaz se înalță o mare hidrocentrală. ...Astăzi Romînia fabrică loco­motive, vagoane de marfă, nave, tractoare, utilaj pentru industria petroliferă, autocamioane alte produse ale industriei gre­și­te, care o ajută să facă mari pași înainte din punct de vede­re economic“. Jocelyn Santos și Gilberto Di­ma, doi oaspeți veniți din înde­părtata Brazilie, scriu în lucra­rea lor „Romênia de hoje“ (Ro­mînia de azi) : „Republica Populară Romînă a știut în modul cel mai inteli­gent să folosească capacitățile de producție existente și a pă­șit la construirea unei industrii grele puternice, și, în primul rând a industriei constructoare de mașini, atât de necesară pen­tru progresul industrial al țării, pentru ridicarea continuă a bu­năstării poporului“. Vorbind despre succesele noas­tre în construcția de tractoare, profesorul Holland Roberts din S.U.A. subliniază printre altele : „Am asistat la încercarea noilor tractoare universale, care sînt ga­rantate pentru o cursă de 3000 de ore fără a avea nevoie de re­parații importante. Apoi le-am­ văzut la lucru pe ogoare, avînd și pregătind pămîntul și, pe dru­muri, trăgînd cu iuțeală greutăți mari. Aceste tractoare sînt bine realizate și de o construcție so­lidă. Neîncrezătorii spuneau că Romînia nu va putea construi tractoare. Răspunsul îl dă meca­nizarea lucrărilor agricole cu aju­torul acestor tractoare“. Citind aceste rînduri, nu se poate să nu-ți aduci aminte că unul din „scepticii" despre care vorbea oaspetele nostru a fost și un compatriot al său, ziaristul Mark Etheridge, care, vizitîndu­­ne țara imediat după război și aflînd de năzuința noastră de a construi tractoare, a declarat, si­gur fiind că vom da greș în în­cercările noastre : „Sînt gata să mă arunc sub rotile primului tractor romînesc !" Domnului Etheridge nu i-a dat mina să-și respecte cuvîntul. Pe porțile fabricii din Orașul Stalin pornesc nu numai spre ogoarele țării, dar și spre ogoarele altor țări, mii de tractoare cu aceleași semne distinctive . „Fabricat în R.P.R.“ Cît privește succesele noastre în domeniul industriei petrolifere, acestea sînt cunoscute pe tot mai multe meleaguri. Ziaristul vest­­german E. Schulz afirma nu de­mult în ziarul „Neue Zeit“ că „Romînia este Intr-adevăr, după U.R.S.S­, cel mai mare producător de petrol din Europa“, că „pe piața mondială mașinile romînești pentru forajul și extracția auru­lui negru dețin unul din primele locuri din lume“. Mașini și uti­laje petrolifere romînești ? Așa ceva ar fi fo­st cu neputință înain­te de eliberarea tarii noastre de sub jugul fascist, cînd stăpânii „aurului negru“ romînesc erau monopolurile imperialiste. r­i Un larg spațiu acordă vizitate­noștri, în comentariile lor, realizărilor din domeniul cons­trucțiilor. „Ca și Marco Polo — remarca recent publicistul american Hol­land Roberts — eu am găsit în Romînia o lume cu totul nouă, foarte unită și strîns legată de celelalte țări socialiste, cu un spirit creator, cu o personalitate proprie. Romînia de astăzi este un mare șantier de construcție. Am constatat aceasta oriunde am fost — de la București la Orașul Stalin, de la Tg. Mureș la Bicaz“. In Romînia b­urghezo-moșie­­rească, domnii cu barbișon și frac, care se cramponau căpușe de cîrma țării, înăbușeau orice cultură a frumosului. Știau doar atit : să-și împartă fariseic cu­nunile de lauri între ei, lai Capșa, sau la curse în nechezat de gloabe, vărsînd tot soiul de ocări la adresa cărturarilor vremii. „Scriitorii ? O tagmă de tîlhari, buni de pus la scară și bătuți cu frînghia udă, ca hoții de cai !...“ striga isteric de la tribuna Camerei Deputaților dr. Anghelescu, de cîteva ori minis­tru al învățămîntului (!) Și cam tot în acea vreme, Vin­­tilă Brătianu, cel de-al treilea din dinastia Brătienilor, a ho­­tărît, în calitatea sa de ministru de finanțe, desființarea Teatru­lui Național din motive de „sa­lubritate și economie“... Azi, cărturarii noștri, artiștii, muzicienii noștri, și-au aflat ade­vărata prețuire nu numai acasă, dar și peste hotare. Cultura ro­­mînească este cunoscută pînă în cele mai depărtate colțuri ale pămîntului. Publicistul Italian Antonio Neluschi scria nu demult în ziarul italian „La lotta“ că într-o măsură mereu crescîndă sînt cunoscute­ peste hotare „operele povestitorilor, poeților și dramaturgilor romîni : Eminescu, Vlahuță, Creangă, Caragiale, Slavici, Zamfirescu,, Agîrbiceanu, Sadoveanu, Eftimiu, Stancu, Beniuc, opere care au însoțit și continuă să însoțească progresul social al Romîniei“. Sau iată, de pildă, relatarea unui martor ocular al concerte­lor date de Orchestra Filarmo­nicii de Stat „George Enescu“ în țările scandinave : „După Helsinki și Turku, Stockholm, în fața ochilor noș­tri s-a destrămat o legendă : le­genda nordului rece și rezervat, cu public zgîrcit în aplauze și critici zgîrciți în elogii. La con­certele Filarmonicii noastre, a­­ceastă zgîrcenie a fost inexis­tentă și la unii și la ceilalți. Așa cum spune William Seymer, cronicarul lui „Stockholm Tid­­ningen“ : „După fiecare bucată, ovațiile au îmbrăcat o formă sudică, publicul a aplaudat cu frenezie, strigînd și bătînd din picioare. Și pe bună dreptate. Un vechi și experimentat critic a părăsit sala copleșit de întîm­­plare. E vorba de subsemnatul. Ne așteptam să dăm peste aisberguri de indiferență și am întilnit vulcani de entuziasm..­“. Marile transformări politice, economice și sociale petrecute în țara noastră au atras după sine schimbări radicale și în po­ziția internațională a Romîniei. Au trecut vremurile de tristă amintire, cînd Romînia era o simplă piesă de șah în jocul ma­rilor monopoluri din Apus, cînd guvernele­­ Romîniei burgheze­­moșierești se făceau și se des­făceau la Londra, Paris sau Berlin, cînd independența și su­veranitatea țării erau vîndute la mezat. Republica Populară Romînă este astăzi un stat cu adevărat independent și suveran. Ea face parte din puternicul lagăr al so­cialismului. Promovînd cu fermi­tate o politică de pace, de cola­borare internațională și priete­nie între popoare, R.P.R. joacă un rol tot mai activ în viața in­ternațională, iar prestigiul ei a crescut consideratul. Inițiativele R. P. Romîne în O.N.U. și în alte organisme in­ternaționale, ca și inițiativele guvernului nostru pentru trans­formarea Balcanilor într-o zonă a păcii și altele s-au bucurat de mult interes. „Este indiscutabil — scria nu demult ziarista Genevieve Ta­­bours — că avîntul uimitor al Romîniei, bazat înainte de toate pe sclipitoarea inteligență a po­porului său, constituie și va constitui din ce în ce mai mult, in inima Europei, un factor im­portant pentru reglementarea problemelor litigioase, reglemen­tare care va duce în sfîrșit la un „modus vivendi“ al înțele­gerii „Est-Vest“. Vorbind despre dragostea de pace a poporului romîn, care im­presionează pe orice vizitator cinstit al țării noastre, ziaristul francez André Wurmser scrie la rîndu-i : „Acolo unde există so­cialismul, sămînța războiului nu mai încolțește. Știam acest lucru dar acum l-am verificat cu pro­prii mei ochi. Pace, pace, pace. Iată cuvîntul pe care toți îl pronunță în Ro­mînia, pe care-l poți auzi aici pe toate undele, care cîntă în toate inimile. “ Da, oriunde ni se aude nu­mele țării și al inimii ei — București, oamenii surîd cu sim­patie­­ — „Romînia ? București ? Da Respect Romîniei și oamenilor ei !“ G. IONASCU „Respect Romîniei și oamenilor ei... “ Cuvîntul tov. Bujor Almășan în cadrul Congresului Partidului Socialist Popular din Cuba HAVANA, 22 (Agerpres). In ședința din 20 august, în nu­mele Partidului Muncitoresc Romîn Congresul Partidului Socialist Popu­lar din Cuba a fost salutat de to­varășul Bujor Almășan, membru al C.C. al P.M.R., care a transmis de­legaților la Congres și prin ei cla­­sei muncitoare și eroicului popor cuban salutul frățesc al Partidului Muncitoresc Romîn și al tuturor oamenilor muncii din R. P. Romînă: „Oamenii muncii prin, țara noastră — se spune în cuvântarea delega­tului romîn — urmăresc cu un sen­timent de profundă simpatie activi­tatea neobosită a Partidului Socia­list Popular din Cuba, pusă în slujba consolidării independenței na­ționale, apărării și dezvoltării cuce­ririlor revoluționare ale poporului, împotriva atentatelor imperialismu­lui american. Poporului romîn îi este apropiată cauza dreaptă a po­porului cuban și îl asigură de în­tregul său sprijin“. In cuvîntarea sa, reprezentantul Partidului Muncitoresc Romîn făcut o scurtă trecere in revistă a a drumului străbătut de poporul romîn pe calea construirii socialis­mului și a dezvoltării economiei na­ționale. „Etapa nouă de dezvoltare în care a pășit Romînia — se spune în cuvîntare —­ deschide poporului romîn perspectiva luminoasă a vic­toriei depline a socialismului și tre­cerii treptate la comunism. Prin munca sa creatoare, poporul romîn, călăuzit de partid, își aduce con­tribuția la marea întrecere care se desfășoară pe plan mondial între sistemul socialist și sistemul capi­talist“ In continuarea cuvîntării sale, delegatul romîn a subliniat impor­tanța deosebită a luptei pe care o desfășoară poporul cuban pentru dez­voltarea independentă a tării sale „Popoarele latino-americane — a spus reprezentantul P.M.R. — des­fășoară cu o nouă vigoare lupta lor împotriva imperialismului american pentru independența națională, pen­tru dezvoltare­a de sine stătătoare și multilaterală a economiei țărilor lor, pentru o viață mai bună. Arătînd în continuare că raportul de forțe pe plan mondial se schimbă pe zi ce trece în favoarea păcii și socialismului, el a subliniat că „teza despre posibilitatea înlăturării răz­boiului din viața societății încă îna­inte­­ de victoria socialismului pe întreg globul, care constituie o dez­voltare creatoare a principiului le­ninist al coexistenței pașnice, dă forțelor mondiale ale păcii o orien­tare clară și un țel fundamental, se insuflă încredere și energie în lupta lor“ „Poporul romîn — se spune în în­cheierea cuvîntării — este alături de popoarele care luptă pentru eli­berarea națională, pentru democra­ție și progres. El a salutat cu bucu­rie victoria revoluției din Cuba și sprijină cu căldură lupta eroică a poporului cuban în frunte cu gu­vernul său național împotriva unel­tirilor imperialismului american“. Situația politica din Laos NEW YORK, (Agerpres). Corespondentul din Vientiane al agenției Associated Press anunță că în seara zilei de 20 august noul guvern al Laosului a anunțat că generalul Rattikone a fost numit din nou comandant suprem al for­țelor armate ale Laosului. Căpita­nul Kong Le, conducătorul Comi­tetului revoluționar din Laos, a fost numit comandant suprem adjunct. Se anunță de asemenea că la 20 august postul de radio Vientiane a transmis declarația primului mi­nistru al Laosului, Suzanna Fum­­ma, în care se spune că Comitetul revoluționar a făcut cunoscut că a transmis puterea administrativă și militară noului guvern. APĂRAREA PATRIEI Marți 23 august 1960 Nr. 199 (4351) întreaga lume admiră noua realizare a științei și tehnicii sovietice Oamenii de știință și inginerii sovietici au izbutit ceea ce era peste puterile naturii însăși MOSCOVA. 22 (Agerpres). TASS transmite ■ In întreaga Uniune Sovietică se manifestă un interes excepțional pentru noua realizare a științei și tehnicii sovietice — lansarea unei nave cosmice care s-a înapoiat pe Pămînt. In ziarul „Pravda“ prof. S. Po­­loskov scoate în evidență realizările specialiștilor sovietici „care au creat un sistem atit de precis care a asi­gurat posibilitatea înapoierii în bune condiții a navei cosmice pe Pămînt cu toate vietățile aflate la bordul ei“. Prof. Poloskov a arătat în conti­nuare că, deși în sistemul solar există planete și sateliți artificiali cu orbite cvasicirculare, omul nu cu­noaște nici un corp ceresc care să se deplaseze pe o orbită atât de a­­propiată de un cerc cum a fost orbita celei de-a doua nave cos­mice. „Oamenii de știință și ingi­nerii sovietici, scrie autorul artico­lului, au izbutit ceea ce era peste­ puterile naturii însăși“. Prof. Poloskov subliniază că pen­tru a se plasa o navă-satelit pe o asemenea orbită, este necesar „să se respecte cu o precizie foarte mare viteza inițială dinainte stabilită a­­tît în ceea ce privește valoarea ei, cît și direcția în raport cu Pămîn­tul“. In schimb o asemenea orbită este adecvată pentru coborirea în deplină securitate a cosmonavei pe Pămînt. Un mare succes al Uniunii Sovietice — TASS DELHI, (Agerpres). transmite Comunicatul agenției TASS cu privire la înapoierea cu succes pe Pămînt a navei cosmice satelit și a animalelor de experiență aflate pe bordul ei noaptea tirziu, s-a primit la Delhi după ce paginile ziarelor au fost culese iar redac­țiile își incheiau activitatea. Totuși, toate ziarele din Delhi au publicat pe primele pagini co­municatul cu privire la acest im­portant succes al științei sovietice, care atestă apropierea erei zboru­rilor omului în cosmos. „Statesman“ unul din cele mai mari ziare cen­trale, a publicat expunerea amă­nunțită a comunicatului agenției TASS sub un titlu mare pe întrea­ga pagină întâia : „Nava cosmică a fost readusă pe pămînt. Toate a­­nimalele aflate pe bord sînt tefere. Aterizarea a avut loc la șase mile de locul stabilit. Un mare succes al Uniunii Sovietice“. Ziarul sub­liniază că înapoierea animalelor pe Pămînt după un zbor in spațiul cosmic a fost efectuat pentru pri­ma dată in istorie. Rusia deschide calea pentru zborurile omu­lui LONDRA, (Agerpres). — TASS transmite: Comunicatul cu privire la înapo­ierea cu succes pe Pămînt a cabi­nei navei cosmice sovietice cu ani­malele de experiență a produs o impresie colosală asupra opiniei publice engleze. Ziarele care au apărut în dimi­neața zilei de 21 august publică știri despre această nouă realizare grandioasă a științei și tehnicii so­vietice pe primele pagini sub titluri mari : „Rusia deschide calea pen­tru zborurile omului", „Satelitul aterizează la ordin“, „Cîinii s-au înapoiat vii din cosmos“ etc. Intr-un articol redacțional consa­crat acestui eveniment de deosebită importanță ziarul „Sunday Times“ scrie : „Rusia a întrecut încă o dată America în întrecerea pentru cucerirea cosmosului. Faptul că cei doi câini s-au întors vii pe Pămînt constituie una din cele mai mari realizări din istoria științei. Pro­babil că acum a fost deschisă calea pentru primul zbor al omului in spațiul cosmic. Această perspectivă are cea mai mare importanță pen­tru întreaga omenire“. Pentru prima oară în istorie HELSINKI, (Agerpres) TASS transmite : Toate ziarele din Helsinki au pu­blicat sub titluri mari comunicatul cu privire la victoria remarcabilă a științei și tehnicii sovietice — înapoierea pe Pămînt a navei cos­mice. Pentru prima oară în istorie, subliniază ziarul ,,Kansan Uutiset“, ființe vii au efectuat un îndelungat zbor cosmic în jurul Pămîntului. ..Uniunea Sovietică, scrie ziarul „Huvudstadsbladet“, a reușit să facă să se înapoieze din spațiul cos­mic primele ființe vii. Satelitul cu cei doi cîini Belka și Strelka a ate­rizat cu bine la locul ales dinainte­. Ziarele scot în evidență pasajele din comunicatul agenției TASS în care se spune că abaterea navei cos­mice de la punctul de aterizare stabilit a fost de mai puțin de 10 km și aparatele de protecție au asigurat trecerea cu succes a navei prin păturile dense ale atmosferei. Aproape toate ziarele publică foto­grafiile primilor cosmonauți — cîinii Belka și Strelka Călătoria interplane­tară devine realitate TOKIO 21 (Agerpres) TASS transmite : Vestea încheierii cu succes a zbo­rului navei cosmice sovietice a con­stituit la 21 august tema principala în presa japoneză. Edițiile de di­mineață ale ziarelor n-au reușit să publice această noutate și de aceea mai multe mari ziare din capitală au scos ediții speciale. In edițiile de seară apărute la 21 august co­municatul TASS și numeroasele ar­ticole și comentarii consacrate zbo­rului navei cosmice au înlăturat pur și simplu din prima pagină orice c­ltă. știre. Un succes strălucit ! Călătoria in­terplanetară devine realitate ! Pen­tru prima oară în istoria omenirii ! — Iată titlurile tipărite cu carac­tere uriașe care se întîlnesc des în toate ziarele de seară. Presa japo­neză relevă în comentariile sale că oamenii de știință sovietici merg cu încredere înainte în cucerirea cos­mosului. Presa subliniază că noul succes al savanților sovietici va sluji la întărirea­ păcii în întreaga lume înapoierea omului din zborul cosmic este acum o chestiune de viitor apropiat NEW YORK, 21 (Agerpres). Primele ediții ale tuturor ziarelor newyorkeze de duminică au publi­cat sub titluri mari și la loc de frunte știrea sosită din Moscova cu privire la noua realizare remarca­bilă a Uniunii Sovietice în domeniul cuceririi cosmosului. Ziarul ,.New York Journal American“ a apărut cu un titlu enorm pe întreaga pagi­nă : „Rușii au făcut să se înapoieze pe Pămînt nava cosmică pe care se aflau cîini vii. Grădina zoologică zburătoare a ajuns la locul fixat“. Ziarul „New­ York Herald Tribune“ a publicat știrea cu privire la îna­poierea cu succes pe Pămînt a ca­binei cu cîini sub următoarele ti­tluri : „Rușii au făcut ca menaje­ria să se înapoieze pe Pămînt“. „Primele ființe vii s-au înapoiat dintr-un zbor cosmic“. Ziarul pu­blică o expunere amănunțită a co­municatelor agenției TASS cu pri­vire la lansarea cu succes a navei cosmice și la înapoierea pe Pămînt a animalelor. Ziarul „New York Times“ publi­că știrea privitoare la remarcabila realizare a oamenilor de știință so­vietici în cucerirea cosmosului sub titlurile : „Rușii merg înainte“, „înapoierea omului din zborul cos­mic este acum o chestiune de viitor apropiat". Ziarul scrie că din mo­mentul lansării de către ruși a primului satelit al Pămîntului care a făcut începutul cuceririi cosmosu­lui, au trecut doar 34 de luni. In timpul acesta atit U.R.S.S., cît și S.U.A. au căutat să rezolve aceeași sarcină — înapoierea pe Pămînt. Comunicatul din 20 august a ară­tat că rușii au rezolvat-o primii. Prin realizarea lor, rușii au de­monstrat că atît din punct de ve­dere al proporțiilor navei, cît și în ce privește tehnica înapoierii ei pe Pămînt se află înaintea Statelor Unite S-au creat condiții ad­­mirabile pentru dez­­voltarea cercetărilor biologice și medicale în Cosmos PEKIN. 22 (Agerpres) TASS transmite : Milioane de oameni din China au ascultat la 21 august cu­ un senti­ment de uriașă bucurie pentru po­porul sovietic emisiunile „ultimele știri“ ale postului de radio central popular în care au comunicat des­pre noua și uriașa victorie a oa­menilor de știință și inginerilor so­vietici care au realizat pentru prima oară în istoria omenirii înapoierea în bune condiții pe Pămînt a unor ființe vii după un îndelungat zbor cosmic .Jenminjibao“ relatează că în seara zilei de 20 august a avut loc un simpozion al oamenilor de știință din Pekin. Lansarea noii nave-sa­telit sovietice, a declarat la acest simpozion fizicianul U­lun-siun, vicepreședinte al Academiei de știin­țe a R. P. Chineze, arată că într-un viitor apropiat se vor efectua zbo­ruri ale omului în Cosmos. Lansarea in Uniunea Sovietică a celei de-a doua nave cosmice, a subliniat savantul biolog Tun Di­­cijan, reprezintă una din cele­­­ mai mari realizări ale­ tehnicii și îm­bo­­gățește cunoștințele noastre în do­­meniul medicinei și biologiei. Acest zbor a arătat în mod prac­tic posibilitatea creării unor condiții favorabile pentru zborul omului în Cosmos. Zborul noii nave cosmice sovietice, a declarat biologul Bei Și­d­jan, a deschis o cale largă și a creat condiții admirabile pentru dezvoltarea cercetărilor biologice și medicale în cosmos. U.R.S.S. a propus ca apropiata sesiune a O.N.U. să ia în discuție acțiunile provocatoare ale S.U.A. împotriva Uniunii Sovietice MOSCOVA. (Agerpres) TAS? transmite La 20 august, Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe U.R.S.S., a adresat secretarului ge­ae­neral al Organizației Națiunilor Unite. Dag Hammarskjoeld, o scri­soare în care i-a cerut în numele guvernului U.R.S.S. să includă pe ordinea de zi a celei de-a 15-a sesiuni ordinare a Adunării Gene­rale a O.N.U. problema „Cu privire la primejdia la adresa păcii gene­rale pe care o prezintă acțiunile agresive ale S.U.A. împotriva Uniu­nii Sovietice" Scrisoarea este însoțită de o notă explicativă Guvernul Uniunii Sovietice, se spune în nota explicativă, își ex­primă speranța că Adunarea Ge­nerală a O.N.U. va examina cu toată seriozitatea situația care­ s-a creat și va lua măsurile ce se impun NOI RELATĂRI DESPRE ATERIZAREA NAVEI COSMICE SOVIETICE MOSCOVA, 22 (Agerpres).­­ In numărul său din 22 august zia­rul „Pravda“ publică relatări des­pre aterizarea navei cosmice sovie­tice. Aterizarea navei, scrie ziarul, a avut loc pe o pășune înconjurată de ogoare. Primii martori ai aces­tui eveniment istoric au fost colhoz­nicii care lucrau în apropiere. Un corespondent al ziarului a a­­flat următoarele la Academia de Științe a U.R.S.S.: Cînd nava-satelit se afla deja la mică altitudine, prin catapultare de pe navă s-a desprins conteinerul cu animalele pe care le adăpostea. Aceasta s-a făcut pentru ca să fie asigurată pe deplin ate­rizarea călătorilor cosmici patru­pezi : doar aterizarea unei nave cos­mice se efectua pentru prima oară; întreaga navă-satelit a aterizat de asemenea intactă, ca și conteinerul cu animalele de experiență Corespondentul a aflat apoi că în cursul zborului cîinii Belka și Strelka, adăpostiți în cabina spe­cială, se puteau vedea tot timpul unul pe celălalt deoarece erau des­părțiți printr-un perete reticular transparent. Pe lîngă ei la bordul navei-satelit se aflau șobolani și șoareci albi, precum și muște, se­mințe ale anumitor plante, ciuperci. Tot aici se găseau alge pe care bo­­taniștii le numesc „Chlorella“ și planta „Tradescantia" La cea de-a 18-a revoluție a na­vei-satelit, de pe Pămînt s-a dat comanda de coborîre. Toate meca­nismele automate extrem de com­plexe, care făceau parte din siste­mul de asigurare a aterizării în condiții de securitate, au funcționat ir­eproșabil. Chiar de la începer­ea coborîrii cu ajutorul unui aparataj special se transmiteau pe Pămînt datele r­eferitoare la funcționarea instalației de frînare­ a sistemului de ghidaj pe porțiunea de coborîre, se înregistrau parametrii in timp ce nava străbatea păturile dense, ale atmosferei După cum a aflat, cores­pondentul „Pravdei“, toate aceste date sînt de o importanță­­­ practică excepțională pentru viitoarele zbo­ruri ale navelor cosmice și înapo­ierea lor pe Pămînt Consiliul de Securitate a dezbătut din nou problema congoleză Declarațiile lui V. V. Kuznețov # Manevrele S. TJ. A. și ale partenerilor lor di­n N. A. T. O. NEW YORK, 22 (Agerpres). La 21 august la 12:40 (ora New Yorkului) a început ședința spe­cială a Consiliului de Securitate convocată la cererea secretarului general al O.N.U. pentru a discuta situația din Congo. Consiliul de Securitate urmează să examineze cel de-al doilea ra­port al secretarului general privind îndeplinirea rezoluțiilor adoptate anterior de Consiliu. In ședința Consiliului de Secu­ritate primul a luat cuvîntul se­cretarul general al O.N.U., Dag Hammarskjoeld. Apoi a luat cuvîntul Antoine Gizenga, vicepreședinte al guver­nului, șeful delegației Republicii Congo. Gizenga a propus constituirea u­­nui grup format din reprezentanți ai țărilor neutre în Asia și Africa care să aibă cartierul general în Congo. Acest grup, a spus Gizenga, ar colabora strîns cu trupele O.N.U. și i-ar reveni sarcina îndeplinirii întocmai a rezoluției Consiliului de Securitate. In seara zilei de 21 august, după întrerupere, Consiliul de Securitate a reluat discuțiile asupra situației din Republica Congo. A luat cuvîntul V. V. Kuznețov, pr­im-locțiitor al ministrului Aface­rilor Externe al U.R.S.S., șeful de­legației sovietice. Conducătorul delegației sovietice a ar­ătat că situația din Congo con­tinuă să fie extrem de încordată. Guvernul sovietic, a spus V. V. Kuznețov, sprijină cu hotărîre ce­rerea guvernului republicii ca din Congo să fie retrase imediat toate trupele care au provocat recentele incidente și care manifestă ostili­tate vădită față de republică. Guvernul sovietic atrage atenția asupra faptului că în ultima vreme sosesc în Congo, camuflați în spe­cialiști ai O.N.U., fel de fel de „experți“ americani și, în primul rînd, specialiști militari care, după cum se vede, au primit misiunea de a transforma intervenția belgiană falimentară într-o intervenție ame­ricană, acoperită de steagul O.N.U. Apoi, V. V. Kuznețov a prezentat un proiect de rezoluție sovietic în a­­ceastă problemă, în care se spune printre altele : Secretarul general și grupul sus­menționat să se consulte zi cu zi cu guvernul congolez legal la înde­plinirea de către ei a hotărîrilor Con­siliului de Securitate . Secretarul general să prezinte Consiliului de Securitate un raport cu privire la îndeplinirea actualei rezoluții. La 21 august seara tîrziu, după­­ a treia opere, a fost reluată ședința Consiliului de Securitate. In discursul său, Claude Corea, delegatul Ceylonului, a chemat la răbdare și stăpînire de sine, decla­­rînd că are o atitudine negativă față de ideea constituirii unui grup consultativ, formulată de guvernul congolez. Delegațiile țărilor membre ale N.A.T.O. în frunte cu Statele Unite s-au străduit în fel și chip să scoată basma curată pe aliatul lor belgian, precum și să înfățișeze într-o lumină favorabilă rolul ne­demn al lui Dag Hammarskjoeld, secretarul general al O.N.U., care a adoptat o poziție de „neutralitate“ față de marioneta Chombe. Puterile occidentale au pregătit chiar un proiect de rezoluție prin care in­tenționau să recomande Consiliu­lui de Securitate să exprime încre­derea deplină față de misiunea lui Hammax'skjoeld în Congo. Nefiind însă sprijinit de delegațiile țărilor socialiste și nici ale țărilor neutre, acest proiect nu a văzut lumina zilei. Doar Uniunea Sovietică și Polo­nia au apărat consecvent interesele tinerei republici africane și au cerut Organizației Națiunilor Unite să a­­dopte măsuri urgente pentru asi­gurarea independenței politice și integrității teritoriale a Republicii Congo. Luînd cuvîntul la sfîrșitul ședin­ței, reprezentantul U.R.S.S., V. V. Kuznețov, a spus că, după cum a r­eieșit din convorbirile pe car­e le-a avut cu membrii Consiliului de Secu­ritate, ei nu sînt dispuși să spri­jine propunerea Uniunii Sovietice de a se constitui un grup de obser­vatori din reprezentanți ai statelor membre ale O.N.U. De aceea dele­gația sovietică nu a insistat asupra minerii la vot a proiectului­ său de rezoluție. Consiliul de Securitate nu a adop­tat nici o hotărîre formală în pro­blema congoleză. MOSCOVA. 22. —• Corespondentul Agerpres transmite : In seara zilei de 22 august, co­mitetul orășenesc Moscova al P.C.U.S., Consiliul Central al Sin­dicatelor, Comitetul Central al Com­­somolului, Comitetul de stat pentru legăturile culturale cu străinătatea de pe lîngă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. și o serie de alte organiza­ții obștești și instituții de stat au organizat o mare adunare festivă a reprezentanților opiniei publice din Moscova, închinată celei de-a 16-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Adunarea a avut loc în sala de festivități a casei prieteniei popoare­lor Adunarea a fost deschisă de Ev­­gheni Rogozin, secretar al Comite­tului orășenesc Moscova al P.C.U.S. Apoi în sală au răsunat imnurile de stat ale R.P.R. și U.R.S.S. Evgheni Afanasenko, președintele Consiliului de conducere al Asocia­ției de prietenie sovieto-romîne, mi­nistrul Învățămîntului al R­ S­ F.S.R., a prezentat un raport consacrat săr­bătorii naționale a poporului romîn. Ambasadorul Nicolae Gum­ă, care a luat apoi cuvîntul în cadrul adu­nării, a declarat că poporul romîn vă fi veșnic recunoscător poporului sovietic pentru eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. Ambasadorul a subliniat de ase­menea importanța pe care o are pentru Romînia ajutorul multilate­ral acordat de Uniunea Sovietică și de celelalte state socialiste. Acad. Raluca Ripan, conducă­toarea delegației U.R.S.U.S. care vi­zitează U.R.S.S., a transmis parti­­cipanților la adunare salutul cald al oamenilor muncii din Romînia. Adunări și reuniuni in­ cinstea sărbătorii naționale a Romîniei au avut loc și în alte orașe și localități ale U.R.S.S., în cîteva mari între­prinderi din Moscova La închiderea ediției Adunarea festivă de la Moscova consacrată celei de-a 16-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, București, Str. Izvor Nr. 13”­ — Telefoane: centrala — 21.25.90; Secretariatul de Redacție — 21.12.33 ; Secția Corespondenți și Scrisori 3126.19. ABONAMENTE: Secția Difuzare Str 13 Septembrie Nr 18; telefon 2119.21 B 9699 ÎNTREP. CENTRALA DE POLIGRAFIE M.F.A. C. 2939

Next