Apărarea Patriei, iunie 1962 (Anul 18, nr. 129-154)

1962-06-10 / nr. 137

4 Manifestări consacrate lui I. L. Caragiale peste hotare CHIȘINĂU, 9 (Agerpres). TASS transmite : Opinia publică din R.S.S. Moldovenească comemorează 50 de ani de la moartea ma­relui scriitor romîn Ion Luca Caragiale. La 8 iunie, la Chi­șinău a avut loc o reuniune consacrată marelui scriitor romîn. A luat cuvîntul criti­cul literar Vasile Koroban. In cadrul manifestărilor organi­zate cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea lui Caragiale, teatrele din diferite orașe au pus în scenă come­diile „O scrisoare pierdută“ și „O noapte furtunoasă“ ★ PRAGA, 9. — Coresponden­tul Agerpres transmite : Revista „Kulturny Zivot", e­­ditată la Bratislava , publica un amplu articol semnat de Jindra Hușkova despre viața și opera lui I. L. Caragiale. Autoarea articolului vorbește cu multă căldură despre ca­racterul multilateral­­ al operei lui Caragiale, subliniind mai ales creația sa de dramaturg, înalta prețuire de care se bucură opera lui Caragiale pe plan mondial VARȘOVIA. 9. — Corespon­dentul Agerpres transmite : Presa poloneză acordă deosebita atenție comemor­­­­rii a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale. Ziarul „Ku­rier Polski" consacră acestui eveniment cultural un articol însoțit de fotografia lui I. L. Caragiale, „Surîs care biciuiește josnicia omenească“, astfel își intitu­lează Mieczyslaw Derbien ar­ticolul consacrat lui I. L. Cara­giale, publicat în ziarul „Glas Pracy“. Autorul arată că opera lui Caragiale a intrat în pa­trimoniul literaturii universa­le, fiind tradusă în numeroa­se limbi străine. HANOI, 9 (Agerpres). — A­­genția Vietnameză de Infor­mații transmite : In seara de 8 iunie a avut loc la Hanoi o ceremonie con­sacrată împlinirii a 50 de ani de la moartea dramaturgului romîn Ion Luca Caragiale. Scriitorul Hoc­­hi, membru în comitetul permanent al Aso­ciației lucrătorilor din teatru, a vorbit despre viața și opera lui I. L. Caragiale.­ In Înche­iere, studenți de la școala de teatru au interpretat frag­mente din piesa „O noapte furtunoasă". Discursul radio-televizat al lui de Gaulle referitor la problema algeriană PARIS, 9 (Agerpres). — TASS ,transmite : Președintele Franței, de Gaulle, a rostit vineri seara un discurs la posturile de radio și televiziune care a fost consacrat aproape în întregime problemei algeriene. Peste 23 de zile, a spus el, pro­blema algeriană va fi soluționată in linii mari pentru Franța! Alge­ria și Franța vor putea să stabi­lească între ele relații de colabo­rare. De Gaulle a spus că francezii care locuiesc în Algeria vor primi garanțiile necesare pentru a parti­cipa în condiții de deplină liber­tate, egalitate și fraternitate la viața Algeriei noi. Președintele a declarat că la 1 iulie poporul algerian va aproba prin votul său la referendumul în problema autodeterminării Algeriei acordurile de la Evian, va stabili independența și va consolida cola­borarea cu Franța. De Gaulle a condamnat acțiu­nile teroriștilor francezi în Algeria.Printre sarcinile care, după pă­rerea sa, vor sta în fața Franței după reglementarea problemei al­geriene, de Gaulle a citat, printre altele, crearea faimoasei „forțe de șoc atomice“ și asigurarea împreu­nă cu partenerii Franței din N.A.T.O. a integrității așa-numitei „lumi libere“. In încheiere, de Gaulle s-a pro­nunțat pentru întărirea actualului regim al puterii personale din Franța. El a făcut aluzie la posibi­litatea ținerii „la momentul opor­tun“ a alegerilor prezidențiale în Franța pe baza votului universal. O.A.S.-ul continua în Algeria operațiunea „pamîntului pîrjolit" ALGER, 9 (Agerpres). — lit“ Operațiunea „pămîntului pîrjo­continuă în marele Alger, O.A.S.-ul punîndu-și în aplicare planul criminal de distrugere a o­­biectivelor economice. Ultracolo­­nialiștii fac să sară în aer și in­cendiază școlile, primăriile, birou­rile de poștă și alte instituții. Ca și în cursul zilei de joi, scrie agenția France Presse, acțiunile teroriste au început la Alger vineri la ora prînzului, prin explozia trei încărcături de plastic într-o a școală din centrul orașului. Puțin mai tîrziu, strada Sadi-Carnot, ar­tera principală a orașului, era de­vastată de exploziile bombelor, vi­trinele și fațadele unor case fiind total distruse. Un imobil cu 10 e­­taje, construit la începutul secolu­lui, a fost devastat de U.R.S.-iști. Aproximativ 50 kg de plastic au distrus complet birourile poștei din estul Algerului. Acesta este cel de-al cincilea birou de poștă dis­trus în ultimele 48 de ore. Cen­trala telefonică interurbană din El Biar, un cartier al Algerului, a fost distrusă de asemenea. Spre seară, arată agenția France Presse, cînd ploaia a încetat la Al­ger. U.R.S.-iștii au reluat metoda incendierii clădirilor. Agenția France Presse arată, de asemenea, că ultracolonialiștii au organizat și o serie de explozii în centrul Algerului. O explozie s-a produs în timpul transmisiei cu­­vîntării generalului de Gaulle. O dată cu creșterea numărului atentatelor cu plastic și a incen­diilor provocate de U.R.S.-iști, a­­ceștia au operat numeroase furturi de zeci și zeci de milioane de franci vechi. „Picaturi mari de ploaie cad pe cenușa fumegîndă11 I • • — Un impresionant reportaj despre incendierea de către O.A.S. a centrului universitar din Alger — ALGER, 9 (Agerpres). Intr-un impresionant repor­taj despre incendierea de că­tre O.A.S. a centrului universi­tar din Alger, corespondentul agenției France Prese scrie : „Picături mari de ploaie cad pe pereții înnegriți de pic­ioi și pe cenușa încă fumegîndă. iai această atmosferă înfricoșă­toare, un tînăr profesor stă tăcut, nemișcat în mijlocul dărîmăturilor. El privește spre ce a mai rămas din sala de lectură a Universității din Al­ger, incendiată de­­ către un grup de U.R.S.-iști. Patru pe­reți calcinați, doar atît mai amintește de vasta sală de 50 m lungime, la m lățime și 8 înălțime. Amenajată în 1388, modernizată de mai multe ori, ea adăpostea 486.361 Volume, dintre care 243.591 teze și lu­crări academice. Rafturile me­talice conțineau 1.275 colecții de reviste periodice, dintre care 630 colecții de periodice străine... Astăzi, scrie corespondentul, din toate acestea n-a mai ră­mas nimic. Nici o pagină, nici măcar o copertă de carte. Ni­meni nu se va mai putea a­­pleca asupra cărților bibliote­cii universității din Alger, care în 1960 primise peste 72.000 cititori..“. Poliția regimului reacționar a lui Bentancourt din Venezuela continuă acțiunile represive împotriva oamenilor muncii care luptă pentru libertăți democratice B 237 OM II . Continuă dezbaterea = ■l­.U.. problemei Rhodesiei —­ de sud NEW YORK, 9 (Agerpres). —" La 8 iunie, Biroul Adunării Generale a O.N.U. (Comitetul General) a examinat cererea a 40 de țări afro-asiatice de a se înscrie pe ordinea de zi a actua­lei sesiuni problema acordării in­dependenței Rhodesiei de sud. Cu 9 voturi pentru, 7 voturi îm­potrivă și 5 abțineri a fost adop­tată recomandarea ca această problemă să fie înscrisă pe ordi­nea de zi. Pentru a fi aplicată, recomandarea trebuie să fie a­­doptată în Adunarea Generală cu o majoritate de voturi de două treimi Luni, 11 iunie, Adunarea Gene­rală pe baza recomandării pozi­tive a Comitetului general ur­mează să hotărască dacă va fi înscrisă pe ordinea de zi a ac­tualei sesiuni problema acordării independenței Rhodesiei de sud. Lupta grevistă din Franța ia amploare PARIS. 9 (Agerpres).­­ Noi categorii de oameni ai mun­cii francezi se încadrează în lupta grevistă pentru satisfacerea re­vendicărilor economice și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.­­ La 8 iunie, la apelul Federa­ției C.G.T., în principalele porturi ale Franței a fost declarată o gre­vă de 24 de ore a docherilor și a marinarilor de pe navele comer­ciale. • Tot la 8 iunie a declarat grevă, pentru 48 de ore, personalul 6 de la instituțiile de asistență pu­blică din Paris. 4 In cursul zilelor de joi și vi­neri au mai avut loc, după cum relatează ziarul „L’Humanité“, gre­ve asemănătoare la Uzinele Usinov, la Uzina metalurgică Montupet din Corrèze și la Uzina Nord et Lorrai­ne, departamentul Moselle . In unele bazine carbonifere ale Franței continuă grevele de scurtă durată ale muncitorilor mi­neri, care cer majorarea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de securitate a muncii. APĂRAREA PATRIEI Lucrările Comitetului celor 18 state GENEVA, 9 (Agerpres). ■ Comitetul celor 18 state pentru dezarmare s-a întrunit din nou în după-amiaza zilei de 8 iunie pen­tru a continua discutarea proble­mei lucrărilor subcomitetului pen­tru interzicerea experimentării ar­mei nucleare. La această ședință au luat cuvîntul reprezentanții : An­gliei, Poloniei, Indiei, Cehoslova­ciei, Birmaniei, Mexicului și Brazi­liei. Delegatul englez a încercat să prezinte într-o lumină falsă dis­cuția care s-a desfășurat în sub­comitet în legătură cu prezenta­rea memorandumului celor opt țări neutre. In același timp, el a cerut fără nici un pic de jenă consimțămîn­­tul Uniunii Sovietice pentru crea­rea unui „sistem internațional de detectare“ și pentru „inspecția o­bligatorie la fața locului“, deși în memorandum nu există nimic a­­semănător. Reprezentanții Poloniei și Ceho­slovaciei au arătat că acest mod de a pune problema nu are nimic comun cu cauza dezarmării. Declarațiile făcute de reprezen­tanții țărilor neutre au fost ca­racterizate printr-un sentiment de profundă îngrijorare și dezamăgi­re provocat de faptul că experien­țele cu arma nucleară continuă, în timp ce lucrările subcomitetului nu înregistrează rezultate pozitive. Subliniind că se pronunță împotri­va efectuării oricăror experiențe nucleare, reprezentanții țărilor neutre și-au exprimat speranța că, după pauza în lucrările comitetu­lui, puterile nucleare vor găsi căile spre încetarea cursei înarmărilor nucleare și spre încheierea unui a­­cord cu privire la încetarea expe­riențelor cu arma nucleară. Următoarea ședință plenară Comitetului celor 18 state pentru a dezarmare va avea loc la 12 iunie. in legătură cu tratativele sovieto-americane privitoare la folosirea spațiului cosmic in scopuri pașnice GENEVA, 9 (Agerpres). — TASS transmite : In continuarea schimbului de păreri dintre N. S. Hrușciov, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., și J. Kennedy, președin­tele S.U.A., în problema colaboră­rii în domeniul cercetării și folosi­rii spațiului cosmic în scopuri paș­nice, între 29 mai și 8 iunie au a­­vut loc la Geneva, tratative între reprezentanții U.R.S.S. și S.U.A. Ei au discutat o serie de amănun­te referitoare la posibilitățile co­laborării în domeniul meteorolo­giei, întocmirii unei hărți a lumii ridicată cu azimut magnetic și în domeniul telecomunicațiilor cu a­­jutorul sateliților. In comunicatul cu privire la a­­ceste tratative, dat publicității la 8 iunie, se mai arată că cele două delegații au trimis guvernelor re­comandările corespunzătoare în le­gătură cu problemele discutate. LONDRA, 9 (Agerpres). _= Conferința pentru problema constituției coloniilor engleze Tri­nidad și Tobago, care au făcut parte din Federația Indiilor de vest pînă la dizolvarea acesteia, la 1 iunie 1962, a luat sfîrșit la Londra. După cum transmite a­­genția Reuter, conferința a ho­­tărît ca Trinidad și Tobago să devină independente la data de 31 august 1962. In felul acesta va lua sfîrșit domnia colonială a Angliei asupra­ acestor insule care datează de 160 de ani. Guvernul britanic s-a opus multă vreme cererilor de inde­pendență a popoarelor din fosta Federație a Indiilor de vest. In aprilie 1960, în Trinidad au avut loc puternice demonstrații anti­­britanice și antiamericane în cursul cărora a fost arsă copia constituției Federației Indiilor de vest. Lupta pentru independență nu a încetat nici după aceea. In fața hotărîrii poporului din Tri­nidad și Tobago, guvernul englez a fost nevoit să recunoască drep­tul la independență populației a­­cestor insule. La 31 august 1962 Trinidad și Tobago vor deveni independente Autoritățile franchiste intensifică represiunile împotriva patrioților spanioli MADRID, 9 (Agerpres). • Autoritățile franchiste din Spa­nia intensifică acțiunile represive împotriva patrioților spanioli. După arestarea a 35 de greviști din orașul Bilbao, la 8 iunie Di­recția generală a siguranței spa­niole a anunțat arestarea „unui număr de conducători ai Frontu­lui popular de eliberare“ Cei a­­restați sînt acuzați de „atentat la siguranța statului“. Pe de altă parte, agenția Fran­ce Presse relatează că guvernul franchist a hotărît să suspende articolul 14 din așa-numita „Cartă a spaniolilor“ cu privire la libera alegere a domiciliului pe întregul teritoriu al Spaniei. In baza suspendării articolului nr. 14 nici o persoană nu va mai avea voie să-și schimbe domici­liul. Potrivit relatărilor agenției France Presse, această măsură este îndreptată împotriva condu­cătorilor mișcării greviste și de­mocrate cărora practic li se fi­xează domiciliu forțat pe un timp nelimitat. In ciuda valului de represiuni care s-a abătut asupra Spaniei, oamenii muncii spanioli continuă să acționeze cu curaj pentru drep­tul lor la o viață mai bună. Și In cursul acestei săptămîni s-a­ înregistrat o nouă scădere a cursului ac­țiunilor la Bursa din New York. (Ziarele) Al J 0­c ­Scurte știri ÎNTREB, CENTRALA DE POLIGRAFIE M.FA. Duminică 10 iunie 1962 Nr. 137 (4910) ■ LA 20 DE ANI DUPA TRAGEDIA DE LA LIDICE Colonel FRANTISEK DVORAK Atașat militar al Ambasadei Republicii Socialiste Ceho­slovace din București La 10 iunie se împlinesc 20 de ani de cînd fascismul ger­man a săvîrșit bestiala crimă împotriva satului ceh Lidice. Evenimentul este comemorat de poporul cehoslovac și de întreaga omenire progresistă. După ocuparea Cehoslova­ciei, fasciștii au dezlănțuit în ținuturile cehe o teroare fără seamăn, care s-a izbit însă de rezistența întregului popor. Ca urmare a acțiunilor de sabo­taj, Cehoslovacia a devenit pentru ocupanți un spate pri­mejdios. Furia fasciștilor a cul­minat după atentatul împotri­va reichsprotectorului Hey­­drich. A fost proclamată sta­rea de asediu. La Praga, Brno și în alte orașe au fost asasi­nați în masă cei mai buni fii ai poporului ceh. În această atmosferă, la Lidice a fost să­­vîrșită o crimă monstruoasă, fără precedent. Hatul a fost făcut una cu pămîntul, băr­bații împușcați, femeile tvnte în lagărul de concentrare de la Ravensbrück, iar majorita­tea copiilor lichidați în came­rele de gazare de la Chelm. Lidice a fost lichidat sub­ pretextul că în el se ascun­deau acei care au atentat la viața lui Heydrich. In reali­tate, călăii fasciști urmăreau intimidarea poporului ceh, în­­genunchierea lui, deoarece re­zistența sa din ce în ce mai puternică împiedica producția de război și amenința domina­ția ocupanților. Aceștia au ales pentru în­făptuirea acțiunii lor de inti­midare satul Lidice, deoarece se afla în apropierea orașului Kladno, centru revoluționar, cu o muncitorime numeroasă. Contrar așteptărilor ocupan­ților hitleriști, Lidice a devenit un exemplu și un semnal de alarmă și avertisment în fața soartei pe care naziștii ger­mani o pregăteau poporului ceh și celorlalte popoare ale Europei înrobite. Fasciștii germani au încercat să șteargă Lidice nu numai de pe hartă, dar și din amintirea oamenilor. Dar iată că vestea­­ acestei crime bestiale s-a răs­îndit în toate colțurile lumii­­e toate fronturile­ de Luptă antifasciste, soldații au jurat moarte ocupanților naziști. Numele de Lidice a fost dat unuia din tancurile unității militare cehoslovace din U.R.S.S. Cu gîndul la Lidice au luptat patrioții cehi de pe baricadele Prag­ăi în timpul insurecției armate din mai 1945. Ca o expresie a luptei antifasciste, numele de Lidice a fost dat unor străzi, piețe și școli de pe toate continen­tele. Multe mame din Cuba au dat copiilor lor numele de Lidice. Cei mai de seamă re­prezentanți ai științei și cul­turii din întreaga­ lume au condamnat cu indignare a­­ceastă odioasă crimă nazistă. Dar nu numai atît. In creația lor artistică ei și-au manifestat solidaritatea față de cauza Lidicei. O soartă asemănătoare cu a Lidicei au avut-o multe orașe și sate din Uniunea Sovietică, Franța, Italia, Olanda, Norve­gia, Polonia etc. Lidice a devenit un simbol al satelor distruse și al eroilor necunoscuți care prin jertfele lor au răscumpărat libertatea și independența țărilor lor. Crima nazistă de la Lidice a arătat în toată goliciunea fața hidoasă a fascismului. Păturile largi ale poporului din țară și forțele progresiste de peste hotare s-au simțit și mai pu­ternic mobilizate la rezistență tot mai activă împotriva ocu­panților naziști. Numele de Lidice a devenit o chemare lă luptă împotriva barbariei fas­ciste și el constituie un aver­tisment și în zilele noastre. Poporul cehoslovac stă vigi­lent de strajă păcii. El își con­struiește patria socialistă, dar totodată nu scapă nici o clipă din vedere caracterul actualu­lui stat de la Bonn. Plasarea criminalilor de război în pos­turi de conducere ale apara­tului de stat și în alte organe importante ale Germaniei oc­cidentale demonstrează, prin­tre altele, în mod clar că țe­lurile actualilor militariști și revanșarzi sînt aceleași cu ale acelora care au lichidat Lidice, Lezaky, Oradour sur Glane etc. Poporul nostru nu se va împăca niciodată cu faptul că în Germania occidentală se creează, cu sprijinul forțelor agresive ale imperialiștilor oc­cidentali, un nou focar de război în inima Europei, susți­nut, ca și înainte, de aceleași lozinci anticomuniste. Poporul cehoslovac nu se va împăca niciodată cu ideea că în Germania occidentală se mai află încă nepedepsiți cri­minali de război și asasini na­ziști răspunzători de distruge­rea a mii și mii de orașe și sate din Europa, răspunzători de sîngele vărsat de patrioții multor țări. N-a fost pedepsit nici măcar criminalul de război Hermann Krumer, care a participat în mod nemijlocit la asasinarea copiilor din Lidice, la Comemorarea a 20 de ani de tragedia Lidicei constituie un puternic imbold în lupta noastră activă împotriva re­­vanșismului german. Noi de­­m­ascăm adevărata sa față și depunem toate eforturile pen­tru rezolvarea pașnică a pro­blemei germane, pentru înche­ierea tratatului de pace cu Germania, care ar pune capăt definitiv urmărilor celui de-al doilea război mondial. In ciuda condamnării de către opinia publică mondială a pregătirilor de război, impe­rialiștii continuă cursa febrilă a înarmărilor. In contradicție cu dorința întregii omeniri progresiste și iubitoare de pace de statornicire a unei păci trainice, Statele Unite ale A­­mericii efectuează experiențe cu arme nucleare în perioada în care la Geneva se întru­nește Comitetul celor 18 state pentru dezarmare. Dar astăzi situația în lume e cu totul alta decît în preaj­ma celui de-al doilea război mondial. Garanția păcii și li­bertății popoarelor este astăzi sistemul mondial socialist, forța economică, politică și militară a U.R.S.S. și a celorlalte țări socialiste. " Puternicul avînt economic al sistemului mondial socialist și mărețele sale idea­luri umane îl transformă în forța determinantă a evoluției istoriei moderne. Securitatea țării noastre este garantată de alianța cu Uniunea Sovietică, de apartenența noastră la sis­temul mondial socialist. Noi vrem să trăim în pace și prie­tenie cu toate popoarele. In numele păcii ne întărim capa­citatea de apărare, întărim prietenia și frăția de arme cu armatele aparținînd statelor semnatare ale Tratatului de Varșovia. Amintirea Lidicei la și a luptei forțelor progresiste împotriva fascismului nu con­stituie pentru noi doar un prilej de rememorare pasivă, ci o chemare la lupta activă pentru pace, împotriva cercu­rilor agresive din R.F.G. și din alte țări, pentru încheierea tratatului de pace cu Germa­nia, pentru dezarmarea gene­rală și totală. Cu astfel de breșe, nu știu dacă-1 vom mai susține mult..­­Desen de V. TIMOC GORKI. La u iunie s-a des­chis în orașul Gorki, de pe Volga, primul Festival unional de muzică contemporană, care constituie un important eve­niment în viața culturală a Uniunii Sovietice, participă cel mai la festival de seamă compozitori și muzicieni so­vietici, printre care D. Șosta­­kovici, A Haciaturian, D. Ka­­balevski, T. Hrennikov, B. Gut­­nikov, I. Kozlovski, N. Șadovs­­kaia, G. Vișnevskaia și alții Festivalul va dura 5 zi­le. PRAGA. La 9 iunie s-a des­chis la Karlovy Vary cel de-al 13-lea Festival internațional al filmului. La festival parti­cipă 48 de țări din patru con­tinente, printre care și cine­matografiile din țările care și-au cîștigat recent indepen­dența. ADDIS ABEBA. La 8 iunie Mircea Nicolaescu, trimis ex­traordinar și ministru plenipo­tențiar al R. P. Romîne în E­­tiopia, și-a prezentat scriso­rile de acreditare Majestății Sale Imperiale împăratul Haile Selassie I. WASHINGTON­ de Război și Comisia Ministerul pentru energia atomică au comunicat că la 8 iunie Statele Unite au efectuat o nouă explozie în atmosferă, a 15-a, în regiunea insulei Christmas. BUENOS AIRES. Vineri, do­cherii din toate porturile ar­­gentiniene au declarat grevă în semn de protest împotriva re­fuzului autorităților argenti­­niene de a le asigura o salari­zare corespunzătoare costului vieții. Potrivit agenției Asso­ciated Press, cel mai greu lo­vit de această grevă este prin­cipalul port al țării, Buenos Aires. ROMA. La 10 iunie au loc in Italia alegeri municipale parțiale pentru reînnoirea consiliilor comunale in 100 de orașe din care 44 cu o popu­lație de peste 10.000 de locui­tori. Printre aceste orașe se numără Roma, Neapole, Bari, Pisa, Foggia și altele. Aceste orașe au fost conduse până acum de comisari comunali numiți de guvern întrucit în urma alegerilor trecute în a­­ceste orașe nu s-a reușit să se realizeze o majoritate stabilă. BAMAKO. Vineri au început la Bamako lucrările conferin­ței Comitetului de pregătire pentru constituirea Federației femeilor africane. NEW YORK. După cum a­­nunță corespondentul din San Francisco al agenției United Press International, judecăto­rul federal din acest oraș a condamnat la 30 de zile în­chisoare pe cei trei americani care la 26 mai au încercat să pătrundă la bordul unui iaht in zona experiențelor nucleare americane din Pacific. In semn de protest împotriva a­­cestor experiente.­­ VARȘOVIA. După cum transmite agenția P.A.P., la 8 iunie s-a deschis în Varșovia, în Palatul culturii și stiintei, cea de-a IV-a întîlnire a or­ganizațiilor studențești din Europa, consacrată probleme­­­lor colaborării dintre organi­zațiile studențești. La întîlni­re vor fi discutate problemele colaborării internaționale și ale unității mișcării studen­țești din Europa, precum și alte probleme. PARIS. Agenția France Presse relatează că după ca­nicula care a domnit cîteva zile in Turcia, asupra acestei țări s-a abătut în prezent un val neobișnuit de frig. Potri­vit agenției citate, în ultimele 24 de ore în Turcia tempera­tura a scăzut cu aproximativ 25 de grade. In regiunea Ko­nya din sudul Ankarei a nins. VARȘOVIA. După cum trans­mite agenția P.A.P., la 8 iunie la Katowice au început ședin­țele Comitetului administrativ, al Uniunii internaționale a sindicatelor minerilor. Din partea țării noastre participă tov. Moraru Ștefan, președin­tele Comitetului Central al U­­niunii Sindicatelor din între­prinderile industriei miniere și energiei electrice din R. P. Ro­­mînă ». Partidul republican ( semn electoral un ele­fant) și partidul demo­crat ( semn electoral un măgar) din S.U.A., deși în aparență rivale, au a­­ceeași platformă politică:­­înarmarea și întreținerea „războiului rece“ Zic cetățenii care speră pe ani de zile-un trai mai bun: „Doar animalele diferă. Da-ncolo­telul... e comun I. V. FILIMON In jocul „diplomației“ americane, relațiile cu clica ciankaisistă ocupă un loc important (Ziarele) Ei sprijină pe Cian Kai­ și, uimind pe orice diplomat , nu e ușor să întreț­i relații cu un... răposat ! M. CODRESCU Sub pretextul că „aju­tă“ Iranul monopolurile americane au acaparat economia țării. (Ziarele) cu planurile lor ascunse au obținut drept rezultat că țara Șahului ajunse în situația de... mat ’ M. CODRESCU REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Str. Izvor nr. 137 — Telefoane: centrala­­ 27.25.90; Secretariatul de Redacție­­ 27 1233 : Secția Corespondenți și Scrisori — 27-26 19. ABONAMENTE: Secția Difuzare Str. 13 Septembrie Nr. 18, telefon 27 19 21 Ç, 151Ț '

Next