Apărarea Patriei, iunie 1962 (Anul 18, nr. 129-154)

1962-06-22 / nr. 147

2 ___________________________________________________________________APARAREA PATRIEI Adunări pentru dări de seamă periodice în organizațiile U. T. M. Inițiativă în munca de educare patriotică In adunarea unde au analizat darea de seamă a comitetului, ute­­miștii au discutat cu toată răspun­derea modul cum organizația și-a îndeplinit una din sarcinile prin­cipale : educarea patriotică a ti­nerilor militari. „Comitetul orga­nizației noastre de bază, secretarul său, locotenentul-major Dumitru Toma, arăta sergentul Gheorghe Ichim, au dovedit multă inițiati­vă și perseverență în acest dome­niu“. Intr-adevăr, urmărind ca mi­litarii să cunoască cit mai bine tradițiile de luptă ale poporului, ale partidului, cu ajutorul locțiito­rului politic, al biroului organiza­ției de partid, comitetul U.T.M. a organizat seri tematice consacrate momentelor importante din lupta partidului, a eroilor clasei mun­citoare pentru libertatea și fe­ricirea poporului. Cu mult in­teres au vizitat atemiștii diferite locuri istorice legate de lupta co­muniștilor printre care și Muze­ul Doftana. La îndemnul­ comite­tului U.T.M., militarii au învățat cîntece patriotice și revoluțio­nare : „Privesc din Doftana", „Pășiți înainte, tovarăși“, „stea­gul partidului" și altele. Volume de literatură ca „Cloco­te“, „Șoseaua nordului“ și altele, care zugrăvesc lupta comuniștilor în ilegalitate, au fost citite aproa­pe de toți utemiștii. O deosebită atenție a acordat comitetul U.T.M.­­ popularizării realităților noastre socialiste. Or­ganizația U.T.M. a desfășurat o vie muncă de agitație în jurul lucrărilor sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale consa­crate încheierii colectivizării a­­griculturii. Utemiștii au luat par­te la întîlniri cu participanții la lucrările sesiunii, care le-au vor­bit despre importanța măsurilor luate pentru reorganizarea condu­cerii agriculturii, au vizitat co­lective milionare din apropierea garnizoanei. Deosebit de intere­sant și instructiv a fost ciclul „Prin țara dragă“ prezentat în ca­drul­­ mai multor ore cultu­rale. In afară de folosirea u­­nor volume de reportaje care în­fățișează înnoirile ce se ivesc la fiecare pas pe harta patriei, la realizarea acestor manifestări au fost antrenați un număr însem­nat de militari care au vorbit cu mîndrie despre realizările econo­mice și social-culturale din regiu­nile lor natale. Utemiștii au arătat în adunare că, bazîndu-se pe această expe­riență, comitetul să se străduias­că ca și în viitor să găsească for­me cît mai interesante și instruc­tive pentru a-i educa pe militari în spiritul patriotismului socialist, pentru a-i indemna să-și mani­feste sentimentele patriotice ce-i animă în fapte demne în însu­șirea măiestriei militare. Căpitan I. ȚUȚUIANU Ce nu s-a spus în darea de seamă în darea de sea­mă prezentată de comitetul organi­zației de bază (se­cretar sergentul Ion Popa) în fața ute­miștilor care l-au ales s-au spus des­tul de puține lu­cruri despre mun­ca educativă desfă­șurată de rație pentru organi­edu­carea utemiștilor în spiritul respectării cu strictețe a ordi­­nei și militare a disciplinei Și acest lucru nu este în­­tîmplător. Din lu­crările adunării rezultat că în ulti­a­mele luni comite­tul a scăpat din vedere faptul că succese trainice în întărirea capacită­ții de luptă a sub­unității se obțin numai pe temeiul unei discipline fer­me ; că organizația U.T.M. trebuie să fie întotdeauna un sprijin prețios al comandantului in menținerea disci­plinei la un nivel înalt . Dar cum pu­teau unii membri ai comitetului să le ceară atemiștilor să lupte pentru în­tărirea disciplinei militare cînd ei în­șiși nu o respectau? — arăta soldatul­­fruntaș Gh.­deanu. Atît el isto­­cit și alți utemiști ca­re au luat cuvîntul au criticat aspru pe sergentul Ion Popa, pe soldatul Francisc Nemeth, care au avut unele abateri de la disci­plină. Faptul că prin comportarea lor n-au constituit întotdeauna un e­­xemplu bun pentru ceilalți utemiști a împiedicat comite­tul să poată in­fluenta cu eficien­tă în direcția creă­rii unei opinii fer­me împotriva aba­terilor de la disci­plină, sporirii exi­genței organizației față de comportarea disciplinară a ute­miștilor. Din criticile aspre, dar princi­piale, adresate utemiști in aduna­de­rea pentru darea de seamă, comite­tul organizației de bază trebuie să tragă necesare. concluziile Intensi­ficarea muncii e­­ducative pentru în­tărirea ordinei și disciplinei militare trebuie să înceapă în primul rînd prin schimbarea propriei lor atitudini față de cerințele regu­lamentelor, ale vie­ții ostășești. Maior T. GHEBERTA Timonierului îi sînt proprii atenția, curajul și siguranța în mișcări pentru executarea co­rectă a comenzilor primite. Printre cei mai buni timonieri din subunitate se numără și sergentul Gheorghe Rotaru­, mi­litar de frunte, pe care vi-l in­­fățișăm în această fotografie. (Foto : Șt. Ionescu) Măsuri bune, dar numai pe jumătate Cum își îndeplinesc utemiștii angajamentele luate in între­cerea socialistă, cum muncesc, ei pentru a dobîndi sau a-și ridica calificarea de clasă ? — iată probleme care au fost viu dezbătute în adunarea unde comitetul organizației de bază U.T.M. al cărui secretar este locotenentul Nicolae Ivan, a prezentat darea de seamă. In adunare s-au rostit cu­vinte de prețuire pentru ute­miștii care și-au îndeplinit an­gajamentele luate în întrecerea socialistă, lucru ce a făcut ca sarcina subunității, privind formarea de specialiști de cla­să, să fie îndeplinită înainte de termen La aceste rezultate a contri­buit din plin și munca politi­­co-educativă desfășurată de organizația U.T.M. Comitetul i-a ajutat pe utemiști în cu­noașterea tehnicii moderne de transmisiuni, organizînd seri de întrebări și răspunsuri pe teme tehnice, inițiind cu aju­torul tinerilor ofițeri, diferite concursuri sau stimulînd aju­torul tovărășesc între militari. Soldatul­ fruntaș Vasile Ichim, soldatul Mihai Preduț și alți utemiști care au luat cuvîntul au arătat că din partea comi­tetului U.T.M. se cerea o a­­tenție mai mare pentru mi­litarii atemiști de anul 2. Unii dintre aceștia, cum au fost sergentul Nicu Savu, soldatul Dumitru Rapauta, mulțumin­­du-se cu rezultatele obținute anterior, au neglijat antrena­mentele sistematice pentru a-și perfecționa deprinderile, din care cauză nu au putut dobîndi calificarea de clasa a 2-a. Mulți tovarăși s-au referit în cuvîntul lor la activitatea co­mitetului organizației de bază. Ei au considerat că acestuia i-a lipsit în unele perioade continuitatea în muncă , dese­ori, cum este și cazul sprijini­rii instrucției de specialitate, a luat măsuri pe jumătate. Co­mitetul U.T.M., au arătat mai mulți tovarăși, s-a folosit pu­țin, mai ales în domeniul mun­cii cultural-artistice și sporti­ve de masă, de inițiativa ute­mist­il.or întreaga adunare pentru da­re de seamă s-a desfășurat sub semnul combativității, a fost pătrunsă de la un capăt la al­tul de grija utemiștilor pentru sporirea con­tribuției organiza­ției lor la îndeplinirea sarcini­lor pregătirii de luptă și poli­tici. Maior GH. DIACONI­ ***** Imbold spre noi succese (Urmare din vag. l.a) din viața grănicerilor, se des­fășoară o intensă muncă de popularizare a tradițiilor de luptă ale grănicerilor, de gene­ralizare a experienței fruntași­lor in pregătirea de luptă politică etc. Ne-am propus înși cinstea acestui eveniment să organizăm o nouă verifi­care în vederea sporirii purtă­torilor insignei „Militar de frunte". De asemenea, se vor ține examene și pentru acor­darea titlului de „Subunitate de frunte“ In planul de măsuri este prevăzută și vizitarea în aces­te zile a unor întreprinderi și a altor unități socialiste din ime­diata apropiere a unității și subunităților noastre. De ase­menea, după cum vedeți, ca­zarma a devenit un adevărat șantier. Vrem s-o facem mai frumoasă, mai ronduri cu flori, curată. Aiei, amenajarea bazei sportive, dar mai ales teatrul în aer liber (am ră­mas cam în urmă cu acesta). Sînt sarcini care se îndepli­nesc, iar ostașii noștri mun­cesc cu dragoste, cu însufle­țire Subunitatea de artilerie execută o aplicație tactică cu tragere de luptă. Comandantul ei, căpitanul Ștefan Cornel, împreună cu celelalte elemente din P.C., asigură buna îndeplinire a misiuni­lor de foc. (Foto - AI Mihai) Mecanicul conductor povestește Tancurile s-au aliniat în fața stației de alimentare. Pînă să le vina rindul, militarii s-au adu­nat în jurul caporalului Dadi­­loveanu, ascultînd atenți­a is­torioară a acestuia. Așa face el întotdeauna, cînd are timp , povestește cîte ceva din viața lui de „veteran" la leviere. — In curînd vom executa tre­cerea prin vad, începu el. Anul trecut, tot așa, pe timpul ăsta, ne-am deplasat la rîu. Nu știu de ce, dar la acest exercițiu aveam o reținere. Trecerea prin vad !... Ce mă fac dacă se rupe șenila, se o­­prește motorul? — îmi ziceam mereu în gînd. Am fost repar­tizat pe „K-774“. Nu mai con­dusesem pe el și neîncrederea în forțele proprii creștea. Cînd am început lansarea in apa în­volburată, reținerea mea era și mai mare. Curînd m-am a­­vîntat în valuri și vizorii au fost acoperiți. Nu mai vedeam nimic. Am simțit un fior rece. Parcă întreg rîul își mutase cursul peste spatele meu. Gata, gata, să mă pierd. Atunci mi-am adus aminte de indicațiile pri­mite de la instructorii mei : „Accelerația redusă la lansare, progresivă la urcare. Nu schim­ba viteza și nu vira în vad“. Le-am aplicat întocmai. Tan­cul mă asculta și răspundea la comenzi cu o supunere oarbă. Cînd am ajuns pe mal, din îndoiala mea n-a mai ră­mas nimic. Am zis în sinea mea : „Ce fericit aș fi ca în anul de instrucție următor, să am un așa tanc“. Spre bucuria mea așa a fost. De atunci și pînă­ acum sîntem prieteni ne­despărțiți : împreună la drum, în tancodrom, la remiză, îm­preună și în ordinul de front. De curînd am fost recompen­sat pentru cele 58 moto­are realizate peste norma de func­ționare a tancului și 500 litri motorină economii. De aseme­nea, ieri am obținut calificarea de mecanic-conductor de clasă. Se opri din povestit. Apoi puse o întrebare: — Atunci cînd va veni timpul cine dintre dumneavoastră ai vrea să fie mecanic conductor, în locul meu, pe „K-774“? Din grupa de militari, ca la o comandă, s-au ridicat opt mîini Toți ar fi vrut. — Sînteți cam mulți, le spu­se caporalul, zâmbind... ...Din ziua aceea, soldații-frun­­tași V. Pădureanu, I. Bocai, D Colțea, I. Samoilă, I. Die, pre­cum și ceilalți trei soldați din grupă,­ se străduiesc să fie cit mai la înălțime pentru a menite cinstea să li se încredințeze tancul „K-774“, tanc cu tradi­ție în unitate. Maior GH. COZMA 4­in­­ctivitatea desfășurată în cursul anului și re­zultatele obținute, ni­velul pregătirii mili­tare, politice și de cultură generală, cali­tățile și lipsurile per­sonale... Acestea sînt cîteva din cele ce trebuie să cuprindă notarea unui ofițer sau subofițer. Fiecare din aceste aprecieri făcute de comandant sau șef trebuie să fie absolut obiecti­vă, concretă și principială. Ci­tind notarea unui ofițer, tre­buie să-ți dai seama de îndată de nivelul său de pregătire, de perspectivele sale de dez­voltare, să poți aprecia în ce muncă, în ce funcție poate la el maximum de randament. Notarea trebuie să fie o oglindă fidelă a caracte­rului, a perso­nalității, a capa­cităților și scă­derilor tipice, e­­sențiale, ale o­­fițerului sau sub­ofițerului ; să cuprindă îndru­mări pentru activitatea de vii­tor a celui notat. Studiind unele notări făcute de maiorul Gh. Mănescu, cu greu poți desluși în ele „oglin­da fidelă" amintită mai sus. Iată două notări. Prima se referă la căpitanul V. Gh., a doua la căpitanul I. C. Citin­­du-le, îți dai seama numaide­­cît că cei doi căpitani sînt oameni extrem de asemănă­tori... sau poate I. C. este cu cițiva pași înaintea celuilalt. Cităm Căpitanul V. Gh. „...a obți­nut cu subunitatea sa rezul­tate satisfăcătoare...". Căpitanul I. C. „...a reușit să ridice calificativul subunității de la nesatisfăcător la satisfă­cător, punînd accent pe toate categoriile de pregătire...". Căpitanul V. Gh. „...este dis­ciplinat, nu am avut nici un caz de indisciplină din partea sa...‘ Căpitanul I. C. „...este un element disciplinat și munci­tor, nu a avut abateri...". Desigur, notările cuprind și alte aprecieri Mai amintim dintre ele mențiunea că ofițe­rul V. Gh. „...a depus muncă pentru ridicarea nivelului pre­gătirii de luptă a subunității sale" iar ofițerul I. C. „este pregătit a comanda compania în condiții satisfăcătoare și bune...“. Așadar, doi oameni care se aseamănă mult și dintre care totuși ofițerul I. C. pare a fi mai înainte... Așa spun notă­rile ! Dar viața cum spune ? ...Spune că V. Gh. este unul dintre cei mai buni ofițeri din unitate. Comandanții săi îl cu­nosc ca pe un om extrem de harnic și perseverent, cu o mare autoritate în fața subor­donaților. „E un ofițer bine pregătit, un om demn și principial...“ este părerea secretarului bi­roului de partid pe unitate, părere bazată pe o temeinică cunoaștere a comuniștilor din unitate. Exigent, dar în ace­lași timp iubit de subordonați, mai adaugă el. Despre ofițerul I. C., de ase­menea, viața îți oferă multe aspecte pozitive... Totuși el este mult diferit față de tovarășul său amintit. De ce n-am spu­­ne-o : Încă nu și-a dobîndit in toate privințele o înaltă ca­lificare profesională, ceea ce a reieșit limpede la aplicații. Este și el exigent față de sub­ordonați, dar de multe ori nu găsește metode potrivite de a se apropia de ei. Ca atitudine față de viață ? Uneori încă preferă distracții ușoare, antu­rajul unor băieți de viață (ci­tește : „băieți care știu să bea"). I. C., în ciuda acestor laturi, este un om de nădejde, capa­bil de a dezvolta ceea ce este bun în el; ofițerul merge cu pași tot mai hotărîți pe dru­mul de a se maturiza din toate punctele de vedere. Dar — și aceasta vrem să sub­liniem ! — este complet diferit față de căpitanul V. Gh. Unul este un comandant FORMAT , celălalt un comandant IN PLI­NA FORMARE. Unul este pa­sionat de a studia, de a citi, de a se cultiva ; celălalt încă nu s-a obișnuit să vadă cu ochi critici pe „băieții veseli". Unul dintre cei doi — căpita­nul V. Gh. — în timpul care s-a scurs de la notare încoace, pentru meritele sale în muncă, a fost promovat în funcție, numit comandantul școlii de gradați. De atunci, 70 la sută dintre militarii companiei­­școală au devenit militari de frunte ! De ce totuși cele două notări seamănă atît de mult ? De ce ele sînt ca niște oglinzi abu­rite, dacă nu chiar strimbe ? Din pură birocrație. Sigur, este mai comod să așterni pe hîrtie 2—3 fraze superficiale, stereotipe, șablon, despre un om, decît să-l studiezi pro­fund, să-l analizezi cu răbdare și obiectivitate, și abia după a­­ceea să-l caracterizezi, cintă­­rind serios fiecare cuvînt pe care îl vei trece in notare. Notarea nu este o formali­tate oarecare, ci un document important. Tot ce se scrie des­pre ofițeri sau subofițeri tre­buie să se bazeze pe cunoaș­terea temeinică a acestora, pe cunoașterea lor nu din hîrtii, ci din viață, din munca de fiecare zi. Cei care întocmesc notările trebuie să dea dovadă de prin­cipialitate și obiectivitate — așa cum prevede Ordinul mi­nistrului Forțelor Armate — să fie pătrunși de dragoste și grijă față de om. , Locotenent-colonel L. TARCO Vineri 22 iunie 1962 Nr. 147 (4920) La sfîrșit de an printre fruntașele la învățătură Zilele trecute a avut loc festi­vitatea de închidere a cursurilor Universității populare de pe lîngă Casa Centrală a Armatei. In acest an, cîteva sute dintre soțiile de o­­fițeri și subofițeri din garnizoană au audiat prelegeri pe teme din is­toria și geografia patriei, de lite­ratură­ și istoria artelor plastice, de medicină și educație cetățe­nească. — In zilele noastre, spunea to­varășa Ana Căpușan, întregul popor construiește și învață. Partidul a creat toate condițiile ca și copiii și vîrstnicii să dezlege tot mai multe taine ale științei și artei. Pentru noi, gospodinele, cursurile Universității populare constituie un binevenit prilej de îmbogățire a cunoștințelor de cultură generală. Majoritatea din­tre cursantele universității sîn­tem mame, și în același timp ce­­tățene active ale orașului în care locuim. Cursurile universității ne ajută să devenim educatoare pri­cepute ale tinerei generații participante active la viața poli­și­tico-culturală din cartier. Tovarășa Ana Căpușan este u­­na dintre cursantele fruntașe la învățătură ale Universității popu­lare. Este mamă a doi copii. Ușor de înțeles că are multe preocu­pări casnice. Cu toate acestea, ea își organizează în așa fel trebu­rile gospodărești încît să-i rămî­­nă timp suficient și pentru în­vățătură. In anul care s-a înche­iat acum, ea a fost mereu pre­zentă la cursuri, pentru că îi place să învețe și pentru că învățătura îi folosește. Iată ce ne-a povestit zilele trecute — îmi place să vizitez muzeele de artă ale Capitalei. Deseori am trecut pragul fiecăruia. Citesc cu regularitate și publicațiile de ar­tă. Prelegerile pe teme de isto­ria artelor audiate în cadrul U­­niversității populare m­-au ajutat însă să deslușesc mai multe în­țelesuri și semnificații ale sute­lor de exponate din muzee. — Cunoștințe de literatură am­ căpătat și in școală la timpul nostru — spunea tovarășa Maria Țurlete. Din anii copilăriei am auzit despre Eminescu și Crean­gă, despre Coșbuc și Caragiale. Cursurile universității ne ajută nu numai să ne îmbogățim cu­noștințele, ci să le reconsiderăm pe cele vechi. învățătura din anii noștri ne ajută să înțelegem ma­rile comori ale literaturii și artei în adevărata lor valoare. După cum spuneau unele cursan­te, vor rămîne de neuitat multe prelegeri de istoria literaturii, pentru bogăția de idei, de învă­țăminte. E greu să apreciezi care dintre cursante au fost în anul acesta­ cele mai active și cele mai sîrguin­­cioase. E greu pentru că sînt foarte multe. Iată numai un exemplu a­­semănător cu multe altele. Tova­rășa Ștefania Georgescu a absol­vit acum anul doi al Universită­ții populare. Are doi copii. De la conducerea universității am aflat că ea dovedește multă­ conștiincio­zitate în pregătire, că participă în­totdeauna la discuții. De altfel, în familia ofițerului Georgescu arti­­­tudinea mamei definește o preocu­pare a întregii familii : toți sînt fruntași la­ învățătură. Dan este premiantul clasei­ încă din primul­ an de școală. Doina, de asemenea­, iar mama este un strălucit exem­plu personal. Iată un fapt semni­ficativ. Dar, în cei șapte ani de școală n-a avut nici o absență. Mama, în cei doi ani de cînd ur­mează cursurile Universității populare n-a avut, de asemenea, nici o absență. In privința interesului cu care multe soții de ofițeri au frecven­tat cursurile universității se mai poate da un exemplu concludent : în anul acesta, 81 cursante n-au avut nici o absență. Acest fapt își are importanța sau dacă ținem sea­mă că majoritatea cursantelor au doi-trei copii, că prelegerile se țin după amiază cînd și copiii și soții sînt acasă, și cînd nu rare ori preocupările casnice tind să limi­teze timpul pentru învățătură. După cît se vede, la cele mai­ multe cursante setea de cunoștințe și spiritul organizatoric dezvoltat in treburile gospodărești înlătură greutățile. A spune numai că cursurile Uni­­versității populare îmbogățesc cu­noștințele soțiilor de ofițeri ar fi un adevăr incomplet. Trebuie a­­dăugat că aceste cunoștințe că­pătate sînt de un real folos in munca de fiecare zi desfășurată în familie și în activitățile obștești. Tovarășele Lucia Dam­ian și Se­­vasta Manolescu au fiecare cîte un copil, elev la școala elementară. Fără îndoială că și înainte de a urma la Universitatea populară a­­ceste mame își controlau și în­drumau copiii în pregătirea lecții­lor. Dupa cum spuneau mai zilele trecute, acum cunoștințele lor sînt mai proaspete, mai­ multi­laterale, și aceasta le sporește com­petența în îndrumarea și educarea copiilor. — Noi educăm pe copii - spu­nea tovarășa Lucia Damian — ca pe viitori cetățeni cu un înalt simț patriotic, pătrunși de spiri­tul colectiv în muncă și-n viață. Răspunderea pentru educația co­piilor ne determină să învățăm în primul rînd noi, mamele, cît mai mult și cît mai temeinic. Cursurile Universității populare ne ajută mult în această direcție. Tovarășele Magda Iosipescu și Ștefania Georgescu îndeplinesc, în cartierul în care locuiesc, și sar­cini obștești. Una conduce un cerc de citit pentru adulți, iar cea­laltă un cerc de citit al celor mici. Rezultatele pe care le obțin și sti­ma de care se bucură în munca ob­ștească sînt strîns legate de sîr­­guința și atenția cu care se pre­gătesc în cadrul universității. Cu­noștințele de literatură, căpătate la Universitatea populară, le-au a­­jutat să organizeze activități inte­resante și educative în cercurile de citit din cartier. Acum, la încheierea unui an de învățămînt, trebuie remarcat că succesele obținute se datoresc și muncii desfășurate de coman­danți, de lucrătorii politici și de or­ganizațiile de partid din unități. Acolo unde aceștia s-au interesat de frecvența la cursuri, de con­ținutul și eficacitatea prelegeri­lor, rezultatele obținute de soții­le ofițerilor și subofițerilor la sfirșitul anului de învățămînt sînt edificatoare. Căpitan V. TEODORESCU Aspect de la închiderea cursurilor Universității populare de pe lângă C.C.A. (Foto : Al. Bărbierul Finalele campionatelor republicane de box o etapă importantă in pregătire Finalele ca­m­­pionatelor repu­blicane indivi­duale­­ de box încep sîmbătă 23 iunie. Cei 11 boxeri militari calificați în­­ turneele zo­nale s-au pregă­tit cu atenție pentru această importantă com­petiție. Intr-o discuție pe care am avut-o cu cei doi antre­nori — maiorul Gh. Fiat, maestru emerit al sportului, și M. Spacov — am cerut părerile lor în legă­tură cu apropiatele finale. Ei a­­preciază că actuala ediție va fi mult mai puternică și stîrnește un viu interes prin valoarea apro­piată pe care o au concurenții. Antrenorii boxerilor militari consideră că întîlnirile ce încep sîmbătă sînt doar o etapă din pregătirea pe care o fac în ve­derea Spartachiadei militare de vară de la Praga. Ținînd seama de valoarea boxerilor din țările frățești, care vor fi prezenți în R. S. Cehoslovacă, turneul de box poate fi considerat ca un verita­bil campionat european. Din e­­chipa Armatei Sovietice nu vor lipsi Grigoriev — categoria cocoș — campion olimpic și al U.R.S.S. pe anul 1962, Safronov — pană, fost campion olimpic, greul A­­bramov­­— de trei ori campion al Europei și pentru a șasea oară consecutiv campion al Uniunii So­vietice, valoroșii sportivi ai echi­pei armatei polone — pentru a X1-a oară consecutiv campioană a țării pe echipe. Adversari re­dutabili vor întîlni sportivii noș­tri și în echipele R. P. Bulgaria, R. P. Ungare, R. D. Germane și mai ales în boxerii echipei gazdă, care vor face tot ce este posibil pentru o comportare cît mai mu­lț­ preajma celei de-a II-a ediții a Spartachiadei de vară a armatelor prietene nă. Boxerii noștri au așadar o sarcină grea și de aceea privesc întîlnirile din finalele campiona­tului republican ca o verificare binevenită. După terminarea campionatului, boxerii militari vor relua pregătirile, urmînd ca la sfîrșitul lunii iulie să întîlnească selecționata orașului Brașov, iar în prima jumătate a lunii august echipa­­ reprezentativă a Republi­cii Arabe Unite, întîlnirile vor da posibilitate antrenorilor să se­lecționeze pe cei mai buni boxeri care ne vor reprezenta la sparta­­chiadă. In ce privește șansele boxe­­rilor militari în actuala ediție a campionatului republican, cei doi antrenori sînt foarte reținuți în pronosticuri. Ei se declară mulțumiți că 11 boxeri, printre care mulți dintre ei tineri, au reușit să se califice pentru tur­neul final. La categoria muscă va lipsi anul acesta M. Dobrescu, care a fost accidentat, dar care și-a reluat antrenamentele pentru Spartachiadă. In schimb vor fi prezenți în ring doi boxeri tineri: Ciucă și Costescu, care își vor disputa șansele alături de spor­tivi cu un stagiu mai îndelungat în ring, cum sînt Toma Ilie, Lu­dovic Ambruș, Vintilă. Mîndrea­­nu — categoria cocoș — are o sarcină grea. N. Puiu și Crudu aspiră și ei la centura de cam­pion. La categoria pană, Steaua va fi reprezentată de E. Cismaș și An­­ghel. Deși dinamovistul C. Gheor­­ghiu „pornește“ ca favorit, și sportivii militari au șanse pentru primul loc. In turneele zonale, la categoria mijlocie mică s-au ca­lificat tot doi boxeri militari, V.­­Badea și I. Pițigoi, la mijlocie mare — A. Gh­irsik, semigrea — V. Trandafir, grea — Gh. Negrea și C. Șerban. Un viu interes stîr­nește întîlnirea dintre Gh. Ne­grea și V. Mariuțan. Tînărul C. Șerban, deși mai puțin cunoscut, are posibilitate să se facă re­marcat cu prilejul campionatelor. Antrenorii și boxerii militari și-au exprimat hotărîrea de a lupta pentru un rezultat cît mai bun și pentru a se pregăti cu minuțiozitate în vederea celei de-a II-a ediții a Spartachiadei mili­tare de vară I. C„

Next