Apărarea Patriei, iunie 1964 (Anul 20, nr. 128-152)

1964-06-04 / nr. 130

fol 4 iunie 1964 Nr- 130 (5523)__________________________________________________________APĂRAREA PATRTEI ________________________________________ _ INFORMAȚII DE PARTID Viitorii ofițeri — comandanți cu temeinice cunoștințe teoretice și practice In Școala militară superioară de ofițeri de artilerie antiaeriană și radiolocație se muncește cu multă însuflețire pentru înde­plinirea și depășirea angajamen­telor luate în întrecere, pen­tru creșterea numărului de elevi și subunități de frunte. Viitorii ofi­țeri, urmînd exemplul comuniștilor, se pregătesc cu simț de răspundere, dovedind prin întreaga lor compor­tare că sînt conștienți de încrederea acordată de partid și guvern. Stagiul în unități constituie un bun prilej de formare a de­prinderilor lor practice in exe­cutarea corectă a atribuțiunilor de serviciu ce urmează să le îndepli­nească în funcțiile în care vor fi numiți. Elevul-plutonier P. Crista­­che și alți comuniști sînt hotărîți să folosească perioada stagiului în scopul ridicării calificării în specia­litate și obținerii titlului și insignei de operator clasa a II-a. Mobilizați de comuniști, elevii se pregătesc în vederea susținerii exa­menelor de promovare. In divizio­nul comandat de maiorul I. Selejan de pildă, elevii depun eforturi sus­ținute, dorind să dea viață iniția­tivei apărute în subunitate : sesiu­nea a doua de examene, fără nici un restanțier ! Eforturile depuse de elevi sînt în­drumate cu grijă de lectori și co­mandanți. Bunăoară, maiorul K­atan, șef de catedră, a luat măsuri din timp pentru ajutorarea concretă a elevilor fie la întocmirea și re­dactarea documentelor de luptă, fie în lucrul la punctele de comandă. Lectorii catedrei au discutat cu e­­levii toate problemele de tactică, precum și cele legate strîns de sus­ținerea examenului de stat. De ase­menea s-a organizat revederea în­tregii materii pentru examen. Zilnic se dau consultații elevilor în scopul clarificării tuturor problemelor. Au fost ținute de asemenea expu­neri și convorbiri, explicîndu-li-se elevilor modul de comportare în cazarmă și în afara ei, necesitatea cunoașterii și aplicării prescripțiu­­nilor regulamentare, păstrării secre­tului militar și de stat etc. La o recentă adunare a comuniș­tilor pe școală, s-a apreciat că munca depusă pînă acum, rezulta­tele dobîndite de lectori, coman­danți și elevi — mobilizați de organizațiile de partid — constituie garanții că în acest an de învăță­­mint vor fi obținute succese însem­nate în pregătirea viitorilor ofițeri, pentru a da subunităților coman­danți cu temeinice cunoștințe teo­retice și deprinderi practice. Maior AL. CHIRIA! Căpitan V. Miran : Pentru modul cum au acționat, militarii din sub­unitatea comandată de locotenen­­tul-major Gh. Belotei merită toată lauda. Am dori să primim de la dv. și alte corespondențe la fel de interesante din toate domeniile pre­gătirii de luptă și politice. Plutonier Lt. Platon . Am primit reportajul dv. monografic intitulat „In orașul de pe Iza". In cadrul ru­bricii noastre despre regiunile pa­triei, cînd am prezentat regiunea Maramureș, am vorbit și despre orașul Sighet. Reportajul dv. nu a­­duce elemente noi față de cele pu­blicate. Caporalii P. Buricea, I. Bartoș, soldații-f­runtași I. Ionescu, C. Ma­rin . Secția învățămînt și propagan­dă din Consiliul Superior al Agri­culturii ne face cunoscut că în anul școlar 1964—1965 nu se organizează concursuri de admitere pentru anul III al școlilor tehnice agricole în­ființate în 1962. Asemenea con­cursuri de admitere s-au organizat în anii școlari 1962—1963 și 1963— 1964 cînd absolvenții școlilor pro­fesionale au avut dreptul să se în­scrie și să participe. Soldat-fruntaș C. Dumitru. Sfa­tul popular al raionului Răcari ne informează că soția dv. primește cu regularitate ajutorul respectiv de la 1 martie 1963. Soldat Gh. Predica : Suntem­ de acord să ne trimiteți, așa cum vă propuneți, corespondențe cu aspec­te semnificative din viața subuni­tății dv. de grăniceri. Soldații I. Sandu, C. Dosarele cu acte privind Dădărău , ajutorul familial de stat au fost înaintate la sfaturile populare regionale respec­tive pentru aprobare, urmînd ca în curînd soțiile dv să-și primească drepturile ce li se cuvin. Soldat N. Mototolea . Cu recipl­ S8 nr. 7106/1964, întreprinderea la care ați lucrat înainte de încorpo­rare v-a trimis, pe adresa unității, drepturile de salariu și preavizul de încorporare, Se intăresc rîndurile organizației de bază Organizația de bază de partid din care face parte căpitanul I. Roșu se preocupă cu simț de răspundere de întărirea rîndurilor sale. Membrii biroului și alți comuniști cu experiență ajută la muncă pe acei care și-au manifestat dorința de a deveni candidați de partid, pregătindu-i temeinic pentru a fi demni de această înaltă cinste. In această muncă se ține seama de prevederile Statutului Partidului, ale Hotăririi Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962 și Instruc­țiunilor C.C. al P.M.R. cu privire la modul în care, se face primirea de membri și candidați de par­tid. Anul acesta au fost pri­miți candidați de partid , tovarăși, militari care se bucură de bune aprecieri și prestigiu în subunitate. Primirea în rândurile candidați­lor de partid a celor mai buni din­tre cei mai buni militari a dus la sporirea eficacității muncii de par­tid, la creșterea rolului și influen­ței organizației de partid în viața subunității. Căpitan V. CRETE Eficacitatea unei adunări generale Cu mai multe luni în urmă, în­­tr-o adunare generală, biroul orga­nizației de bază de partid al cărei secretar este căpitanul I. M­­unteanu a analizat printre altele și munca comuniștilor în vederea dobîndirii de rezultate maxime la instrucția focului. In raportul prezentat la a­­dunare și în discuțiile purtate au fost evidențiați mai mulți comu­niști, printre care și locotenentul­­major P. Olaru. Subunitatea pe care o comandă acest o­fi­țer comu­­nist a obținut calificative bune nu numai la instrucția focului, ci la toate categoriile de pregătire. Cum se explică acest succes ? In bună măsură prin cunoașterea temeinică a fiecărui militar din pluton, lu­cru ce-l ajută pe comandant să ducă o temeinică muncă cu omul. La instrucția focului, bunăoară, el s-a ocupat de fiecare subordonat în parte, verificînd personal modul in care militarii s-au deprins să ia­ linia de ochire și cum folosesc a­­paratele de la ateliere. Acest ofițer generalizează experiența pozitivă a­­cumulată de bunii trăgători, vor­bește militarilor despre calitățile superioare ale armamentului, le dezvoltă încrederea în forțele lor proprii. Acest stil de muncă fost pe larg popularizat la adunarea a de partid. Totodată la adunare au fost cri­ticați acei membri și candidați de partid care nu luptă cu mai multă ardoare pentru dobîndirea de re­zultate bune la instrucția focului. In hotărîrea luată de adunare au fost prevăzute sarcini concrete atît pentru birou cit și pentru toți co­muniștii, au fost stabilite măsuri menite să ducă la sprijinirea co­mandantului. Care este situația acum, la mai multe luni de la adunarea de partie amintită mai sus ? Îndeplinind sarcinile încredințate, comuniștii din statul major au popularizat ex­periența înaintată, s-au preocupat îndeaproape ca fiecare oră de in­strucția focului să se desfășoare cu maximum de învățăminte. In sub­unități s-a desfășurat o vie muncă politică. Agitatorii au purtat dis­cuții cu militarii, mobilizîndu-i să urmeze exemplul bunilor trăgători, locotenentul-major A. Victor a îm­părtășit celorlalți comandanți de subunități din experiența sa în or­ganizarea ședințelor d­e întreținere a armamentului. In gazetele de pe­rete au apărut articole care mo­bilizau pe militari să-și îndepli­nească angajamentele luate, să îm­bogățească tradițiile subunităților. Comuniștii comandanți de subuni­tăți, printre care și locotenentul-ma­jor P. Olaru, au luptat pentru con­solidarea rezultatelor bune, situin­­d­u-se și la trageri în frunte. A crescut numărul subunităților care au dobîndit calificative foarte bune. Printre ele se numără plutoanele comandate de locotenenții-majori A. Victor, C. Roșu, M. Asimionesei, toți comuniști. Așadar, acum, după cîteva luni de la adunarea de partid, se poate vedea justețea hotărîrilor și­ măsu­rilor luate, eficacitatea muncii tu­turor comuniștilor. Plutonier-major I. DÄNIIA Solemnitatea înmînării unor ordine ale R. P. Romîne La Consiliul de Stat al R. P. Romîne a avut loc solemnitatea u­­nor decorări. Au luat parte tovarășii Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secreta­rul Consiliului de Stat, Artton Brei­­tenhofer, membru al Consiliului de Stat, redactor șef al ziarului „Neuer Weg“, Ion Pas, președintele Comi­tetului de radiodifuziune și televi­ziune, Gh. Hossu, președintele Co­mitetului de stat al apelor, ing. C. Teodoru, adjunct al ministrului in­dustriei alimentare, și ing. Valeriu Cristescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor. A fost conferit Ordinul Muncii clasa a 11-a prof. univ. Ion Țețu de la Institutul de medicină și farma­cie din București, pentru merite deosebite în activitatea didactico­­științifică și participarea activă la acțiunile întreprinse pentru sănă­tatea publică, și prof. univ. Aurelian Ionașcu, de la Universitatea Babeș- Bolyai din Cluj, pentru merite deo­sebite în domeniul învățământului superior. Au fost conferite, de ase­menea, pentru merite în opera de construire a socialismului „Ordinul Muncii“ clasa a II-a tovarășului Ra­du Dulgheru și Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne“ class a IlI-a tovarășilor. Pircea Roman și Paul Sf­etcu. Pentru aceleași merite, un număr de tovarăși au fost dis­tinși cu „Ordinul Muncii“ clasa a III-a, Ordinul „23 August“ clasa a IlI-a, a IV-a, a V-a și Ordinul „Steaua Republicii Populare Romî­ne“ clasa a IV-a. Pentru merite deosebite în proiec­tarea și executarea lucrărilor de dezvoltare și reutilare a Fabricii de zahăr Tîrgu Mureș, au fost a­­cordate „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarășului Emeric Bicicovschi și „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a unui număr de 15 tovarăși.­­ Pentru merite deosebite în muncă s-a conferit tovarășului Barbu Gruia, director la Uniunea Scriito­rilor din R. P. Romînă, Ordinul „Steaua Republicii Populare Romî­ne“ clasa a III-a. Au fost distinși cu „Ordinul Muncii“ clasa a III-a și Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne“ clasa a V-a un număr de 28 tova­răși, cu prilejul împlinirii a 15 ani de la apariția ziarului „Neuer Weg“, al împlinirii a 10 ani de activitate a Studioului regional de­­ radio Cluj, pentru merite deosebite în ac­țiunea de prevenire și combatere a inundațiilor și ghețurilor din iarna și primăvara anului 1963, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înființarea școlii medii „Nicolae Bălcescu“ din orașul Brăila și a școlii medii „George Coșbuc“ din orașul Năsău­d, pentru activitate deosebită și contribuția adusă la dezvoltarea învățămintului. Tovarășul Ștefan Voitec, după ce a înmînat distincțiile, a felicitat căl­duros pe cei decorați în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat și guvernului, în numele tovarășului Gneorghe Gheorghiu-Dej personal, unindu -le multă sănătate și noi rea­lizări în activitate. Din partea celor decorați au vor­bit, prof. univ. Ion Țețu și Emeric Bicicovschi. (Agerpres) Agerpres La 3 iunie au început în Capi­tală lucrările celei de-a treia sesi­uni științifice a serviciilor medica­le ale căilor ferate, organizată de Direcția medicală a Ministerului Transporturilor și Telecomunicații­lor. La consfătuire participă cadre med­ico-sani­tare din rețeaua noas­tră feroviară, din Ministerul Sănă­tății și Prevederilor Sociale, pre­cum și din alte instituții sanitare. Participă reprezentanți ai servici­ilor medicale feroviare din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.P. Mongolă, R.P. Po­lonă, R.P. Ungară și Uniunea So­vietică. Comunicările științifice ce vor fi susținute au ca scop elucidarea cau­zelor bolilor cardio-vasculare la personalul feroviar, precum și co­ordonarea măsurilor profilactice co­respunzătoare condițiilor specifice muncii din transporturi. Miercuri a sosit în Capitală prof. Henry Seligman, adjunct al Agenției director general internaționale pentru energia atomică, care ne vizitează țara la invitația acad. prof. Horia Hulubei, vicepreședinte Consiliului guvernatorilor al aces­as­tei agenții, membru în Comitetul pentru energie nucleară din R. P. Romînă, directorul Institutului de fizică atomică. La aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de acad.. prof. Horia Hulubei, acad. prof. Șerban Țițeica, vicepreședinte al Academiei transmite: R. P. Romîne, de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Co­mitetului pentru energie nucleară și Institutului de fizică atomică.­­A­Comedia Franceză aflată in tur­neu în țara noastră a prezentat miercuri seara pe scena Teatrului Național din Cluj piesa „Tartuffe“ de Moliere. La spectacol au participat con­ducători ai organelor locale de stat, ai instituțiilor locale, numeroși oameni de cultură, un numeros public. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes:­­i-Miercuri după-am­iază la sediul Asociației oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale, membrii delegației care a partici­pat la cea de-a 400-a aniversare a nașterii lui William Shakespeare, s-au întîlnit cu regizori, scenografi, actori, critici de artă din Capitală. Radu Penciulescu, Lucian Giur­­chescu, Margareta Bărbuță și Dana Crivăț au împărtășit din impresiile lor de la sărbătorirea marelui dra­maturg englez și din călătoria în­treprinsă cu acest prilej în Anglia. Artistul poporului Radu Beligan, președintele Consiliului teatrelor, a prezentat în încheiere imagini fil­mate de la această importantă ma­nifestare internațională, SPORT In cadrul optimilor de finală ale „Cupei R.P.R.“ la fotbal, miercuri s-a disputat la Hunedoara jocul dintre echipele Metalul Tr. Severin și Crișul Oradea. Fotbaliștii din Oradea au obținut victoria cu sco­rul de 3—0 (3—0). Astăzi au loc întlunir­e : Cimpina , A.S. Aiud,Farul Constanța ; Fă­găraș : Textila Sf. Gheorghe — C.S.M. Sibiu ; Sibiu ; Minerul Baia Mare— Dinamo București ; Pitești : Carpați Sinaia—Știința Timișoara ; Brașov : Siderurgistul Hunedoara—C.S.M.S. Iași ; București ; Flacăra Roșie­— Rapid București (acest joc se va desfășura de la orele 17 pe stadionul Giulești). Tot astăzi, la Bacău, Di­namo din localitate joacă cu Steaua meciul restanță din cadrul „16“-lini­­ior „Cupei R.P.R.“. Echipa învin­gătoare din acest joc va întîlni pe C.I.L. Hiaj. Peste 6 000 de spectatori au ur­mărit miercuri la Ploiești meciul internațional de fotbal dintre echi­pele Petrolul Ploiești și Nefteanik Baku. Gazdele au obținut victoria cu scorul de 4—1 (1—0). Toate cele 4 puncte ale localnicilor au fost înscrise de centrul atacant Dridea. Pentru Nefteanik a marcat Gorodeț. Campionatele europene de hal­tere, importantă repetiție înaintea Jocurilor Olimpice de la Tokio, se vor desfășura, după cum s-a anun­țat, între 25—28 iunie în Sala Ar­matei din Moscova. La întreceri vor lua parte halterofili din numeroa­se țări europene, printre care R. P. Romînă, R.P. Polonă, R.P. Ungară, Anglia, Franța, Italia, R. P. Bulga­ria, Finlanda, U.R.S.S. și altele. cuții separate la tema la care au lipsit, după ce în prealabil le-a a­­cordat răgazul necesar și i-a în­drumat personal asupra căror pro­bleme să-și îndrepte atenția la stu­diul individual. Acest aspect al muncii propagan­distului a fost subliniat și de șeful organului politic. El a arătat că pe alocuri există tendința de a se ne­glija pregătirea celor care au ab­sentat, sub motivul că sînt puțini la număr și că nu se pot organiza sem­inarii cu unul sau doi cursanți. Or, în această privință esențial este aprofundarea cunoștințelor pe baza studiului individual îndrumat cu atenție. Cu­ privește seminarul pro­­priu-zis, el se poate desfășura pe baza discuțiilor asupra cîtorva din ideile principale ale temei. In fe­lul acesta se evită rămînerile in urmă și mai cu seamă se dă curs înlănțuirii logice în însușirea cu­noștințelor politico-ideologice. Rețete pentru studiul individual nu se pot oferi cursanților. Prin­cipalul este însă a-i face să înțe­leagă esențialul tezelor și ideilor pentru a putea descifra sensul u­­nor fapte, evenimente, evoluția lor viitoare, consecințele. Maiorul N. Manole relata următorul caz : lecția despre transformarea socia­la­listă a agriculturii, ofițerul Gh. Mihăiescu și-a întocmit un conspect pe 16 pagini. In schimb, ofițerul Gh. Vladimir nu și-a notat a­­proape nimic din materialul biblio­grafic, afirm­ind că se bazează pe memorie. La seminar cei doi ofițeri au formulat răspunsuri în general corecte dar atunci cînd li s-a cerut să dea explicații, să interpreteze a­­numite fapte și evenimente, n-au reușit să facă acest lucru. A fost o dovadă că nu e bine să scrii prea mult, în detrimentul însușirii pro­blemelor, dar arei să renunți la extragerea esențialului din mate­rialul studiat. Ulterior, propagan­distul și-a îndreptat atenția in a­­ceastă direcție, explicînd ofițerilor, în funcție de particularitățile și de­prinderile lor în studiu, ce trebuie urmărit din fiecare material, ce trebuie reținut și notat. Dezbaterile din ședința de pre­gătire a propagandiștilor au scos în evidență și alte activități interesan­te și folositoare. In unele unități propagandiștii participă la schim­buri de păreri în probleme de metodică cu lectorii de la cabinetele de partid. Acestea îi a­­jută pe propagandiști să-și spo­rească măiestria și competența în domeniul documentării, al pregătirii seminariilor, al îmbunătățirii lim­bajului. S-a arătat, de asemenea, că propagandiștii pot desprinde multe învățăminte din studierea­ a­­tentă a materialelor publicate în broșura „Îu ajutorul propagandiști­lor", supliment al publicației „Mun­ca de partid". De fapt, o bună parte din propagandiști aplică cu suc­ces multe din metodele bune rela­tate în paginile acestei publicații sporind astfel eficacitatea muncii individuale cu cursanții. Aria de abordare a problemelor de metodică în ședințele de pre­gătire a propagandiștilor este lar­ga. Daca ne referim Lama­oară la pregătirea propagandiș­tilor de grupe de lecții po­litice, trebuie ținut seama de fap­tul că în munca lor intervin aspecte specifice. O bună parte din activitatea lor cuprinde momentul expunerii lecției, iar cu­ privește discuțiile ele au un caracter deo­sebit față de seminariile care se organizează cu ofițerii și subofi­țerii. Pe prim plan în atenția propa­gandistului trebuie să stea redarea conținutului de idei al lecțiilor și, în același scop, folosirea unui lim­baj accesibil, atractiv, precum și a­­cele metode care, folosite pe timpul expunerii, să-i atragă pe auditori, să-i facă să gîndească, să le stimu­leze gustul pentru studiu. Este de­osebit de eficace ca propagandiștii să fie înarmați cu deprinderi me­todice care să servească acestui scop : cum să folosească literatura beletristică, materialul demonstra­tiv, ce exemple să aleagă și cum să le întrebuințeze. In unitatea în care muncește căpitanul V. Me­­șinschi s-a statornicit obiceiul ca la fiecare ședință lunară de pregă­tire a propagandiștilor să se inclu­dă în plan și o problemă de meto­dică. Este bine acest lucru . Cu siguranță că da, dacă activitatea respectivă răspunde unui scop pre­cizat. Se pare însă că lucrurile nu stau astfel ci activitățile metodice se organizează în virtutea unui obicei, ca ele să fie înscrise în plan. Cum s-ar explica astfel faptul că, în mod invariabil, lună de lună, se face aproximativ același lucru : un pro­pagandist expune o teză dintr-o lec­ție iar ceilalți poartă apoi discuții asupra metodei de expunere. Pro­pagandiștii învață prea puțin din astfel de activități care nu țin seama de cerințele muncii lor practice In unitatea în care muncește ma­iorul 6. 1 ,upu se constatase in­tr-un timp că discuțiile la lecțiile politice nu erau suficient legate de viața din subunități, unii propa­gandiști nu aveau încă formată de­prinderea de a aborda ideile prin­cipale, nu antrenau un număr su­ficient de militari la discuții. La ședința lunară de pregătire s-a pre­zentat un material de metodică în scopul de a lămuri tocmai astfel de probleme. Atît prin conținutul materialului cît și prin discuțiile purtate a fost generalizată expe­riența unor propagandiști ca locote­­nenții-majori­ci Crețu, D. Manea, Gh. Trică și alții. Este foarte important ca propa­gandistul să știe să stimuleze dis­cuțiile vii, dorința ostașilor de a cunoaște. Căpitanul V. Călugăriță nu a căpătat încă această deprin­dere. Ei întrerupe deseori pe mi­litari în timpul discuțiilor, le pune întrebar­i simpliste care-i determi­nă să răspundă prin „da" sau „nu“ In felul acesta nu solicită gîndirea ostașilor, frînează dezbaterea activă a problemelor. Ofițerul a avut multe de învățat la ședința de pregătire din relatările unor vorbitori. Ei au ară­tat că este bine ca atunci cînd o idee nu este dusă pînă la capăt propagandistul să solicite pe cei­lalți ostași să vină­­ cu completări, fără să dea ei răspunsuri de-a gata. Pregătirea metodică a propagan­diștilor nu se poate limita, bine­înțeles, la cele învățate în ședin­țele lunare. Ca în oricare altă di­recție și în acest domeniu studiul temeinic, folosirea unor metode e­­ficiente trebuie să fie nelipsite din activitatea propagandistului. Studi­ind lucrările clasicilor marxism-le­­ninismului, hotărîrile de partid, cuvîntările conducătorilor partidu­lui nostru, el își însușește conți­nutul acestora, învățînd totodată să se adreseze cursanților intr-un lim­baj viu, bogat, înflăcărat, propriu propagandistului. Pentru a putea vorbi liber și în același timp frumos, curgător, pro­pagandistul trebuie să-și lărgească orizontul cultural, să citească mult. Opere ale marilor noștri poeți și scriitori: Eminescu, Creangă, Cara­­giale,­­Sadoveanu, sînt nesecate izvoare din care putem învăța cum să ne adresăm oamenilor, inimilor lor. Publicațiile periodice de litera­tură și pedagogie ne pun la dispo­ziție, la rîndul lor, alte surse de cunoștințe. in domeniul pedagogiei, al de­prinderilor metodice nu se poate pretinde vreodată că s-a spus totul. Orice lucru nou este însă un bun cîștigat care face ca metodica să slujească înțelegerii profunde de către militari a problemelor de bază ale învățăturii marxist-leni­­niste, a politicii partidului nostru, Maior E. V L.lülMiï Vizita delegației de activiști ai P.M.R. in Uniunea Sovietică VOLGOGRAD, 3 (Agerpress. (Co­respondență specială de la Ambro­zie Munteanu). Miercuri 3 iunie, delegația de activiști ai Partidului Muncitoresc Romîn, condusă de tovarășul Chivu Stoica, și-a continuat vizita la Vol­gograd. In cursul dimineții, dele­gația, însoțită de tovarășii V. N. Titov, secretar al C.C. al P.C.U.S., și de conducători ai organelor lo­cale de partid și de stat, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor, situat în piața centrală a orașului. Delegația a vizitat locurile legate de istorica bătălie de pe Volga, care a marcat o cotitură în cel de al doilea război mondial. La mo­vila lui Mamai, unde au avut loc cele mai crîncene lupte pentru a­­părarea orașului, arhitectul șef al Volgogradului, V. E. Mosh­aev, a dat explicații asupra impunătorului monument care se construiește pe acest loc după proiectul sculpto­rului Vucetici. Oaspeții romîni au vizitat apoi hidrocentrala de gresul al XXII-lea pe Volga „Can­al P.C.U.S.“, fiind conduși de M. A. Ivanov, di­rectorul hidrocentralei. In orașul Voljski, construit în a­­propierea hidrocentralei, oaspeții au vizitat fabrica de anvelope și fa­brica de produse d­e azbest de la combinatul chimic. In secțiile com­binatului oaspeții au fost primiți cu aplauze călduroase de către muncitori. Directorul combinatului, V. S. Sitanov, a înfățișat oaspeții lor perspectivele acestui obiectiv industrial aflat în construcție. V. F. Mohov, secretarul comitetului de partid al combinatului, a prezentat o informare asupra activității or­ganizațiilor de partid. SCURTE ȘTIRI EXTERNE MOSCOVA . După cum trans­mite agenția TASS, liderul partidu­lui laburist din Marea Britanie Harold Wilson, a vorbit în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la 3 iunie la hotelul „Na­țional" din Moscova. Relevînd însemnătatea tratativelor pe teme internaționale în cadrul organismelor internaționale, el s-a pronunțat, în același timp, în fa­voarea convorbirilor și întîlnirilor la nivel înalt. El a arătat că în timpul întîlni­­rilor cu N. S. Hrușciov, A. Gromîko și cu alți conducători ai guvernului sovietic „am căutat să cunoaștem poziția guvernului so­vietic în principalele probleme in­ternaționale, în primul rând în pro­blema dezarmării generale și totale, precum și a dezarmării parțiale“. Liderul partidului laburist din Marea Britanie a informat pe zia­riști că delegația condusă de el a discutat cu conducătorii guvernului sovietic, printre altele, propunerile privind încheierea unui acord asu­pra preîntîmpinării răspândirii con­tinue a armei nucleare. ROSTOCK.­­ La 2 lune s-a deschis la Rostock (R.D.G.) o con­ferință internațională a zootehrjiști­­lor, la care participă delegații din țări socialiste, Suedia și Germania occidentală. Din R. P. Romînă par­ticipă o delegație condusă de dr. Radu Aurel, șef de secție la Insti­tutul de cercetări zootehnice, BUDAPESTA. — Miercuri a Sosit la Budapesta într-o vizită de răs­puns o delegație militară bulgară în frunte cu generalul colonel Do­­bri Djurov, ministrul Apărării Populare a R. P. Bulgaria. VARȘOVIA — La invitația Mi­nisterului Afacerilor Externe al R. P. Polone, un grup de ziariști din țări socialiste — Bulgaria, Ce­hoslovacia, R.D.G., Romînia, Ung­­ria și U.R.S.S. — au vizitat o serie de orașe din R.P. Polonă, în legă­tură cu apropiata împlinire a 20 de ani de la eliberarea Poloniei. Qrga peții au luat cunoștință de realiză­rile Poloniei populare, s-au intîlpit cu conducători și reprezentanți ai vieții politice și obștești. VIENA — Poliția din Viena a deferit justiției pe criminalul de război Karl Silberbauer, care în august 1944 a arestat la Amsterdam pe Anna Frank, în vîrstă de 15 ani, al cărei jurnal e cunoscut în întreaga lume. Mai tîrziu ea a fost ucisă intr-un lagăr de exterminare nazist. De menționat că recent, pe motiv că nu este posibil să adune probele necesare pentru fapte care au avut loc în urmă cu 20 de ani, procuratura a hotărît să înceteze acțiunea judiciară intentată lui Karl Silberbauer, care reușise să se strecoare după război în poliția vieneză WASHINGTON . Casa Albă a anunțat că președintele Johnson a însărcinat pe secretarul de stat ad­junct al S.U.A., George Ball, să ple­ce la Paris și Londra pentru a a­­vea convorbiri cu înalte oficialități franceze și britanice. N­ONDRA — Duncan Sandys, mi­nistrul pentru relațiile cu Common­­wwealthul și pentru colonii, a anun­țat în Camera Comunelor că va face în următoarele cîteva zile o declarație în problema viitorului constituțional al insulei Malta. La conferința de anul trecut de la Londra, Duncan Sandys a anun­țat că Anglia va acorda Maltei in­dependența la 31 mai 1964, da­r, în­­trucît reprezentanții celor cinci par­tide politice, participanți la confe­rință, nu au adoptat o poziție co­mună în această problemă, confe­rința s-a încheiat fără nici un re­zultat, ITINERAR DE SEZON LITORAL 1964 Vizitină litoralul, îndrăgești din primele clipe plajele­­nsorite și unduirea valuri­lor argintii ale mării, măre­ția construcțiilor, confortul vile­­lor de odihnă, frumusețea parcu­rilor și peluzelor pline cu flori. E minunat litoralul nostru și ne mindrim cu el ! De altfel fai­ma lui e cunoscută nu numai în țara noastră ci și peste hotare. Din peste 30 de țări de pe glob vin aici oaspeți să-și petreacă vacanța de vară. Oamenii muncii din țara noastră sosiți la odihnă pe țărmul însorit al mării re­găsesc litoralul tot mai întine­rit, mai frumos, îmbogățit cu noi construcții, parcuri, terenuri sportive și cu alte lucrări. De la Mamaia — perla litoralului — ,și pînă la bătrinul Callatis totul e Inveșmintat într-o haină nouă. Și anul acesta litoralul e bogat în surprize. La stațiunea inter­națională Mamaia se află in fi­nisare un modern cazinou-bar, care va satisface exigențele tu­turor vizitatorilor. La Sud, prin terminarea unei Eforie­­noi vile, s-a încheiat construcția al­tui complex de odihnă cu 1500 de locuri. Pe malul mării, la Constanța, constructorii grăbesc terminarea unui nou și frumos restaurant-terasă cu 900 de locuri. In șirul noutăților amintite se adaugă complexele comerciale cu 12 magazine ce se construiesc la Eforie-Sud și Mangalia, pasajul larg și aspectuos construit peste calea ferată in partea de sud a orașului Constanța. Astfel, circu­lația pe șoseaua de legătură din­tre Constanța și sudul litoralu­lui se menține continuă. Sînt în stadiu înaintat lucră­rile de transformare și ream­e­­najare a fostului cazinou din Mamaia. Restaurantul „Pelican" este extins cu încă două săli și se amenajează un restaurant de mare capacitate pe malul lacului Siutghiol, cu bucătărie specifică românească. La toate acestea să adăugăm acțiunile ce se între­prind in aceste zile in toate sta­țiunile pentru revizuirea, repara­rea, zugrăvirea și vopsirea vile­lor, caselor de odihnă, cantine­lor și pavilioanelor de băi, pen­tru pregătirea mobilierului și lenjeriei de pat necesare. De bună seamă că la comple­tarea peisajului nou al litoralu­lui din acest an, o mare contri­buție o aduc horticultorii. Acești făurari de frumuseți și-au pro­pus să mărească haina florală cu peste 20 de hectare. In aceste zile minunate de vară, priza verde a parcurilor și pe grădinilor ei țes această haină vi a motive incîntătoare din tranda­firi, crini, garoafe, petunii și alte varietăți de mărimi, forme și culori diferite. Pentru noile parcuri și grădini amenajate ăi horticultori, cei mai cunoscuți artiști plastici din țara noastră ca Jules Perahim, Corneliu Medrea, și alții au creat minunate opere de artă plastică­ m­onumen­­tală. Din furnizate de datele Co­mitetul de cultu­ră și artă al ora­șului Constanța aflăm că la Ma­maia și Eforie- Sud au fost am­plasate 9 sculp­turi din bronz și piatră, iar pînă la sfîrșitul anu­lui aici vor mai fi amplasate incă 12 asemenea o­­pere. Cu acestea numărul monu­mentelor de pe litoral va ajunge la peste 80. Și pentru ama­torii de păsări și pești s-a pregă­tit o surpriză. Ac­­variul „Ion Bor­­cea" din Constan­ța a luat fru­moasa inițiativă de a înființa o secție nouă — prima de acest fel din țara noas­tră pentru re­­producerea și creșterea păsări­lor și peștilor exotici In rândurile de față se cuvine să vorbim și de­spre portul tu­ristic Tomis, de­spre cluburile și punctele cultu­rale, despre cele peste 100 de u­nități comerciale și tonete desti­nate vinzării be­rei și înghețatei, despre noua ta­bără de corturi a studenților insta­lată în mijlocul unei plantații ti­nere de zone verzi la Costi­nești, despre... dar despre cine nu se poate vorbi acum la deschi­derea noului se­zon de pe litoral ? vară Spa­țiul nu ne ingă­duie să facem acest lucru. Lă­săm ca despre toate acestea să-și spună părerea miile de oameni ai muncii din țară și nenumă­rații turiști străini care vor po­posi in vara aceasta în stațiunile de odihnă de pe țărmul Mării Negre. C. SAMBA Construcții noi pe litoral Foto : ST. IONESCU

Next