Argus, noiembrie 1923 (Anul 14, nr. 3159-3183)
1923-11-14 / nr. 3169
Inul XIV No. 3169 ABONAMENTE IN TARA il 8N STRĂINATAT* Un an 650 Bel | Un an 1200 lei 6 luni 359 „ I 6 luni 700 „ 3 luni 180 „ II 3 luni 400 „ 2 lei tn țară, 4 lei tn străinătate 8 PI GIM ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Director: S. Pauker BIROURILE : BUCUREȘTI, Str. SSrindar 14 TELEFON : 6 93 SÎ 23 69 --------------- ---------T ii ■im aaMr~*~**'**^*°”*^**a**°^m°iBa,ei5ita6alMMiM^**l*il*°1‘^TMimTMTM*^%ntii11 1111 n unii nnn' n « n i nu .■m ■ INDUSTRIEI si FINANȚEI Administrator: H. F. Valentin Miercuri 14 Noembrie 1923 POSIHITATEA: Conceivinea Exclusivi a Societâtei Generale de Publicitate Ebertoll : Carol Sehnlöer al 8. Berner Str. larageorge Trei I. Telefon HIM Intrarea capitalului străin Am anunţat că Statul este pe cale de a încheia o însemnată convenţie financiară în Franţa, sub forma unei vânzări a redevenţelor de petrol, la care Statul are drept. Destinaţia sumelor ce vor rezulta din această convenţie nu se cunoaşte încă, cu atât mai mult cu cât însăşi convenţia nu este până acum o afacere desăvârşită. Este însă probabil că o parte din aceste sume vor fi destinate pentru plata cuponului datoriilor statului în străinătate căci taxele de export, plătite în devize străine, nu pot acoperi, ele, singure, toate obligaţiunile statului, atât cele vechi cât şi cele noi, ale împrumutului de consolidare a bonurilor de tezaur. înţelegerea aceasta dacă se realizează în proporţiile despre care se vorbeşte nu ar interesa piaţa, decât dacă ea ar fi destinată să aducă şi o uşurare importantă a situaţiunei monetare dela “hoi. Este evident ca guvernul trebuie să aibă mai întâi în vedere îndeplinirea obligaţiunilor Statului faţă de străinătate căci prin aceasta el menţine şi ridică creditul ţarei în afară, dar nu e mai puţin adevărat că situaţiunea intolerabilă de astăzi, creată de lipsa de numerar, este şi ea o problemă cel puţin tot atât de importantă ca şi îngrijirea de bunul renume în afară. Cum avansul asupra redevenţelor se va face în franci este de văzut la ce soluţie se va opri guvernul pentru întrebuinţarea disponibilului ce-i va rămâne, după plata cuponului datoriilor externe. * Fără îndoială că Statul se va gândi în primul loc la plata datoriilor interne, contractate la fabrici şi la bănci pentru furniturile militare şi de cale ferată şi care astăzi se cifrează la câteva miliarde. Cum se va face însă această plată ! Direct în franci francezi sau în lei, emişi de Banca Naţională pe baza francilor francezi pe care Banca i-ar primi de la Stat. Problema este foarte delicată pentru că plata în franci ar provoca desigur o urcare trecătoare a leului pe piaţa internă fără ca această urcare să fie urmată şi de o urcare susţinută pe piaţa externă. Diferenţa între preţurile interne şi preţurile mondiale s’ar agrava şi mai mult şi producţiunea ar fi şi mai descurajată chiar şi după ce Statul îşi va plăti datoriile lui interne. Dacă Statul s’ar hotărî să facă o nouă emisiune de lei pe baza francilor francezi, soluţia ar fi desigur mai simplă şi mai practică, cu toate că şi în acest caz subzistă riscul deprecierei francului faţă de aur, aşa că pentru această eventualitate ar fi poate mai sigur, ca operaţiune financiară, ca Statul să cumpere cu francii disponibili dolari, cari reprezintă astăzi aur şi să facă o nouă emisiune pe baza de dolari. Dar toată această discuţiune este, deocamdată teoretică căci trebui© să aşteptăm mai întâi, desăvârşirea negocierilor în aur* să vedem apoi suma de care Statul va putea dispune în interior şi numai în urmă se va putea discuta, cu interes, destinaţiunea şi modul de întrebuinţare a acestei sume. Viaţa aşteaptă însă cu înfrigurare un ajutor şi ea a primit cu bucurie... vestea unui aport de bani străini care în definitiv este singura soluţie a situaţiunei financiare aşa de grele de astăzi. A. r Reforma monetară şi bancară a „oraşului liber” Danzig Faţă de anarhia monetară ce domneşte în Germania, oraşul Danzig care joacă un rol comercial aşa de important, mai ales de la reînvierea statului polonez a hotărât să se înzestreze cu un sistem monetar şi în acelaş timp cu un sistem de circulaţie fiduciară, bazate amândouă pe principiile cele mai sănătoase. In loc de a porni pe căi întortochiate şi piezişe, ca Imperiul german, oraşul Danzig a atacat problema în faţă şi după ce a regulat la Geneva printr’o convenţie încheiată în Septembrie cu Polonia, pentru transformarea creanţelor de mărci în noua monetă, proectul pentru introducerea noului sistem monetar şi fiduciar a fost depus în Dieta populară (Volkstag) a oraşului. Regimul care urmează să se pună in aplicare de la 1 Ianuarie 1924 prevede ca singurele monete legale cu putere liberatorie pe teritoriul oraşului liber guldenul şi cu subdiviziunea lui pfenigul. Statul va avea singur dreptul de a bate monetă şi va scoate piese de 25 guldeni, corespunzătoare lirei sterline, precum şi monete de argint de 5, 2, şi 1 gulden (5, 2 şi 1 franci); de asemenea va turna monete de nichel de 10 şi de 5 pfenigi şi de aramă de de 2 şi 1 pfg. Suma totală a monetelor de argint, puse în circulaţie, nu trebue să treacă de 30 guldeni pentru cap de locuitor nici cele de nichel şi aramă de 3 guldeni de locuitor. Monetele de argint au curs legal până la 60 de guldeni, cele de nichel şi aramă până la 3 guldeni. In acelaş timp cu legea monetară a fost depusă legea băncii de emisiune. Prin ea oraşul cedează băncii care se va înfiinţa sub firma Bank von Danzig, privilegiul exclusiv de a emite bilete de bancă, pe durata de 40 ani de la 1 Ianuarie 1924 până la 31 Decembrie 1953. Emisiunea de semne monetare sau bilete la purtător pe bază de aur, este oprită oraşului, comunelor sale, asociaţiilor comunale sau oricărei alte instituţii sau persoane. Capitalul băncii va fi de 75.000.000 de guldeni. Ea are dreptul să facă orice operaţie de bancă afară de operaţii în cont propriu asupra obligaţiilor oraşului Danzig, ale comunelor sau ale asociaţiilor comunale; ea va servi de bancă pentru toate operaţiile financiare ale oraşului liber precum şi de casierie pratuită. Ea va emite după trebuinţă bilete de bancă de 10, 25 şi 100 guldeni sau multiple ale acestora, până la maximum 100 de guldeni de cap de locuitor. Pentru biletele aflătoare în circulaţie ea trebue să păstreze o rezervă de cel puţin una a treia din valoarea lor, în monete de aur, bilete ale Băncii Angliei, sau ceanţe exigibile la sediul acesteia, în livre sterline. Ori când s’ar prezenta biletele ei, dacă i se aduc de odată o sumă totală de cel puţin 1000 de guldeni, — ea trebue să le ramburseze la cerere la casieriele ei în cecuri asupra agenţiei ei de la Londra, îndată ce guldenii sau biletele au atins cursul de 19 Sh 10 pence pentru fiecare 25 de guedeni. Ea mai este datoare să primească ori când biletele ei şi monetele bătute de oraşul Danzig pe valoarea lor nominală. Senatul oraşului are dreptul să limiteze sau să suspende ori când privilegiul în timpul duratei lui, total sau parţial. * Ambele legi, asupra sistemului monetar şi asupra băncii de emisiune, inspirându-se din doctrina cea mai sănătoasă şi profitând de toate experienţele monetare ale ţărilor civilizate, sunt o garanţie suficientă pentru reuşita imediată a regimului, cu condiţie ca prescripţiile legii să fie strict observate. Ele oferă oraşului Danzig posibilitatea de a lua Înainte tuturor statelor germane în ce priveşte însănătoşirea monetei şi a circulaţiei fiduciare.s. In pag. 911 Mai ere congres al agricultorilor ln IV Pregătirea congresului In 9 g. Cum se vor despăgubirile pe război uitiui: ARGUS a ţinut, întotdeauna, la colaborarea celor mai distinşi economişti şi financiari din ţară şi străinătate. Urmând această tradiţie avem marea satisfacţie să anunţăm că am obţinut o serie de articole, scrise special pentru ARGUS, de la scriitori şi personalităţi cu renume mondial, ca d-nii: Raphael Georges Lévy Membru al Institutului, profesor la Sorbona. Edouard Payen Redactor la Journal des Débats și l’Economiste Frencais, deputat în Camera franceză. Gustave Le Bon Henri de Jouvenel Redactor-șef al ziarului De Matin, senator. In numărul nostru care va apare, în Capitală, Joi, 15 Noembrie, şi cel de Duminecă 18 Noembrie vom publica articole semnate de O. Raphael Georges Lévy Iar în numărul nostru care va apare Miercuri, 21 Noembrie, vom publica PRODUCŢIA DE o.vitSosiard Payen Reorganizarea ministerului de industrie Crearea unei direcţii generale a studiilor, propagandei şi legiferării economice Modelul de organizare şi atribuţiile nouei direcţiuni dii dimineaţă a lucrat la mi-nisterul de industrie şi comerţ «»misiunea bugetară parlamentară,“ sub preşedinţia d-lui ministru Tanered Constaintinescu. S-a discutat proiectul de reorganizare a ministerului pentru a corespunde mai bine necesităţilor prezente-D. ministru Tanered Constantinescu, relevând menirea ministerului de industrie şi comerţ de a activa şi dirija producţia economică a ţării, conchide la necessitatea creării unei direcţiuni generale a studiilor, propagandei şi legiferării economice. ALCĂTUIREA ŞI MODUL DE CONDUCERE Noua direcţie generală va fi formată prin reunirea într’ o singură unitate de serviciu a tuturor oficiilor de studii, cari până acum funcţionau pe lângă fiecare direcţiune generală în parte Prin acest mijloc se va realiza odată cu concentrarea personalului şi o mai bună întrebuinţare a lui Această direcţie va fi condusă de un consilier technic, asistat de un comitet de direcţie, compus din directorii generali ai tuturor serviciilor. Aci se vor aduna, toate datele referitoare la industrie, la toate întreprinderile economice şi la valorificarea întregei producţiuni naţionale în interior şi pe pieţele străine, îndrumările generale cu privire la studii şi la politica economică generală se vor da de către consiliul economiei naţionale, constituit pe lângă acest departament în baza regulamentului din 1919 şi în care sunt reprezentate toate ramurile de producţie economică (24 membri). DIRECŢIA ANCHETEI ŞI LEGIFERARE! Direcţia generală va avea o direcţie generală a anchetei şi legiferării, cu secţii,ui speciale pentru: industrie, mine şi pentru valorificarea producţiei în legături cu debuşeurile străine, aprovizionarea şi desfacerea internă. direcţia publicaţiilor ŞI PROPAGANDEI O altă direcţie este aceia a publicaţiilor, informaţiilor şi propagandei economice. Această direcţie va îngriji de apariţia unui organ oficial economic, în care se vor publica nu numai legile şi deciziunile în legătură cu chestiunile economice, ci şi studiile alcătuite de consiliul superior, al economiei naţionale, cum şi orice îndrumări şi informaţiuni utilizabile în viaţa practică. El va apărea în limba franceză şi engleză. DIRECŢIA secretariatului Tot în legătură cu reorganizarea ministerului de industrie şi comerţ, comisiunea parlamentară bugetară a mai dispus înfiinţarea unei direţii a secretariatului, care va păstra lucrările şi va face permanent legătura între ministru şi secretarul general pe de o parte şi între aceştia şi toate direcţiile din minister pe de alta. OFICIUL CENTRAL STATISTIC O altă chestiune discutată a fost şi aceea a organizării unui oficiu special cu reprezentanţi ai direcţiilor statistice de la toate celelalte departamente, având o pregătire specială. Acest oficiu va da normele generale după care urmează să se culeagă datele statistice în vederea unor scopuri precise Culegerea datelor se va face prin serviciile fiecărui departament. Ele vor fi trimise apoi direcţiei centrale pentru prelucrare şi coordonare, care le va da publicităţii. Restul celorlalte servicii rămân neschimbate, adică în cadrul aceluiaş personal şi distribuții de servicii până la reorganizarea mi ni®terului prin reforma mai largă administrativă. Situaţia Politică MNfgRWA Domin&sa s’aU ţinut la Capitală, ca şi tn toată ţara, diferite consfătuiri şi întruniri publice, — tot atâtea fenomene sociale ce merită să reţină, chiar în treacăt, atenţia noastră. La Cluj şi în multe oraşe din Ardeal, s’aU ţinut adunări în vederea marelui Congres al negustorilor ce va avea loc, în Decembrie, în Capitală, când nevoile comerţului vor fi pe larg, desbătute. In Capitală, s-au întrunit petroliştii ca şi agricultorii, inginerii caii ofiţerii de rezervă, proprietarii urbani ca şi chiriaşi, adunări profesionale foarte interesante, unele cu interese contrarii, dar toate laolaltă constituind un document preţios pentru caracteristica vremilor de faţă, când nimeni şi nicăeri nil-i mulţumit, nici bogatul, nici săracul, nici producătorul, nici consuma fond, nici cel cu valută depreciată, nici cel de valută forte. Germania a devenit un câmp imens de operaţii cinematografice. După patru ore de dictatură quasiimperială şi douăzeci şi patru de ore de închisoare, generalul Ludendorff a reintrat în viaţa privată. De acum înainte Schluss declară înţeleaptă «Rossische Zeitung» comentând agitaţiile reacţionarilor. Cortina însă n’a câztat încă. Comedia mai are un epilog. Kron prinţul a descălecat în Germania. * E de nădăjduit că Stresemann se va arăta cel puţin tot atât de energic împotriva acestui mesai inoportun, ca von Kahn împotriva lui Ludendorff. Scăparea Germaniei stă într’o reacţiune hotărâtă şi neşovăitoare spre stânga. Presa şi opinia publică ar trebui să priceapă că ori şi ce uneltire, ori şi ce manifestaţiune dubioasă, trebuesc veştejite şi înăbuşite fără nici o milă. Aceasta este bine înţeles interesul Germaniei . Am arătat aci că militarismul reacţionat, nu, poate fi un pericol pentru vecini, în ziua de azi. Dimpotrivă, el Dar, dintre toate aceste întruniri mai interesante şi mai specială ţării noastre, ni s-a părut întrunirea Sindicatelor Agricole. Am avut vremea când chemarea ţăranilor la întruniri publice era rara văzută, când convocarea unei întruniri la sate era considerată drept o crimă în contra Statului. Am văzut la Bucureşti, ţărani din Dolj, din Vlaşca, Buzău, Ialomiţa, Constanţa, Brăila, Roman din Banat ca şi din nordul Basarabiei adunaţi ca să se sfătuiască IN CALITATE DE PROPRIETARI RURALI, asupra nevoilor agriculturei şi a îndrumărei ce se cuvine a i se da pentru a se putea obţine o producţie tot mai mare. Şi doar suntem la începutul aplicărei reformei agrare şi abia s’a pus în practică sufragiul universal. T. P. EXTERNA întăreşte Antanta, şi o împinge spre o acţîune mai radicală. Militarismul nui poate fi decât un pericol pentru însuşi statul german; de aceea Reich-ul este dator faţă de sine, să îl stârpească din rădăcini. In legătura cu aventura fascistă a lui Hittler, presa cehoslovacă a desvăluit Un mare complot al fasciştilor din Austria şi Ungaria. Ridicolul se împrăştie în mod îngrijitor. La Budapesta, deputatul Ulain pregătea cu o bandă de studenţi, de ofiţeri bavarezi şi de alţi entuziaşti fără căpătâi. O lovitură de stat care trebuia să aducă la putere pe deputatul Gombos. Planul era studiat în toate amănuntele. Mişcarea trebuia să fie generală şi să se întindă de la Munich, prin Viena până la graniţele noastre. Efectul a fost pretutindeni acelaş: Ulain a intrat în închisoare la Budapesta, în ziua în care Hittler era închis la Munich. Se cuvine să supraveghiem de aproape aceste Uneltiri. G. ML împrumutul român in Franța Plecarea unei delegaţii, condusă de d.L. Mrazec mai bine zis criteriile de calculare a preţului, ţinând seamă de evenitalelel fuctuaţii valutare. * D-sa are împuternicirea de a stabili şi preţul de contractare, sau D-l profesor dr. L. Mrazec pleacă azi la Paris cu trenul Orient-Express, fiind însărcinat de către guuvern să participe la tratativele angajate în Franţa pentru încheierea convenţiei financiare, de care neam ocupat în numărul precedent. D-sa va fi însoţit de un delegat al căilor ferate, care duce cu sine planul de organizare a transporturilor de petrol eşalonate în cursul termenului de 10 ani al convenţiunei D. Mrazec, la rându-i, pleacă înarmat cu documentele necesare cum şi cu tablourile cuprinzând repartizarea cotelor anuale de petrol provenite din redevenţa statului, raportate la cotele anuale de amortizare a preţului prevăzut în convenţiune. D. L. Mrazec a avut eri seară o lungă întrevedere cu d. Vintilă Brătianu, care i-a dat instrucţiunile necesare cu privire la împrumut. La ministerul de industrie n’a avut Ioc nici o consfătuire intre d-nii Vintilă Brătianu, Tancred Constantinescu şi L. Mrazec, cum anunţa aseară un confrate. ♦ Eri dimineaţă un grup de bancheri în frunte cu d-nii M. Blank şi E. Bercovici au conferit eu d-l guvernator M. Oromolu la Banca Naţională. Exploatarea terenurilor petrolifere ale Statului SPRE FORMAREA UNUI SINDICAT Duminecă a avut loc la Camera de Comerţ consfătuirea reprezentanţilor societăţilor de petrol cu capital românesc în vederea luărei unei hotărâri cu privire la formarea unui sindicat şi începerea unei acţiuni comune pentru dobândirea de parcele din terenurile petrolifere ale Statului în cazul eventual al punerei în exploatare a acestor terenuri. Primul a luat cuvântul d- Bări desen, reprezentantul Societăţel „Moreni”, care a arătat importanţa unirei micilor societăţi petrolifere româneşti pentru obţinerea unor perimetre de la Stat-D-l DIMITRIE DOLNESCU preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii de Scont a luat cuvântul făcând o paralelă între situaţia de acum două decenii când românii nu dispuneau nici de capitalurile, nici de technicienii necesari şi situaţia de azi când avem ingineri suferenţi şî competinţi iar prin unirea tutror societăţilor se poate dispune de un mare capital- D- Dobrescu susţine apoi că trebuesc cunoscute mai întâi iatenţiunile guvernului- In situaţia actuală societăţile exprimă dezideratul ca ele să nu fie emise în cazul punerei în valoare a terenurilor statului Vorbesc în acelaş sens mai mulţi reprezentanţi ai societăţilor petrolifere româneşti, hotărându-se apoi formarea unui comitet de acţiune care să intervină la momentul oportun spre aducerea la îndeplinire a acestor deziderateAcest comitet va aduce la cunoştinţa guvernului doleanţele societăţilor româneşti, urmând ca apoi să se ia hotărârile definitive în vederea sindicalizării lor. Organizarea halelor COMISIA DE ORGANIZAR.E D, dr. Costinescu primarul Capitalei, a dat ori o decizie privitoare la reglementarea târgului de alimente din toate halele publice din Capitală. Odată cu reglementarea halelor se are în vedere şi izgonirea din pieţe a speculatorilor şi samsarilor. COMISIA DE ORGANIZARE Comisia de organizare a halelor se compune din d-nii T. Alexandrescu vice-preşedinte al comisiei interimare, V. Constantinescu, T. A. Teodora, I. Tomescu ,P. D. Popa și Trimia Popescu medici veterinari. Comisia se va întruni în cursul acestei săptămâni. LUCRĂRILE COMISIEI Comisia de mai sus are a statua în primul rând dacă chiriaşii titulari ai primăriei, folosesc ei personal prăvăliile închiriate cui leau cedat realizând câştiguri însemnate. Va mai controla dacă nu cumva au schimbat destinaţia prăvăliilor închiriate. Toţi contravenienţii, vor fi somaţi să părăsească prăvăliile iar contractele lor vor fi reziliate. Odată cu acest control, comisia va reface în totul actualul reguliament «rare este alcătuit din 1908 , nu mai corespunde, întru nimic cu nevoile actuale ale halelor. D. g.