Argus, noiembrie 1923 (Anul 14, nr. 3159-3183)

1923-11-14 / nr. 3169

Inul XIV No. 3169 ABONAMENTE IN TARA il 8N STRĂINATAT* Un an 650 Bel | Un an 1200 lei 6 luni 359 „ I 6 luni 700 „ 3 luni 180 „ II 3 luni 400 „ 2 lei tn țară, 4 lei tn străinătate 8 PI GIM­ ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Director: S. Pauker B­IR­OU­R­IL­E : BUCUREȘTI, Str­. SSrindar 14 TELEF­ON : 6 93 SÎ 23 69 --------------- ---------T ii ■im aaMr~*~**'**^*°”*^**a**°^m°iBa,ei5ita6alMMiM^**l*il*°1‘^TMimTMTM*^%ntii11 1111 n unii nnn' n « n i nu .■m ■ INDUSTRIEI si FINANȚEI Administrator: H. F. Valentin Miercuri 14 Noembrie 1923 POSIHITATEA: Conceivinea Exclusivi a Socie­­tâtei Generale de Publicitate Eb­ertoll : Carol Sehnlöer al 8. Berner Str. larageorge Trei I. Telefon HIM Intrarea capitalului străin Am anunţat că Statul este pe cale de a încheia o însemnată convenţie financiară în Franţa, sub forma u­­nei vânzări a redevenţelor de petrol, la care Statul are drept. Destinaţia sumelor ce vor rezulta din această convenţie nu se cunoaş­te încă, cu atât mai mult cu cât în­săşi convenţia nu este până acum o afacere desăvârşită. Este însă pro­babil că o parte din aceste sume vor fi destinate pentru plata cuponului datoriilor statului în străinătate căci taxele de export, plătite în de­vize străine, nu pot acoperi, ele, sin­gure, toate obligaţiunile statului, a­tât cele vechi cât şi cele noi, ale îm­prumutului de consolidare a bonu­rilor de tezaur. înţelegerea aceasta dacă se reali­zează în proporţiile despre care se vorbeşte­ nu ar interesa piaţa, decât dacă ea ar fi destinată să aducă şi o uşurare importantă a situaţiunei monetare dela “hoi. Este evident ca guvernul trebuie să aibă mai întâi în vedere îndeplinirea obligaţiuni­lor Statului faţă de străinătate căci prin aceasta el menţine şi ridică creditul ţarei în afară, dar nu e mai puţin adevărat că situaţiunea into­lerabilă de astăzi, creată de lipsa de numerar, este şi ea o problemă cel puţin tot atât de important­ă ca şi îngrijirea de bunul renume în a­­fară. Cum avansul asupra redevenţelor se va face în franci este de văzut la ce soluţie se va opri guvernul pen­tru întrebuinţarea disponibilului ce-i va rămâne, după plata cuponu­lui datoriilor externe. * Fără îndoială că Statul se va gân­di în primul loc la plata datoriilor interne, contractate la fabrici şi la bănci pentru furniturile militare şi de cale ferată şi care astăzi se ci­frează la câteva miliarde. Cum se va face însă această plată ! Direct în franci francezi sau în lei, emişi de Banca Naţională pe baza franci­lor francezi pe care Banca i-ar pri­mi de la Stat. Problema este foarte delicată pentru că plata în franci ar provoca desigur o urcare trecă­toare a leului pe piaţa internă­ fără ca această urcare să fie urmată şi de o urcare susţinută pe piaţa exter­nă. Diferenţa între preţurile interne şi preţurile mondiale s’ar agrava şi mai mult şi producţiunea ar fi şi mai descurajată chiar şi după ce Statul îşi va plăti datoriile lui in­terne. Dacă Statul s’ar hotărî să facă o nouă emisiune de lei pe baza franci­lor francezi, soluţia ar fi desigur mai simplă şi mai practică, cu toa­te că şi în acest caz subzistă riscul deprecierei francului faţă de aur, aşa că pentru această eventualitate ar fi poate mai sigur, ca operaţiu­ne financiară, ca Statul să cumpere cu francii disponibili dolari, cari re­prezintă astăzi aur şi să facă o nouă emisiune pe baza de dolari. Dar toată această discuţiune este, deocamdată teoretică căci trebui© să aşteptăm mai întâi, desăvârşirea negocierilor în aur* să vedem apoi suma de care Statul va putea dis­pune în interior şi numai în urmă se va putea discuta, cu interes, desti­naţiunea şi modul de întrebuinţare a acestei sume. Vi­aţa aşteaptă­ însă cu înfrigurare un ajutor şi ea a primit cu bucurie... vestea unui apor­t de bani străini care în definitiv este singura solu­ţie a situaţiunei financiare aşa de grele de astăzi. A. r Reforma monetară şi bancară a „oraşului liber” Danzig Faţă de anarhia monetară ce dom­neşte în Germania, oraşul Danzig care joacă un rol comercial aşa de impor­tant, mai ales de la reînvierea statului polonez a hotărât să se înzestreze cu un sistem monetar şi în acelaş timp cu un sistem de circulaţie fiduciară, ba­zate amândouă pe principiile cele mai sănătoase. In loc de a porni pe căi întorto­­chiate şi piezişe, ca Imperiul german, oraşul Danzig a atacat problema în faţă şi după ce a regulat la Geneva printr’o convenţie încheiată în Septem­brie cu Polonia, pentru transforma­rea creanţelor de mărci în noua mo­­netă, proectul pentru introducerea nou­lui sistem monetar şi fiduciar a fost depus în Dieta populară (Volkstag) a oraşului. Regimul care urmează să se pună in aplicare de la 1 Ianuarie 1924 pre­vede ca singurele monete legale cu putere liberatorie pe teritoriul oraşu­lui liber guldenul şi cu subdiviziunea lui pfenigul. Statul va avea singur dreptul de a bate monetă şi va scoate piese de 25 guldeni, corespunzătoare lirei sterli­ne, precum şi monete de argint de 5, 2, şi 1 gulden (5, 2 şi 1 franci); de asemenea va turna monete de nichel de 10 şi de 5 pfenigi şi de aramă de de 2 şi 1 pfg. Suma totală a monetelor de argint, puse în circulaţie, nu tre­­bue să treacă de 30 guldeni pentru cap de locuitor nici cele de nichel şi aramă de 3 guldeni de locuitor. Monetele de argint au curs legal până la 60 de guldeni, cele de nichel şi aramă până la 3 guldeni. In acelaş timp cu legea monetară a fost depusă legea băncii de emi­siune. Prin ea oraşul cedează băncii care se va înfiinţa sub firma Bank von Danzig, privilegiul exclusiv de a emite bilete de bancă, pe durata de 40 ani de la 1 Ianuarie 1924 până la 31 De­cembrie 1953. Emisiunea de semne mo­netare sau bilete la purtător pe­ bază de aur, este oprită oraşului, comunelor sale, asocia­ţiilor comunale sau ori­cărei alte­ instituţii sau persoane. Ca­pitalul băncii va fi de 75.000.000 de guldeni. Ea are dreptul să facă orice operaţie de bancă afară de operaţii în cont propriu asupra obligaţiilor ora­şului Danzig, ale comunelor sau ale asociaţiilor comunale; ea va servi de bancă pentru toate operaţiile financiare ale oraşului liber precum şi de casierie pratuită.­­ Ea va emite după trebuinţă bilete de bancă de 10, 25 şi 100 guldeni sau multiple ale acestora, până la ma­ximum 100 de guldeni de cap de lo­cuitor. Pentru biletele aflătoare în cir­culaţie ea trebue să păstreze o rezervă de cel puţin una a treia din valoarea lor, în monete de aur, bilete ale Băncii Angliei, sau ceanţe exigibile la sediul acesteia, în livre sterline. Ori când s’ar prezenta biletele ei, dacă i se aduc de odată o sumă totală de cel puţin 1000 de guldeni, — ea trebue să le ramburseze la cerere la­ casieriele ei în cecuri asupra agenţiei ei de la Londra, îndată ce guldenii sau biletele au atins cursul de 19 Sh 10 pence pentru fiecare 25 de guedeni. Ea mai este datoare să primească ori când biletele ei şi monetele bă­tute de oraşul Danzig pe valoarea lor nominală. Senatul oraşului are dreptul să limiteze sau să suspende ori când privilegiul în timpul duratei lui, total sau parţial. * Ambele legi, asupra sistemului mo­netar şi asupra băncii de emisiune, inspirându-se din doctrina cea mai să­nătoasă şi profitând de toate expe­rienţele monetare ale ţărilor civilizate, sunt o garanţie suficientă pentru reu­şita imediată a regimului, cu condiţie ca prescripţiile legii să fie strict observate. Ele oferă oraşului Danzig posibili­tatea de a lua Înainte tuturor statelor germane în ce priveşte însănătoşirea monetei şi a circulaţiei fiduciare.s. In pag. 911 Mai ere congres al agricultorilor ln IV Pregătirea congresului In 9­ g. Cum se vor despăgubirile pe război uitiui: ARGUS a ţinut, întotdeauna, la colaborarea celor mai distinşi economişti şi financiari din ţară şi străi­­nătate. Urmând această tradiţie avem marea satisfacţie să anunţăm că am obţinut o serie de articole, scrise special pentru ARGUS, de la scriitori şi personalităţi cu renume mondial, ca d-nii: Raphael Georges Lévy Membru al Institutului, profesor la Sorbona. Edouard Payen Redactor la Journal des Débats și l’Economiste Frencais, de­putat în Camera franceză. Gustave Le Bon Henri de Jouvenel Redactor-șef al ziarului De Matin, senator. In numărul nostru care va apare, în Capitală, Joi, 15 Noembrie, şi cel de Duminecă 18 Noembrie vom publica articole semnate de O. Raphael Georges Lévy Iar în numărul nostru care va apare Miercuri, 21 Noembrie, vom publica P­RODUCŢIA DE o.vitSosiard Payen Reorganizarea ministerului de industrie Crearea unei direcţii generale a studiilor, propagandei şi legiferării economice Modelul de organizare şi atribuţiile nouei direcţiuni dii dimineaţă a lucra­t la mi-­­nisterul d­e industrie şi comerţ «»misiunea bugetară parlamenta­ră,“ sub preşedinţia d-lui ministru Tanered Constaintinescu. S-a discutat proiectul de reor­ganizare a ministerului pentru a corespunde mai bine necesităţilor prezente-D. ministru Tanered Constan­tinescu, relevând menirea minis­terului de industrie şi comerţ de a activa şi dirija producţia eco­nomică a ţării, conchide la neces­sita­tea creării unei direcţiuni ge­nerale a studiilor, propagandei şi legiferării economice. ALCĂTUIREA ŞI MODUL DE CONDUCERE Noua direcţie generală va fi formată prin reunirea într’ o sin­gură unitate de serviciu a tutu­ror oficiilor de studii, cari până acum funcţionau pe lângă fie­care direcţiune generală în parte Prin acest mijloc se va realiza o­­dată cu concentrarea personalu­lui şi o mai bună întrebuinţare a lui­ Această direcţie va fi condusă de un consilier technic, asistat de un comitet de direcţie, compus din directorii generali ai tuturor serviciilor. Aci se vor aduna, toa­te datele referitoare la industrie, la toate întreprinderile economice şi la valorificarea într­egei­­ pro­­ducţiuni naţionale în interior­ şi pe pieţele străine, îndrumările generale cu privi­re la studii şi la politica econo­mică generală se vor da de către consiliul economiei naţionale, con­stituit pe lângă acest departa­ment în baza regulamentului din 1919 şi în care sunt reprezentate toate ramurile de producţie eco­nomică (24 membri). DIRECŢIA ANCHETEI ŞI LEGIFERARE! Direcţia generală va avea o di­recţie generală a anchetei şi le­giferării, cu secţii,ui speciale pen­tru: industrie, mine şi pentru va­lorificarea producţiei în legături cu debuşeurile străine, aprovizio­narea şi desfacerea internă. direcţia publicaţiilor ŞI PROPAGANDEI O altă direcţie­ este aceia a pu­blicaţiilor, informaţiilor şi pro­pagandei economice. Această di­recţie va îngriji de apariţia unui organ oficial economic, în care se vor publica nu numai legile şi decizi­unile în legătură cu chestiu­nile economice, ci şi studiile al­cătuite de consiliul superior, al economiei naţionale, cum şi orice îndrumări şi informaţiuni utili­zabile în viaţa practică. El va a­­părea în limba franceză şi en­gleză. DIRECŢIA secretaria­tului Tot în legătură cu reorganiza­rea ministerului de industrie şi comerţ, com­i­siunea parlamentară bugetară a mai dispus înfiinţarea unei direţii a secretariatului, care va păstra lucrările şi va face per­man­ent legătura între ministru şi secretarul general pe de o parte şi între aceştia şi toate direcţiile din minister pe de alta. OFICIUL CENTRAL STATISTIC O altă chestiune discutată a fost şi aceea a organizării unui oficiu special cu reprezentanţi ai direcţiilor statistice de la toate ce­lelalte departamente, având o pre­gătire specială. Acest oficiu va da normele generale după care urmează să se culeagă datele sta­tistice în vederea unor scopuri precise­ Culegerea datelor se va face prin serviciile fiecărui departa­ment. Ele vor fi trimise apoi di­recţiei centrale pentru prelucrare şi coordonare, care le va da pu­blicităţii. Restul celorlalte servicii rămân neschimbate, adică în cadrul a­­celuiaş personal şi distribuții de servicii până la reorganizarea mi ni®­terul­ui prin reforma mai lar­gă administrativă. Situaţia Politică MNfgRWA Domin&sa s’aU ţinut la Capitală, ca şi tn toată ţara, diferite consfă­tuiri şi întruniri publice, — tot atâ­tea fenomene sociale ce merită să reţină, chiar în treacăt, atenţia noastră. La Cluj şi în multe oraşe din Ar­deal, s’aU ţinut adunări în vederea marelui Congres al negustorilor ce va avea loc, în Decembrie, în Capi­tală, când nevoile comerţului vor fi pe larg, desbătute. In Capitală, s-au întrunit petro­liştii ca şi agricultorii, inginerii ca­ii ofiţerii de rezervă, proprietarii urbani ca şi chiriaşi,­­ adunări pro­fesionale foarte interesante, unele cu interese contrarii, dar toate lao­laltă constituind un document pre­ţios pentru caracteristica vremilor de faţă, când nimeni şi nicăeri nil-i mulţumit, nici bogatul, nici săra­cul, nici producătorul, nici consuma fond, nici cel cu valută depreciată, nici cel d­e valută forte. Germania a devenit un câmp i­­mens de operaţii cinematografice. După patru ore de dictatură quasi­­imperială şi douăzeci şi patru de ore de închisoare, generalul Luden­­dor­ff a reintrat în viaţa privată. De acum înainte Schluss­­ decla­ră înţeleaptă «Rossische Zeitung» comentând agitaţiile reacţionarilor. Cortina însă n’a câztat încă. Comedia mai are un epilog. Kron prinţul a descălecat în Germania. * E de nădăjduit că Stresemann se va arăta cel puţin tot atât de e­­n­er­g­ic împotriva acestui mesai­ inoportun, ca von Kahn împotriva lu­i Ludendorff. Scăparea Germaniei stă într’o re­­acţiune hotărâtă şi neşovăitoare spre stânga. Presa şi opinia publi­că ar trebui să priceapă că ori şi ce uneltire, ori şi ce manifestaţiune du­bioasă, trebuesc veştejite şi înăbu­şite fără nici o milă. Aceasta este bine înţeles interesul Germaniei . Am arătat aci că militarismul reacţionat, nu, poate fi un pericol pentru ve­cini, în ziua de azi. Dimpotrivă, el Dar, dintre toate aceste întruniri mai interesante şi mai specială ţă­rii noastre, ni s-a părut întrunirea Sindicatelor Agricole. Am avut vremea când chemarea ţă­ranilor la întruniri publice era rara văzută, când convocarea unei în­truniri la sate era considerată drept o crimă în contra Statului. Am văzut la Bucureşti, ţă­rani din Dolj, din Vlaşca, Buzău, Ialomiţa, Constanţa, Brăila, Roman din Banat ca şi din nordul Basara­biei adunaţi ca să se sfătuiască IN CALITATE DE PROPRIETARI RURALI, asupra nevoilor agricul­­turei şi a îndrumărei ce se cuvine a i se da pentru­ a se putea obţine o producţie tot mai mare. Şi doar suntem la începutul apli­cărei reformei agrare şi abia s’a pus în practică sufragiul universal. T. P. EXTERNA întăreşte Antanta, şi o împinge spre o acţîune mai radicală. Militarismul nui poate fi decât un pericol pentru însuşi statul ger­man; de aceea Reich-ul este dator faţă de sine, să îl stârpească din ră­dăcini. In legătura cu aventura fascistă a lui Hittler, presa ceho­slovacă a desvăluit Un mare complot al fas­ciştilor din Austria şi Ungaria. Ri­dicolul se împrăştie în mod îngri­jitor. La Budapesta, deputatul Ulain pregătea cu o bandă de studenţi, de ofiţeri bavarezi şi de alţi entu­ziaşti fără căpătâi. O lovitură de stat care trebuia să aducă la pute­re pe deputatul Gombos. Planul era studiat în toate amănuntele. Mişca­rea trebuia să fie generală şi să se întindă de la Munich, prin Viena până la graniţele noastre. Efectul a fost pretutindeni ace­laş: Ulain a intrat în închisoare la Budapesta, în ziua în care Hittler era închis la Munich. Se cuvine să supraveghiem de aproape aceste Uneltiri. G. ML împrumutul român in Franța Plecarea unei delegaţii, condusă de d.L. Mrazec mai bine zis criteriile de calculare a preţului, ţinând seamă de eveni­t­alelel fuctuaţii valutare. * D-sa are împuternicirea de a stabili şi preţul de contractare, sau D-l profesor dr. L. Mrazec pleacă azi la Paris cu trenul Orient-Ex­press, fiind însărcinat de către gu­­u­vern să participe la tratativele an­gajate în Franţa pentru încheierea convenţiei financiare, de care ne­am ocupat în numărul precedent. D-sa va fi însoţit de un delegat al căilor ferate, care duce cu sine planul de organizare a transpor­turilor de petrol eşalonate în cur­sul termenului de 10 ani al conven­­ţiunei D. Mrazec, la rându-i, pleacă în­armat cu documentele necesare cum şi cu tablourile cuprinzând re­partizarea cotelor anuale de petrol provenite din redevenţa statului, raportate la cotele anuale de amor­tizare a preţului prevăzut în con­­venţiune. D. L. Mrazec a avut eri seară o lungă întrevedere cu d. Vintilă Brătianu, care i-a dat instrucţiu­nile necesare cu­ privire la împru­mut. La ministerul de industrie n’a a­­vut Ioc nici o consfătuire intre d-nii Vintilă Brătianu, Tancred Constantinescu şi L. Mrazec, cum anunţa aseară un confrate. ♦ Eri dimineaţă un grup de ban­cheri în frunte cu d-nii M. Blank şi E. Bercovici au conferit eu d-l guvernator M. Oromolu la Banca Naţională. Exploatarea terenurilor petrolifere ale Statului SPRE FORMAREA UNUI SINDICAT Duminecă a avut loc la Camera de Comerţ consfătuirea reprezen­tanţilor societăţilor de petrol cu capital românesc în vederea luărei unei hotărâri cu privire la forma­rea unui sindicat şi începerea unei acţiuni comune pentru dobândirea de parcele din terenurile petrolife­re ale Statului în cazul eventual al punerei în exploatare a acestor terenuri. Primul a luat cuvântul d- Băr­­i desen, reprezentantul Societăţel „Moreni”, care a arătat importan­ţa unirei micilor societăţi petroli­fere româneşti pentru obţinerea u­­nor perimetre de la Stat-D-l DIMITRIE DOLNESCU pre­şedintele Consiliului de Adminis­traţie al Băncii de Scont a luat cu­vântul făcând o paralelă între si­tuaţia de acum două decenii când românii nu dispuneau nici de ca­pitalurile, nici de technicienii nece­sari şi situaţia de azi când avem ingineri su­ferenţi şî competinţi iar prin unirea tutror societăţilor se poate dispune de un mare ca­pital- D- Dobrescu susţine apoi că trebuesc cunoscute mai întâi iaten­­ţiunile guvernului- In situaţia ac­tuală societăţile exprimă dezide­ratul ca ele să nu fie emise în ca­zul punerei în valoare a terenuri­lor statului­ Vorbesc în acelaş sens mai mulţi reprezentanţi ai societă­ţilor petrolifere româneşti, hotă­­rându-se apoi formarea unui comi­tet de acţiune care să intervină la momentul oportun spre aducerea la îndeplinire a acestor deziderate­­Acest comitet va aduce la cunoş­tinţa guvernului doleanţele socie­tăţilor româneşti, urmând ca apoi să se ia hotărârile definitive în vederea sindicalizării lor. Organizarea halelor COMISIA DE ORGANIZAR.­E D, d­r. Costi­nescu primarul Ca­pitalei, a dat ori o decizie privi­toare la reglementarea târgului de alimente din toate halele publice din Capitală. Odată cu reglementarea halelor se are în vedere şi izgonirea din pieţe a speculatorilor şi samsari­lor. COMISIA DE ORGANIZARE Comisia de organizare a halelor se compune din d-nii T. Alexan­­drescu vice-preşedinte al comisiei interimare, V. Constantinescu, T. A. Teodora, I. Tom­escu ,P. D. Popa și Trim­ia Popescu medici veteri­nari. Comisia se va întruni în cursul acestei săptămâni. LUCRĂRILE COMISIEI Comisia de mai sus are a statu­a în primul rând dacă chiriaşii titu­lari ai primăriei, folosesc ei per­sonal prăvăliile închiriate cui le­­au cedat realizând câştiguri însem­­nate. Va mai controla dacă nu cumva au schimbat destinaţia pră­văliilor închiriate. Toţi contravenienţii, vor fi so­maţi să părăsească prăvăliile iar contractele lor vor fi reziliate. Odată cu acest control, comisia va reface în totul actualul regulia­ment «rare este alcătuit din 1908 , nu mai corespunde, întru nimic cu nevoile actuale ale halelor. D. g.

Next