Argus, iunie 1938 (Anul 28, nr. 7539-7561)
1938-06-15 / nr. 7549
Miercuri, 13 Iunie 1938 CRONICA LEMNULUI Preţul lemnului din Nord. Prafurile ruseşti în 1938. Preturile ruseşti actuale Comparând preţul de vânzare al lemnului de nord, molift şi lemn geluit la 15 Mai 1938, găsim următoarele cifre, faţă de anul trecut (socotit în Standard): 15 Mai 1938 15 Mai 1937 Suedia 325.000 650.000 Finlanda 350.000 820.000 Rusia 200.000 700.000 Se înţelege starea de nervositate a vânzătorilor dela nord şi a organizaţiilor de export din Rusia, când te gândeşti, că la redeschiderea navigaţiei, chiar dela porturile dela nord nu s'a putut vinde mulţimea de marfă care era preparată pentru francare, la primul transport pe apă. Aceste stocuri de marfă rămase, trebuie să fie vândute în portul destinat, ceea ce apasă din nou asupra preţului. Nu era de aşteptat ca diferitele state, consumatoare de lemn ale Europei de vest să se aleţie, un timp atât de îndelungat, de la cumpărări, de asemenea şi Anglia precum şi Franţa, Belgia, Olanda şi Elveţia. Urcarea din nou a preţurilor ruseşti , la începutul lunei Martie 1937 a fost o lovitură. Coarda preţurilor era prea întinsă. In luna Aprilie 1937 a urmat deasemenea preturile. Exportatorii din Danzig, au fost bucuroşi de scăderea preţurilor, care erau cu 5 până la 10 sh, subt preţurile notate în primăvara lui 1937. Şi vânzătorii din România au coborât preţurile cu circa 10 sh. Şi ţările mărginaşe au scăzut deasemenea preţurile. După o scurtă întrerupere a tendinţei de scăderea preţurilor, în toiul verei şi mai ales în toamnă, se arată din nou la sfârşitul anului 1937, o cădere a preţului, care era o nouă lovitură pentru negoţul lemnului.* Pe când în lunile Ianuarie şi Februarie 1938 tendinţa fermă a vânzătorilor din Europa era de a menţine preţurile, se arăta din partea Canadei o subminare în nota lemnului de molift. Canada, oferă marfa ei, aproape săptămânal, tot mai eftină. Rusia a întârziat anul acesta cu oferta listelor de preţuri pe piaţa Angliei şi când acestea au apărut la sfârşitul lunei Februarie era o mare dezamăgire pentru marii negustori de lemne, cari se aşteptau la altfel de preţuri. Preţul ieftin nu ispiteşte pe nimeni la cumpărare, şi plasamentul lemnului rusesc a mers anevoios. Atunci listele ruseşti s-au retras de pe piaţa engleză, pentru a apare din nou, pe piaţă, înainte de Paşte, cu o reducere de 15 Sh, pentru fiecare standard- Preţurile ruseşti pentru 1938 Preţurile de deschidere pentru anul acesta, au fost cu mult mai reduse, şi se arată pentru aceleaşi dimensiuni a fi următoarele: 3,2*/* şi 2x9”, 29,0,0, 28,0,0, 19,0,0, 15,5,0, 3,21 2 * * 5 6 7 8 9 10 1/* şi 2x7”, 21,0,0, 20,0,0, 15,00, 13,15,0. (Preţurile în pfunzi). Preţurile ruseşti actuale După cum am arătat mai sus, preţurile de deschidere au fost de două ori reduse şi anume, pentru dimensiunile principale cu 15 sh. pro Standard. Pentru măsurile şi preţurile obicinuite pe piaţă, adică pentru clasa II-a şi IV-a, lista de sus ne arată următoarele: 3,2*/* şi 2x9” 17,10,0 13,15,0 3,2/* şi 2x7 13,10,0 12,5,0 (Preţurile în pfunzi). Se arată prin aceasta, că pentru dimensiunile principale şi anume 7” red. Batten II, din luna Martie 1937 până astăzi, o scădere de preţ de 4,10 pfunzi pentru fiecare standard. Pe toate pieţele continentului, politica preţurilor din Rusia nu a fost altfel decât în Anglia ca şi în Franţa, Belgia şi Olanda, astfel că statele productive mai cu seamă Suedia, Finlanda, Polonia şi statele mărginaşe, au fost nevoite să ofere aceleaşi preţuri ca şi pentru lemnul din Canada și pentru lemnul rusesc. H. Brauner ARGUS» aceasta cifră reprezintă în istoria telefoniei din România cel mai mare număr de telefoane instalate într'o lună. Creşterea rapidă a numărului abonaţilor este cea mai bună dovadă că TELEFONUL ESTE ONECESITATE INSTALAŢI-VA IMEDIAT UN TELEFON . t r-z- ■ ... t-irrr. pentru ‘a vă bucura de avantagiile lui. Faceţi comanda direct la SOCIETATEA ANONIMA ROMÂNA DE TELEFOANE BACALAUREATUL COMERCIAL Instrucţiunile ministerului Educaţiei Naţionale La examenul de bacalaureat pentru limba şi corespondenţa comercială română, profesorul de specialitate va cerceta: a) Dacă într’adevăr candidatul şi-a Însuşit o limbă corectă asta , şi-a însuşit o limbă corectă. Se va da importanţă exprimării clare şi precise atât la lucrările scrise cât şi la examinarea orală. Greşelile de construcţie a propoziţiilor, cât şi acelea elementare de ortografie, vor fi socotite ca lipsuri. b) Candidaţii vor fi examinaţi asupra unor chestiuni de natură economică de exemplu: Necesitatea industriilor agricole. Descrierea unei distilerii de petrol din ţară. Importanţa comercială a pădurilor României. Descrieri de centre comerciale şi Industriale. Importanţa Mării Negre şi a Dunării din punct de vedere comercial; c) In privinţa literaturii , se vor cere cunoştinţe generale, fără amânunte, din literatura română, şi anume: Literatură religioasă (Coresi, Mitropolitul Simion Ştefan, Varlaam. Dosoftei); Literatură istorică, (Grigore Ureche, Miron Costin, Neculce, Dimitrie Cantemir); Şcoala Ardeleană; Despre literatura poporană în genere; începuturile literaturii; Literatura propriu zisă (Grigore Alexandrescu, IVE. Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Negruzi, I. Ghica, V. Alecsandri A. Odobescu, B. P. Hasdeu, T. Maiorescu, M. Eminescu, I. Creangă, I. Caragiale, D. Zamfirescu, B. Delavrancea, G. Coşbuc, Brătescu-Voineşti, Cerna, St. O. Iosif, Goga şi Sadoveanu). Corespondenţă comercială. Terminologia comercială. Scrisoarea comercială, corespondenţă telegrafică şi telefonică comercială, terminologie, termeni scurţi şi convenţionali. Circulari şi oferte de serviciu. Scrisori şi oferte de serviciu. Scrisori de informaţiuni, de recomandare şi de credit. Scrisori în afaceri de mărfuri, de bancă, de expediţiune şi asigurări, de cambii, de devize, efecte publice, cupoane şi ordine de bursă. Scrisori despre plăţi şi viramente Cunoştinţele ce se cer candidatului la bacalaureat, din geografia economică a României în special şi în trăsături generale din a Europei şi a celorlalte continente în general, trebuie să dovedească cunoaşterea metodică şi raţională tuturor problemelor economice în legătură cu natura fizică, climatică din care decurg aceste probleme. A. Geografia economică a României, întinderea şi aşezarea României în continentul european; urmările acestei aşezări cu privire la viaţă economică şi politică a ţării noastre. Hotare. Vecinii. Relieful: Munţii cu principalele culmi şi păsuni (trecători). Depresiunile, podişurile, dealurile, şesurile, lunca,Delta Dunării, precum şi Braţele Dunării, precum şi importanţa lor pentru vieaţa, locuitorilor. Natura solului nostru. Principalele tipuri de sol. Apele: Dunărea, cu afluenţii şi subafluenţii ei,* posibilitatea de comunicare (navigaţiei), lacuri, lagune, bălţi, balta şi delta Dunării, comunicarea lor cu Dunărea şi Marea, bazinul Mării Negre, legăturile cu Mediterana. Scrisori în afaceri de conturi cuernte, întârzieri de plăţi, insolvenţe şi falimente. Scrisori în afaceri de participaţiuni. LIMBA ŞI CORESPONDENŢA FRANCEZA Proba de limba franceză este menită să constate întrucât candidatul poate să exprime prin viu grai şi prin scris cunoştinţele referitoare la chestiuni de afaceri comerciale şi de corespondenţă comercială: a) Candidatului i se va da să citească şi să traducă din publicaţii în limba franceză, referitoare la comerţ şi industrie. I se va cere să spună în limba franceză cuprinsul celor citite, urmărindu-se apoi prin o scurtă conversaţie posibilităţile de exprimare ale candidatului, precum şi cunoştinţele referitoare la terminologia comercială; b) Corespondenţă _ comercială. Terminologie comercială. Scrisoare comercială, corespondenţă telegrafică şi telefonică comercială, terminologie, termeni scurţi şi convenţionali. Circulari şi oferte de serviciu. Scrisori de informaţiuni, de recomandare şi de credit. Scrisori în afaceri de mărfuri, de bancă, de expediţiuni şi asigurări, de cambii, de devize, efecte publice, cupoane şi ordine de bursa Scrisori despre plăţi şi despre compensatolui. Scrisori în afaceri de conturi curente, întârzieri de plaţi, insolvente şi falimente. Scrisori in afaceri de participaţiuni. LIMBA ȘI CORESPONDENTA COMERCIALA GERMANA, ENGLEZA, ITALIANA a) Citire, traducere din lecturi economice, conversaţie, terminologie uzuală şi comercială, cu care prilej se vor verifica şi cunoştinţele de gramatică; b) Corespondenţă comerciala. Scrisori referitoare la plăţi, la cambii. Scrisori referitoare la comerţul cu mărfuri (piere, comenzi, confimări de comenzi, înştiinţări de expedierea mărfii, confirmări de primirea mărfii, reclamaţiuni, etc.). Clima României: temperatura, vânturi, ploi comparaţie între clima României şi a ţărilor vecine. Posibilitățile de vieaţă ale poporului român în clima noastră. Agricultura României. Zonele de vegetaţie: zonă alpină, pădurile, stepa, luncile şi delta. Agricultura la noi e principala ocupaţie a locuitorilor şi izvor de bogăţii. Cerealele, plantele industriale, plantele textile, plantele oleaginoase, plantele alimentare, întinderea şi producţia semănăturilor.Arbori fructiferi, fâneţe, păşuni, livezi, podgorii, viţa de vie. Pădurile şi importanţa lor. Importanţa economică a fiecăreia din aceste culturi. Regiunile agricole ale ţării cu producţia intensă. Bogăţiile animale ale României. Cai, cornute mari, oi, capre, porci. Apicultura, sericicultura. Pescuitul. Bogăţiile minerale. Bogăţia minerală a subsolului României: petrolul, cărbunii, gazul metan, metalele sarea, carierele de piatră, apele mintale, potabile şi balneare. Răspândirea lor geografică, regiunile şi centrele principalelor exploatări. Importanţa acestor bogăţii în cadrul vieţii europene şi a lumii întregi. Industria. Elementele necesare desvoltării industriilor. Condiţiunile generale ale industriei la noi, legea pentru încurajarea industriei naţionale, primele de fabricaţie acordate unora din idustrii, industria domestică industria fabricilor. Ramurile de industrie de la noi. Caracterizarea şi importanţa economică a fiecărei ramuri de industrie. Regiuni şi centre industriale la noi. Căile de comunicaţie: pe apă, pe uscat, aeriene, şosele, drumuri de fier, direcţiile lor, legăturile lor cu drumurile de fier străine. Navigaţia pe Marea Neagră, Dunăre, Prut, Nistru. Oraşele României. Comerţul României: intern, ext) Popoarele orientului! fixarea lor pe hartă; pământul acestor ţări ca factor productiv. Se va cunoaşte viaţa economică a Egiptenilor, a Fenicienilor, a Medo-Persiko. In special comerţul şi industria feniciană, cum şi colonizarea. Legăturile comerciale ale acestor neamuri cu ţinuturile Mării Negre. 2. Grecii. Viaţa lor economică- Industria. Comerţul. Coloniile, legăturile cu popoarele dela noi. Deosebiri între colonizarea greacă și cea feniciană. Un moment de ridicare economică: Imperiul lui Alexandru cel Mare (Helenismul). Relaţiunile comerciale asiatico-europene în acest timpni. o fătate comercială la: Mediterana, Cartagena. Rolul ei in Mediterana. 6. Proporul roman). Desvoltarea lui economică. Ridicarea Romei ca centru comercal al Italiei şi apoi al lumii mediteranei, în vremea imperiului. 5. Dacia preromană şi romană din punct de vedere economic. Asociaţiile de industriaşi, comercianţi, etc. 6. Evul mediu, caracterizarea acestei perioade istorice- Influenţa germană şi a bisericii creştine. Diferenţa între comerţul antic şi medieval 7. Arabii. Viaţa lor economică 8. . Un centru comercial de seamă al evului mediu: Constantinopolul, centru de întâlnire a trei culturi: bizantină, arabă-latină 9. Feudaltatea şi cavalerismul • Instituţiuni politice cu urmări economice- Cauzele şi rezultatele economice ale cruciatelor- Creiarea comunelor- Ridicarea oraşelor italiene şi legăturile lor comerciale cu Orientul. 10. O altă putere economică comercială a Evului Mediu*. Hansa Germană. Legile comerciale. 11. Ţările noastre sub barbari . Formarea poporului român. Inteme■ erea Principatelor. 12- Străinii colonişti aduşi în Ardeal- Urmarea aşezării lor din punct de vedere social economic între Români. Oraşe întemeiate de colonişti. teri, de transit. Legăturile comerciale ale României cu celelalte ţări europene. România de peste hotare. B. Geografia economică a ţărilor vecine (şi a ţărilor din Europa, care au schimburi economice cu România). Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Ucraina, Bulgaria. La tratarea fiecărei ţări, geografia fizică va cuprinde caracterizări generale necesare înţelegerii principalelor izvoare de producţiuni caracteristice fiecărei ţări. Clima fiecărei ţări în comparaţie cu a României. Bogăţiile animale şi vegetale. Bogăţia minerală, industria şi comerţul respectiv în comparaţie cu ale României. Principalele centre industriale şi comerciale din fiecare ţară. Drumuri comerciale. Dunărea şi Marea Neagră. Tratate de comerţ încheiate între domnii români şi vecini,legăturile comerciale au ţinut şi unitatea sufletească de pe ambele lătur ale Carpaţilor). Apariţia clasei negustorilor străini la noi. 13- EVul modern- Descoperirile geografice cu urmările lor şi anume: stabilirea de legături comerciale, mutarea centrelor comerciale de la Mediterana la Atlantic şi luptele pentru expansiunea colonială14. Statele europene colonizatoare :Spania, Portugalia, Olanda, Anglia, Franţa. Se va stabili sistemul colonial al fiecărei ţări, pentru a se explica de ce unele s’au ridicat şi altele au decăzut. 15. Mercantilismul. Marile Companii de Comerţ. Măsuri protecroniste (actul de navigaţie din Anglia). 16. Un mare bărbat al vieţii economice franceze: Colbert-Colbertismul. 17- Industria şi comerţul în epoca modernă în Germania, Austria, Rusia, Polonia, Ţările Scandinave. 18. Românii, apărători ai creştinătăţii, sub Ştefan cel Mare, P.Rareş, Mihai Viteazul, Şerban Cantacuzino şi Brâncoveanu, Românii din Adeal- Unirea cu Roma (sumar. 19. Suzeranitatea turcească, înăbuşirea vieţii economice, invazia elementelor străine în Principatele Române. Breslele de negustori. 20- Domnia Fanarioţilor. Românii din Transilvania în revoluţia din 1784. 21. Fisiocraţii. Target-22. Evul contemporan. Marea revoluţie franceză. Starea economică a Franţei în ajunul şi în vremea revoluţiei. Blocul Continental.23. Francezii, Englezii, Germanii şi Ruşii. Expansiunea şi rivalitatea lor colonială- Concurenţa internaţională-24. Ţările Româneşti în acest timp De la Tudor Vladimirescu până la Cuza Vodă. Tratatul de la Adrianopol. Regulamentul organicînsemnătatea economică. 25. Războiul din Crimeea- Tratatul de pace din Paris. Unirea Principatelor. Reformele sociale ale dlui Cuza- Regimul Dunării. 26. Lucrările de utilitate publică sub Carol I. 27. Viaţa politico-economică în timpul războiului mondial. Urmările economice ale războiului mondial. Liberul schimb, autarhia. Notă. — Examenul de bacalaureat are în primul rând menirea sa cerceteze în ce măsură absolvenţiiliceelor comerciale pot utiliza cunoştinţele învăţate la rezolvarea diferitelor probleme ce li se pot pune în legătură cu acele cunoştinţe. Urmează de ac că în ce priveşte Snatemaitica,, examenul de bacalaureat nu e un examen de matematică pură, ci unul de matematică aplicată. Exminatorii trebue să ţină seamă e această consideraţiune. Aritmetica: Operaţiuni cu numere din sistemul zecimal (întregi sau fracţionale) şi operaţiuni cu numere complexe (numai unităţile de măsură engleză). Operaţii cu fracţii ordinare. Dobânda simplă. Divizor fix Părţi alicote ale procentului, capitolului, timpului, scont (comercial şi raţional). Efecte. Rapoarte şi proporţii. împărţirea în părţi proporţionale- Amestec, Aliaj. Titlu zecimal şi englezesc. Monede. Calcule asupra vânzării pe bani gata a efectelor. Arbitraj de devize-Algebra. Operaţun cu monoame şi polinoame (împărţirea numai a unui polinom la un monom). Operaţiuni cu fracţii algebrice. Simplificarea fracţiilor- Ecuaţii de gradul I şi gradul II. Progresii şi logaritmi Operaţii de logaritmi. Calcule cu ajutorul logaritmilor. Noţiuni de ecuaţie exponenţiale şi logaritmice. Dobânda compusă. Scont compus. Anuităţi constatate. Strângerea unui capital şi amortizarea unui împrumut cu ajutorul anuităţilor constante. Rente. Evaluarea lor la diferite epoci. Asigurări. Posibilitatea matemagurări asupra unei singure per- IPă, probabilitate. Statistică- Asisoane. 1. In caz de viaţă- Asigurarea linei rente viagere sau a unui capital- Primă unică şi prime anuale. 2. In caz de moarte. Asigurarea unui capital Primă unică și prime anuale. Geografia economică Istoria comerțului Matematica Ştiinţe comerciale şi contabilitate CAPITOLUL I Studiul comerţului I. Comerciant Cine este comerciant. Categorii de comercianţi. 1. După codul de comerţ. 2. După obiectul afacerilor. (Continuare în pagina 4-a) sw! BBIZBÂNDĂ" Uzina die Laminat Fier şi metale Brăila, Strada Fortunei 2 furnisează prompt FIER PENTRU RETOR FIER COMERCIAL (rotund, Preţul de bază: 11,75 Kgr. ■ 18 Reduceţi-vă cheltuesîle III Preferaţi renumita sită de mătase mGO£DEN-ANCHORA Preţuri foarte reduse MAŞINII, ARTICOLE de MORARIT Oferte la cerere SOCIETATE PENTRU REPREZENTANTE INDUSTRIALE P A U C R E R S. A. București, str. Brâncoveanu 9. Tel. 5,49.05, 3.95.94 rari!! toate fiiiiiiat. Comerţul italo-iugoslav BELGRAD 13 (Rador). — Domnii Stoiadinovici, preşedintele consiliului de miniştri şi ministru al Afacerilor Străine, şi Indelli, ministrul Italei la Belgrad, au schimbat azi instrumentele de ratificare ale protocolului adiţional la acordul de comerţ şi navigaţie încheiat între Italia şi Iugoslavia la 14 Iulie 1924 HIGIENIC-DURABIL PIAțA COLONIALELOR la Constanta In cursul săptămânei expirate piaţa colonialelor en gros s’a prezentat mai animată, în urma aprovizionării negustorilor pentru Moşi şi a cerinţelor începute din partea staţiuniior balneare. Preţurile au continuat staţionare afară de sardele în untdelemn, piper, sare de lămâi şi ceaiuri, a căror preturi s’au prezentat ferme ii urma lipsei permiselor de import şi urcărilor preturilor la origine. UNTDELEMNURI GRECEŞTI După ultimele ştiri din Grecia preturile se prezintă slabe in urma încetărei exportului, datorită scăderea preţurilor mondiale. Restul articolelor staţionare. Orez Rangoon Superior kgr. lei 20, Orez Mat Egiptean kgr. lei 21, Orez Glase Extra kgr. lei 22, Orez Glase Gigant kgr. lei 24, Orez Glase Carolina kgr. lei 28, Orez Glase Curcan kgr. lei 23, Orez Glase Blue Rose kgr. lei 29, Cafea Rio No. 7 kgr. lei 122, Cafea Santos kgr. lei 126, Cafea Lave kgr. Iei 128, Cafea Role kgr. lei 130, Măsline Volo Superior kgr. lei 30, Măsline Volo Extra kgr. lei 32, Măsline Volo Specialitate kgr. lei 34, Măsline Volo Lux kgr. lei 40, Măsline Volo Nuci kgr. lei 44, Măsline Volo Gigante kgr. lei 48, Untdelemn Grecesc sup. Nisa în but. kg. lei 80, Untdelemn Nectar în bidon ium.11 kgr. lei 95, Untdelemn Sasso kgr. lei 120, Untdelemn Puget kgr. lei 120, Colofon Grecesc Extra-Clair kgr. lei 12,50, Esență de Terpentină Grecească butoae kgr. lei 132, Lămâi Italia 300 Prima kgr. 1050, Lămâi Italia 300 Seconda kg. lei 1000, Colofon W. G. kgr. lei 14, Colofon W. W. kgr. lei 15, Colofon Cristal kgr. lei 16, Stafide Negre Carantine kgr. lei 45, Stafide Sultanine Greceşti No. 3 kgr. 70, Stafide Sultanine Greceşti No. 2 kgr. 72, Stafide Sultanine Greceşti No. 1 kgr. lei 74, Roşcove Extra Extra kgr. lei 12,50, Ceai Moning kgr. lei 140, Ceai Ceylon Orange Peccoe kgr. lei 240, Sare de Lămâie kgr. lei 136, Piper Singapore negru kgr. lei 62, Alune Americane cu coaje kgr. 46, Alune Americane curăţate kgr. lei 50, Alune Turceşti curăţate Extra kgr. lei 85, Alune Turceşti Extra Extra kgr. lei 90, Migdale Hio kgr. lei 160, Migdale Pantheon lăzi a 25 kgr lei 175, Sardele Robert 30 mm. lada 3400, Sardele Robert 12 mm. lada 1750, Sardele Spaniole 30 mm. lada 2600, Sardele Portugheze 30 mm. lada 3000, Sfoară Marile lei 44, Rafie Mayunga Prima kgr. lei 42, Brânză Telemea kgr. lei 25, Târi de Cospoli buc. lei 2,60,