Argus, iunie 1938 (Anul 28, nr. 7539-7561)

1938-06-15 / nr. 7549

Miercuri, 13 Iunie 1938 CRONICA LEMNULUI Preţul lemnului din Nord. Prafurile ruseşti în 1938. Preturile ruseşti actuale Comparând preţul de vânzare al lemnului de nord, molift şi lemn geluit la 15 Mai 1938, găsim ur­mătoarele cifre, faţă de anul tre­cut (socotit în Standard): 15 Mai 1938 15 Mai 1937 Suedia 325.000 650.000 Finlanda 350.000 820.000 Rusia 200.000 700.000 Se înţelege starea de nervosi­­tate a vânzătorilor dela nord şi a organizaţiilor de export din Ru­sia, când te gândeşti, că la re­deschiderea navigaţiei, chiar dela porturile dela nord nu s'a putut vinde mulţimea de marfă care era preparată pentru francare, la pri­mul transport pe apă. Aceste stocuri de marfă rămase, trebuie să fie vândute în portul destinat, ceea ce apasă din nou a­­supra preţului. Nu era de aşteptat ca diferitele state, consumatoare de lemn ale Europei de vest să se ale­ţie, un timp atât de îndelungat, de la cum­părări, de asemenea şi Anglia pre­cum şi Franţa, Belgia, Olanda şi Elveţia. Urcarea din nou a preţurilor ru­seşti , la începutul lunei Martie 1937 a fost o lovitură. Coarda pre­ţurilor era prea întinsă. In luna Aprilie 1937 a urmat deasemenea preturile. Exportatorii din Danzig, au fost bucuroşi de scăderea preţurilor, care erau cu 5 până la 10 sh, subt preţurile notate în primăvara lui 1937. Şi vânzătorii din România au coborât preţurile cu circa­ 10 sh. Şi ţările mărginaşe au scăzut deasemenea preţurile. După o scurtă întrerupere a tendinţei de scăderea preţurilor, în toiul verei şi mai ales în toam­nă, se arată din nou la sfârşitul anului 1937, o cădere a preţului, care era o nouă lovitură pentru negoţul lemnului.* Pe când în lunile Ianuarie şi Februarie 1938 tendinţa fermă a vânzătorilor din Europa era de a menţine preţurile, se arăta din par­tea Canadei o subminare în nota lemnului de molift. Canada, oferă marfa ei, aproape săptămânal, tot mai eftină. Rusia a întârziat a­­nul acesta cu oferta listelor de preţuri pe piaţa Angliei şi când a­­cestea au apărut la sfârşitul lunei Februarie era o mare dezamăgire pentru marii negustori de lemne, cari se aşteptau la alt­fel de pre­ţuri. Preţul ieftin nu ispiteşte pe ni­meni la cumpărare, şi plasamentul lemnului rusesc a mers anevoios. Atunci listele ruseşti s-au retras de pe piaţa engleză, pentru a apare din nou, pe piaţă, înainte de Paşte, cu o reducere de 15 Sh, pentru fiecare standard- Preţurile ruseşti pentru 1938 Preţurile de deschidere pentru anul acesta, au fost cu mult mai reduse, şi se arată pentru aceleaşi dimensiuni a fi următoarele: 3,2*/* şi 2x9”, 29,0,0, 28,0,0, 19,0,0, 15,5,0, 3,21 2 * * 5 6 7 8 9 10 1/* şi 2x7”, 21,0,0, 20,0,0, 15,00, 13,15,0. (Preţurile în pfunzi). Preţurile ruseşti actuale După cum am arătat mai sus, preţurile de deschidere au fost de două ori reduse şi anume, pentru dimensiunile principale cu 15 sh. pro Standard. Pentru măsurile şi preţurile obicinuite pe piaţă, adică pentru clasa II-a şi IV-a, lista de sus ne arată următoarele: 3,2*/* şi 2x9” 17,10,0 13,15,0 3,2­/* şi 2x7 13,10,0 12,5,0 (Preţurile în pfunzi). Se arată prin aceasta, că pentru dimensiunile principale şi anume 7” red. Batten II, din luna Martie 1937 până astăzi, o scădere de preţ de 4,10 pfunzi pentru fiecare standard. Pe toate pieţele continentului, politica preţurilor din Rusia nu a fost altfel decât în Anglia ca şi în Franţa, Belgia şi Olanda, astfel că statele productive mai cu seamă Suedia, Finlanda, Polonia şi sta­tele mărginaşe, au fost nevoite să ofere aceleaşi preţuri ca şi pentru lemnul din Canada și p­entru lem­nul rusesc. H. Brauner ARGUS» aceasta cifră reprezintă în is­toria telefoniei din Româ­nia cel mai mare număr de tele­foane instalate într'o lună. Creşterea rapidă a numărului a­­bonaţilor este cea mai bună do­vadă că TELEFONUL ESTE O­NECESITATE INSTALAŢI-VA IMEDIAT UN TELEFON . t r-z- ■ ... t-irrr. pentru ‘a vă bucura de avantagiile lui. Faceţi comanda direct la SOCIETATEA ANONIMA ROMÂNA DE TELEFOANE BACALAUREATUL COMERCIAL Instrucţiunile ministerului Educaţiei Naţionale La examenul de bacalaureat pen­­tru limba şi corespondenţa comer­cială română, profesorul de spe­cialitate va cerceta: a) Dacă într’adevăr candidatul şi-a Însuşit o limbă corectă a­sta , şi-a însuşit o limbă corectă. Se va da importanţă exprimării clare şi precise atât la lucrările scrise cât şi la examinarea orală. Greşelile de construcţie a propoziţiilor, cât şi acelea elementare de ortografie, vor fi socotite ca lipsuri. b) Candidaţii vor fi examinaţi a­­supra unor chestiuni de natură eco­nomică de exemplu: Necesitatea industriilor agricole. Descrierea unei distilerii de petrol din ţară. Importanţa comercială a pădurilor României. Descrieri de centre comerciale şi Industriale. Importanţa Mării Ne­gre şi a Dunării din punct de ve­dere comercial; c) In privinţa literaturii , se vor cere cunoştinţe generale, fără a­­mânunte, din literatura română, şi anume: Literatură religioasă (Coresi, Mi­tropolitul Simion Ştefan, Varlaam. Dosoftei); Literatură istorică, (Gri­­gore Ureche, Miron Costin, Necul­­ce, Dimitrie Cantemir); Şcoala Ar­deleană; Despre literatura popora­nă în genere; începuturile literatu­rii; Literatura propriu zisă (Grigore Alexandrescu, IVE. Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Negruzi, I. Ghica, V. Alecsandri A. Odobescu, B. P. Has­­deu, T. Maiorescu, M. Eminescu, I. Creangă, I. Caragiale, D. Zamfires­­cu, B. Delavrancea, G. Coşbuc, Bră­­tescu-Voineşti, Cerna, St. O. Iosif, Goga şi Sadoveanu). Corespondenţă comercială. Ter­minologia comercială. Scrisoarea co­mercială, corespondenţă telegrafică şi telefonică comercială, terminolo­gie, termeni scurţi şi convenţionali. Circulari şi oferte de serviciu. Scri­sori şi oferte de serviciu. Scrisori de informaţiuni, de recomandare şi de credit. Scrisori în afaceri de măr­furi, de bancă, de expediţiune şi a­­sigurări, de cambii, de devize, efecte publice, cupoane şi ordine de bursă. Scrisori despre plăţi şi viramente Cunoştinţele ce se cer candidatu­lui la bacalaureat, din geografia economică a României în­­ special şi în trăsături generale din a Eu­ropei şi a celorlalte continente în general, trebuie să dovedească cu­noaşterea metodică şi raţională tuturor problemelor economice în legătură cu natura fizică, clima­tică din care decurg aceste pro­bleme. A. Geografia economică a Româ­niei, întinderea şi aşezarea Româ­niei în continentul european; ur­mările acestei aşezări cu privire­ la viaţă economică şi politică a ţării noastre. Hotare. Vecinii. Relieful: Munţii cu principalele culmi şi păsuni (trecători). Depre­siunile, podişurile, dealurile, şesu­rile, lunc­a,Delta Dunării, precum şi Braţele Dunării, precum şi im­portanţa lor pentru vieaţa, locuito­rilor. Natura solului nostru. Principa­lele tipuri de sol. Apele: Dunărea, cu afluenţii şi subafluenţii ei,* posibilitatea de co­municare (navigaţiei), lacuri, lagu­ne, bălţi, balta şi delta Dunării, comunicarea lor cu Dunărea şi Marea, bazinul Mării Negre, legă­turile cu Mediterana. Scrisori în afaceri de conturi cu­­ernte, întârzieri de plăţi, insolvenţe şi falimente. Scrisori în afaceri de participa­­ţiuni. LIMBA ŞI CORESPONDENŢA FRANCEZA Proba de limba franceză este me­nită să constate întru­cât candida­tul poate să exprime prin viu grai şi prin scris cunoştinţele referitoare la chestiuni de afaceri comerciale şi de corespondenţă comercială: a) Candidatului i se va da să ci­tească şi să traducă din publicaţii în limba franceză, referitoare la co­merţ şi industrie. I se va cere să spună în limba franceză cuprinsul celor citite, urmărindu-se apoi prin o scurtă conversaţie posibilităţile de exprimare ale candidatului, precum şi cunoştinţele referitoare la termi­­nologia comercială; b) Corespondenţă _ comercială. Terminologie comercială. Scrisoare comercială, corespon­denţă telegrafică şi telefonică co­mercială, terminologie, termeni scurţi şi convenţionali. Circulari şi oferte de serviciu. Scrisori de infor­­maţiuni, de recomandare şi de cre­dit. Scrisori în afaceri de mărfuri, de bancă, de expediţiuni şi asigu­rări, de cambii, de devize, efecte pu­blice, cupoane şi ordine de bursa Scrisori despre plăţi şi despre com­pensatolui. Scrisori în afaceri de conturi curente, întârzieri de plaţi, insolvente şi falimente. Scrisori in afaceri de participaţiuni. LIMBA ȘI CORESPONDENTA CO­MERCIALA GERMANA, ENGLEZA, ITALIANA a) Citire, traducere din lecturi economice, conversaţie, terminologie uzuală şi comercială, cu care prilej se vor verifica şi cunoştinţele de gramatică; b) Corespondenţă comerciala. Scrisori referitoare la plăţi, la cam­bii. Scrisori referitoare la comerţul cu mărfuri (piere, comenzi, con­fimări de comenzi, înştiinţări de expedierea mărfii, confirmări de primirea mărfii, reclamaţiuni, etc.). Clima României: temperatura, vânturi, ploi comparaţie între cli­ma României şi a ţărilor vecine. Posibilitățile de vieaţă ale poporu­lui român în clima noastră. Agricultura României. Zonele de vegetaţie: zonă alpină, pădurile, stepa, luncile şi delta. Agricultura la noi e principala ocupaţie a locuitorilor şi izvor de bogăţii. Cerealele, plantele indu­striale, plantele textile, plantele o­­leaginoase, plantele alimentare, în­tinderea şi producţia semănături­lor.Arbori fructiferi, fâneţe, păşuni, livezi, podgorii, viţa de vie. Pădurile şi importanţa lor. Importanţa economică a fiecăreia din aceste culturi. Regiunile agricole ale ţării cu producţia intensă. Bogăţiile animale ale României. Cai, cornute mari, oi, capre, porci. Apicultura, sericicultura. Pescuitul. Bogăţiile minerale. Bogăţia mine­rală a subsolului României: petro­lul, cărbunii, gazul metan, metalele sarea, carierele de piatră, apele mi­­ntale, potabile şi balneare. Răs­pândirea lor geografică, regiunile şi centrele principalelor exploatări. Importanţa acestor bogăţii în ca­drul vieţii europene şi a lumii în­tregi. Industria. Elementele necesare desvoltării industriilor. Condiţiuni­­le generale ale industriei la noi, legea pentru încurajarea industriei naţionale, primele de fabricaţie a­­cordate unora din idustrii, indu­stria domestică industria fabrici­lor. Ramurile de industrie de la noi. Caracterizarea şi importanţa eco­nomică a fiecărei ramuri de indu­strie. Regiuni şi centre industriale la noi. Căile de comunicaţie: pe apă, pe uscat, aeriene, şosele, drumuri de fier, direcţiile lor, legăturile lor cu drumurile de fier străine. Na­vigaţia pe Marea Neagră, Dunăre, Prut, Nistru. Oraşele României. Comerţul României: intern, ex­t) Popoarele orientului! fixarea lor pe hartă; pământul acestor ţări ca factor productiv. Se va cunoaşte viaţa economică a Egiptenilor, a Fenicienilor, a Medo-Persik­o. In special comerţul şi industria feni­ciană, cum şi colonizarea. Legăturile comerciale ale acestor neamuri cu ţinuturile Mării Negre. 2. Grecii. Viaţa lor economică- Industria. Comerţul. Coloniile, le­găturile cu popoarele dela noi. De­osebiri între colonizarea greacă și cea feniciană. Un moment de ridi­care economică: Imperiul lui Ale­xandru cel Mare (Helenismul). Re­­laţiunile comerciale asiatico-euro­­pene în acest timp­ni. o fătate comercială la: Medi­terana, Cartagena. Rolul ei in Me­diterana. 6. Proporul roman). Desvoltarea lui economică. Ridicarea Romei ca centru comercal al Italiei şi apoi al lumii mediteranei, în vremea imperiului. 5. Dacia preromană şi romană din punct de vedere economic. A­­sociaţiil­e de industriaşi, comerci­anţi, etc. 6. Evul mediu, caracterizarea a­­cestei perioade istorice- Influenţa germană şi a bisericii creştine. Di­ferenţa între comerţul antic şi me­dieval­ 7. Arabii. Viaţa lor economică 8. . Un centru comercial de sea­mă al evului mediu: Constantino­­polul, centru de întâlnire a trei culturi: bizantină, arabă-latină 9. Feudaltatea şi cavalerismul • Instituţiuni politice cu urmări e­­conomice- Cauzele şi rezultatele e­­conomice ale cruciatelor- Creiarea comunelor- Ridicarea oraşelor ita­liene şi legăturile lor comerciale cu Orientul. 10. O altă putere economică co­mercială a Evului Mediu*. Hansa Germană. Legile comerciale. 11. Ţările noastre sub barbari . Formarea poporului român. Inteme­­■ erea Principatelor. 12- Străinii colonişti aduşi în Ardeal- Urmarea aşezării lor din punct de vedere social economic în­tre Români. Oraşe întemeiate de co­lonişti. teri, de transit. Legăturile comer­ciale ale României cu celelalte ţări europene. România de peste hotare. B. Geografia economică a ţărilor vecine (şi a ţărilor din Europa, care au schimburi economice cu România). Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Ucraina, Bul­garia. La tratarea fiecărei ţări, geografia fizică va cuprinde carac­terizări generale necesare înţelege­rii principalelor izvoare de produc­­ţiuni caracteristice fiecărei ţări. Clima fiecărei ţări în comparaţie cu a României. Bogăţiile animale şi vegetale. Bogăţia minerală, indu­stria şi comerţul respectiv în com­paraţie cu ale României. Principa­lele centre industriale şi comer­ciale din fiecare ţară. Drumuri comerciale. Dunărea şi Marea Neagră. Tratate de comerţ încheiate între domnii români şi vecini,­­legăturile comerciale au ţi­nut şi unitatea sufletească de pe ambele lătur ale Carpaţilor). Apariţia clasei negustorilor stră­ini la noi. 13- EVul modern- Descoperirile geografice cu urmările lor şi anu­me: stabilirea de legături comerci­ale, mutarea centrelor comerciale de la Mediterana la Atlantic şi lup­tele pentru expansiunea colonială­14. Statele europene colonizatoa­­re :Spania, Portugalia, Olanda, An­glia, Franţa. Se va stabili sistemul colonial al fiecărei ţări, pentru a se explica de ce unele s’au ridicat şi altele au decăzut. 15. Mercantilismul. Marile Com­panii de Comerţ. Măsuri protecro­­niste (actul de navigaţie din An­glia). 16. Un mare bărbat al vieţii eco­nomic­e franceze: Colbert-Colbertis­­mul. 17- Industria şi comerţul în epo­ca modernă în Germania, Austria, Rusia,­ Polonia, Ţările Scandinave. 18. Românii, apărători ai creşti­nătăţii, sub Ştefan cel Mare, P.­­Rareş, Mihai Viteazul, Şerban Can­­­tacuzino şi Brâncoveanu, Românii din Adeal- Unirea cu Roma (sumar. 19. Suzeranitatea turcească, înă­buşirea vieţii economice, invazia elementelor străine în Principatele Române. Breslele de negustori. 20- Domnia Fanarioţilor. Românii din Transilvania în revoluţia din 1784. 21. Fisiocraţii. Target-22. Evul contemporan. Marea re­voluţie franceză. Starea economică a Franţei în ajunul şi în vremea revoluţiei. Blocul Continental.­23. Francezii, Englezii, Germanii şi Ruşii. Expansiunea şi rivalitatea lor colonială- Concurenţa interna­ţională-24. Ţările Româneşti în acest timp De la Tudor Vladimirescu pâ­nă la Cuza Vodă. Tratatul de la A­­­drianopol. Regulamentul organic­însemnătatea economică. 25. Războiul din Crimeea- Tra­tatul de pace din Paris. Unirea Principatelor. Reformele sociale a­le dlui Cuza- Regimul Dunării. 26. Lucrările de utilitate publică sub Carol I. 27. Viaţa politico-economică în timpul războiului mondial. Urmă­rile economice ale războiului mon­dial. Liberul schimb, autarhia. Notă. — Examenul de bacalau­reat are în primul rând menirea sa cerceteze în ce măsură absolvenţii­­liceelor comerciale pot utiliza cu­noştinţele învăţate la rezolvarea diferitelor probleme ce li se pot pune în legătură cu acele cunoş­tinţe. Urmează de ac că în ce priveşte Snatemaitica,, examenul de bacala­ureat nu e un examen de matem­a­­tică pură, ci unul de matematică aplicată. Exminatorii trebue să ţi­nă seamă e această consideraţiune. Aritmetica: Operaţiuni cu nume­re din sistemul zecimal (întregi sau fracţionale) şi operaţiuni cu nume­re complexe (numai unităţile de măsură engleză). Operaţii cu fracţii ordinare. Dobânda simplă. Divizor fix Părţi alicote ale procentului, capi­tolului, timpului, scont (comercial şi raţional). Efecte. Rapoarte şi proporţii. împărţirea în părţi proporţionale- Amestec, A­­liaj. Titlu zecimal şi englezesc. Mo­nede. Calcule asupra vânzării pe bani gata a efectelor. Arbitraj de devize-Algebra. Operaţun cu monoame şi polinoame (împărţirea numai a unui polinom la un monom). Ope­raţiuni cu fracţii algebrice. Simpli­ficarea fracţiilor- Ecuaţii de gradul I şi gradul II. Progresii şi logaritmi Operaţii de logaritmi. Calcule cu a­­jutorul logaritmilor. Noţiuni de ecu­aţie exponenţiale şi­ logaritmice. Dobânda compusă. Scont compus. Anuităţi constatate. Strângerea u­­nui capital şi amortizarea unui îm­prumut cu ajutorul anuităţilor con­stante. Rente. Evaluarea lor la diferite e­poci. Asigurări. Posibilitatea matema­­gurări asupra unei singure per- IPă, probabilitate. Statistică- Asi­­soane. 1. In caz de viaţă- Asigurarea li­nei rente viagere sau a unui capi­tal- Primă unică şi prime anuale. 2. In caz de moarte. Asigurarea unui capital­­ Primă unică și prime anuale. Geografia economică Istoria comerțului Matematica Ştiinţe comerciale şi contabilitate CAPITOLUL I Studiul comerţului I. Comerciant Cine este comerciant. Categorii de comercianţi. 1. După codul de comerţ. 2. După obiectul afacerilor. (Continuare în pagina 4-a) sw! BBIZBÂNDĂ" Uzina die Laminat Fier şi metale Brăila, Strada Fortunei 2 furnisează prompt FIER PENTRU RETOR FIER COMERCIAL (rotund, Preţul de bază: 11,75 Kgr. ■ 18 Reduceţi-vă ch­eltuesîle III Preferaţi renumita sită d­e mătase mGO£DEN-ANCHORA Preţuri foarte reduse MAŞINII, ARTICOLE de MORARIT Oferte la cerere SOCIETATE PENTRU REPREZENTANTE INDUSTRIALE P A U C R E R S. A. București, str. Brâncoveanu 9. Tel. 5,49.05, 3.95.94 rari!! toate fiiiiii­at. Comerţul italo-iugoslav BELGRAD 13 (Rador). — Domnii Stoiadinovici, preşedintele consiliu­lui de miniştri şi ministru al Afa­cerilor Străine, şi Indelli, ministrul Italei la Belgrad, au schimbat azi instrumentele de ratificare ale protocolului adiţional la acordul de comerţ şi navigaţie încheiat între Italia şi Iugoslavia la 14 Iulie 1924 HIGIENIC-DURABIL PIAțA COLONIALELOR la Constanta In cursul săptămânei expirate piaţa colonialelor en gros s’a pre­zentat mai animată, în urma apro­vizionării negustorilor pentru Moşi şi a cerinţelor începute din partea staţiuniior balneare. Preţurile au continuat staţionare afară de sardele în untdelemn, pi­per, sare de lămâi şi ceaiuri, a că­ror preturi s’au prezentat ferme ii urma lipsei permiselor de im­port şi urcărilor preturilor la ori­gine. UNTDELEMNURI GRECEŞTI După ultimele ştiri din Grecia preturile se prezintă slabe in urma încetărei exportului, datorită scă­­derea preţurilor mondiale. Restul articolelor staţionare. Orez Rangoon Superior kgr. lei 20, Orez Mat Egiptean kgr. lei 21, Orez Glase Extra kgr. lei 22, O­­rez Glase Gigant kgr. lei 24, Orez Glase Carolina kgr. lei 28, Orez Glase Curcan kgr. lei 23, Orez Glase Blue Rose kgr. lei 29, Cafea Rio No. 7 kgr. lei 122, Cafea San­tos kgr. lei 126, Cafea Lave kgr. Iei 128, Cafea Role kgr. lei 130, Măsline Volo Superior kgr. lei 30, Măsline Volo Extra kgr. lei 32, Măs­line Volo Specialitate kgr. lei 34, Măsline Volo Lux kgr. lei 40, Măs­line Volo Nuci kgr. lei 44, Măsline Volo Gigante kgr. lei 48, Untde­lemn Grecesc sup. Nisa în but. kg. lei 80, Untdelemn Nectar în bidon ium.11 kgr. lei 95, Untdelemn Sas­­so kgr. lei 120, Untdelemn Puget kgr. lei 120, Colofon Grecesc Ex­­tra-Clair kgr. lei 12,50, Esență de Terpentină Grecească butoae kgr. lei 132, Lămâi Italia 300 Prima kgr. 1050, Lămâi Italia 300 Seconda kg. lei 1000, Colofon W. G. kgr. lei 14, Colofon W. W. kgr. lei 15, Co­lofon Cristal kgr. lei 16, Stafide Ne­gre Carantine kgr. lei 45, Stafide Sultanine Greceşti No. 3 kgr. 70, Stafide Sultanine Greceşti No. 2 kgr. 72, Stafide Sultanine Greceşti No. 1 kgr. lei 74, Roşcove Extra Extra kgr. lei 12,50, Ceai Moning kgr. lei 140, Ceai Ceylon Orange Peccoe kgr. lei 240, Sare de Lă­mâie kgr. lei 136, Piper Singapore negru kgr. lei 62, Alune America­ne cu coaje kgr. 46, Alune Ameri­cane curăţate kgr. lei 50, Alune Turceşti curăţate Extra kgr. lei 85, Alune Turceşti Extra Extra kgr. lei 90, Migdale Hio kgr. lei 160, Migdale Pantheon lăzi a 25 kgr lei 175, Sardele Robert 30 mm. lada 3400, Sardele Robert 12 mm. lada 1750, Sardele Spaniole 30 mm. lada 2600, Sardele Portugheze 30 mm. lada 3000, Sfoară Marile lei 44, Rafie Mayunga Prima kgr. lei 42, Brânză Telemea kgr. lei 25, Târi de Cospoli buc. lei 2,60,

Next