Arhitectura, 1952 (Anul 3, nr. 1-12)
1952-09-01 / nr. 9-10
Dej, secretar general al C.C. al Partidului Muncitoresc Român şi Preşedinte al Consiliului de Miniştri, care a spus încă de la congresul P.M.R. din Februarie 1948: „Influenţele străine se refugiază cu deosebită uşurinţă în domeniul ideologiei, în literatură, în artă, în ştiinţă. De aceea continuarea activă a luptei pe frontul ideologic împotriva influenţelor imperialiste, împotriva atitudinii admirative în faţa culturii în putrefacţie din ţările capitaliste, împotriva influenţelor reformiste şi revizioniste în teorie şi politică reprezintă o sarcină extrem de însemnată a Partidului nostru”. Curentele decadente, formaliste — care au pătruns în timpul orânduirii capitaliste, pe calea atitudinii cosmopolite, de ploconire în faţa culturii în descompunere a imperialismului şi de imitarea ei, de nihilism naţional, de desconsiderare dispreţuitoare a culturii şi artei propriului popor, de ignorare sau defăimare a culturii şi artei celei mai înaintate din lume, a celei sovietice — s’au manifestat sub forme din ce în ce mai variate şi mai amăgitoare, unele lăsând până azi rămăşiţe, cu care trebue luptat încă, în mentalitatea unor arhitecţi. Astfel, procesul de rupere a fondului de formă în creaţia artistică — ceea ce înseamnă până la urmă ruperea artistului de mase, şi care a dus la dizolvarea procesului unitar de creaţie în diferite aspecte sau elemente, considerate apoi separat, ca idolul şi cheia creaţiei artistice"— a făcut să apară şi la noi CONSTRUCTIVISMUL — considerarea frumosului, rezultând automat numai din exprimarea brută a materialelor, aşa cum rezultă din funcţionarea legilor lor statice, apoi FUNCŢIONALISMUL, numai exprimarea cât mai directă şi mai exaltată a diverselor funcţiuni ale unei clădiri, FORMALISMUL ca atare, constând în căutarea unor forme în sine sau admiterea unor forme din bagajul clasic sau naţional şi aplicarea lor mecanică, în orice condiţiuni, PURISMUL, sărăcia şi lipsa oricărui detaliu care să dovedească prezenţa omului şi care a dus la ruptura arhitecturii de celelalte arte plastice, manifestare a antiumanismului artei formaliste, toate curente descompuse, care au dus până la urmă la iraţionalism şi care au exprimat pesimismul şi ura faţă de om ce stă la baza culturii otrăvite a imperialismului. Exemple în care, pe lângă calităţile pozitive în domeniul rezolvării funcţionale sau constructive, se regăsesc şi influenţe ale curentelor descadente de mai sus, se pot da în special din sectorul construcţiilor industriale, din domeniul construcţiilor sanitare sau în unele proiecte de şcoli medii, cum ar fi Institutul de Ftiziologie din Bucureşti (arh. H. Marcus), spitalul Emilia Itza din Bucureşti, pus în funcţiune anul trecut (arh. Gr. Ionescu), spitalele din Lupeni şi Comăneşti, liceul din Ploeşti şi altele. Aceste urme cons- Casa lui Mogoş (azi la Muzeul Satului Bucureşti) 50