Astra Dejeană, 1999 (Anul 6, nr. 1-1)

1999-02-01 / nr. 1

ASTRA DEJEANA DEJUL SI MIHAI EMINESCU (continuare din pag. 14) după ce acesta ajunsese la Blaj a fost găzduit printre alţii de către trei tineri şcolari originari din zona de subordonare a actualului municipiu Dej...Fireasca este aici si întrebarea daca nu cumva tînarul Eminescu a primit chiar de la Dej recomandarea ca, odată ajuns la Blaj acesta sa se adreseze celor trei tineri din vecinătatea Dejului.­ Rezulta, deci, cu certitudine, ca în mai 1866, Eminescu a făcut un popas la Dej si ca printre prietenii sai ardeleni s-au aflat si uni de prin părţile Dejului, care l-au ajutat, atât în cursul calatonei cât si al şederi sale la Blaj Dovezile preţuirii poetului nostru naţional la Dej sunt multe Nu ne vom referi, în Rândurile următoare, la diversele acţiuni organizate în mod curent în scoli sau în instituţiile de cultura, ci doar la acelea, care, în ultimii doua­zeci de ani, au avut o cuprindere mai larga, un caracter municipal.17 Vom marca, mai întâi, prezenta subiectelor legate de Mihai Eminescu în programele diferitelor sesiuni de comunican si simpozioane. Astfel, încă din 1980, la a ll-a Sesiune ştiinţifica de studii literare, lingvistice si interdisciplinare, organizata de Seminarul de cercetări interdisciplinare din Dej (23-25 mai),profesorul Emil Lazar propunea un subiect prund Eminescu si câtva dintre prietenii sai someseni. Eminescu fusese prezent si cu trei ani mai înainte, la prima sesiune interdisciplinara organizata atunci de Subfiliala dej ane a Societăţii de Stiinte Filozofice si Casa Municipala de Cultura, în colaborare cu Universitatea Babes-Bolyai” în programul sesiunii a figurat si comunicarea Romanul­­ui Em­inesc­u susţinuta de cercetătorul stiintific Aurel Sasu Când în 1981 Seminarul de Cercetări Interdisciplinare, lansa­sem­ simpozioanelor intitulate "interdisciplinaritate si plandisciplinaritate în analiza literara "(18 martie), din care se vor desfasura în continuare sase ediţii, obiectul discuţiilor primei ediţii a fost Glosa de Mihai Eminescu Au prezentat comunicări atunci: Iosif Bâtiu Zonn Diaconescu, Gheorghe Siminel si Dan Mârza La fel ca în manifestările ştiinţifice Eminescu a fost prezent la Dej şi în manifestante artistice Spre exemplu, când în 1984 Casa Municipala de Cultura iniţia o sere de recitaluri lirice cu diaporame, gândite si realizate de Elena Gârda si Dan Skorka. primul a fost dedicat lui Mihai Em­inescu (10 ianuarie) Anul 1989 a fost un an aniversar Eminescu, marcat corespunzător si la Dej Vom aminti, mai întâi, ca în cadrul unei acţiuni de amploare gândita la Casa Municipala de Cultura si intitulata "Confluente cultural-educative dejene seminarul de Cercetări Interdisciplinare a organizat o zi Eminescu (13 iunie 1989) în program au figurat doua vernisaje de expoziţii una, de documente inedite, la Liceul "Andrei Muresanu" (Universul Eminescu­­marturi în actualitate) si una de carte la Cercul Militar (Opera eminesciana si exegeza ei); s-a desfasurat apoi simpozionul “Mihai Eminescu, poet national”, în cadru caruia au vorbit: Teohar Mihadas, Iosif Bâtiu, Augustin Padurean, Tiberiu Morariu, Marcel Lupse, Radu Saplacan si Dan Mârza; simpozionul a fost urmat de recitalul liric cu diaporame “Când amintirile încearcă sa ma cheme”, realizat de Elena Gârda si Dan Scorca, cu concursul recitatorilor de la casa de cultura si al grupului vocal “Splaiul”, în acelaşi an, Eminescu a mai fost prezent în alte manifestări ştiinţifice organizate la Dej . Astfel, la simpozionul “Aniversari centenare” (26 mai ) Dan Mârza a prezentat comunicarea Un studiu maiorescian centenar Eminescu si poeziile lui, iar la a V-a Sesiune anuala a Seminarului de Cercetări Interdisciplinare (24-25 iunie), profesorul Iosif Bâtiu si-a dedicat intervenţia eminescologiei După reactivarea despărţământului Astrei, în 1990, în acţiunile sale un loc important i s-a acordat lui Eminescu Astfel, sub general “Eminesciana” s-au organizat grupaje de manifestan dedi­cate lui Eminescu, expoziţii de carte, conferinţe,­­simpozioane, programe artistice, în cete anei ediţii desfăşurate până în prezent au przentat comunicări şi conferinţe: Axinte Bob, Emilia Buculei, Alexandru Paltinean, Lila Sabau, Nicolae Vesa, Dan Mârza. Biblioteca municipala a organizat trei expoziţii de către: Casa Municipala de Cultura a prezentat programe artistice, realizate de Elena Gârda, Doina Minea-Sima si Calin Morariu, cu reatatori si solisti ai casei de cultura si Liceului “Andrei Muresanu”, cvartetul ASTRA, corul de copii de la Liceul “Andrei Muresanu”(dirijor prof. Maria Heineanu). Trebuie sa marcam acum doua momente esenţiale în cinstirea lui Mihai Eminescu la Dej: dezvelirea bustului si a plăcii comemorative. La 14 ianuarie 1993, prignta Muzeului municipal si a Primarei, se dezveleşte, în cartierul 1 Mai, bustul lui Mihai Eminescu opera în bronz a sculptorului Ion Lucian Murnu. Au participat reprezentanţi ai organelor locale, judeţene si centrale ale administraţiei de stat, oameni politici, oameni de cultura, elevi ai şcolilor dejene Fanfara Garnizoanei Dej, Corul Şcolii nr 3m, alte formaţii şcolare au prezentat un moment artistic. în continuare la Cercul Militar a avut loc vernisajul unei expoziţii şi un recital literar-muzical-coregrafic intitulat “Trecut-au anii" Manifestările au fost manifestate de Casa Municpala de Cultura. Cercul Militar, Biblioteca Municipala si Muzeul Municipal Iniţiativa Astei dejene a făcut ca din acest an, la celalalt capat al străzii străjuite de bustul de Mihai Eminescu sa se înalte un monument dedicat lui Guilelm Sorban, adica a celuia care a compus atât de mult pe versurile lui Eminescu, inclusiv nemuritorul “Mai am un singur dor” Printr-o fericita întâmplare stau fata în fata doua monumente cum ar spune profesorul Emil Lazar înfrăţite în spiritul eminescu. La 15 mai 1996, din iniţiativa Despărţământului Dej al Astrei s-a amplasat o placa comemorativa pe faţada Scolii nr3, care marcheaza împlinirea a 130 ani de la popasul lui Eminescu la Dej Placa a fost realizata în piatra artificiala de sculptorul clujean Vasie Rus-Batin Textul plăcii este următorul: în drumul sau de la Cernăuţi la Blaj, facându-şi pelerinajul românesc cu bătai în mâna Mihai Eminescu a poposit la Dej în mai 1866 ". La dezvelire au vorbit Dan Mârza, Ion Buzasi si Emil Lazar Un sobor de preoţi în frunte cu P­S Teofil Herineanu, Protopopul Dejului a binecuvântat placa, iar Şcoala nr. 3 a prezentat un moment artistic. In continuare, la Cercul Militar, a avut loc simpozionul “Pe urmele lui Eminescu” la care au vorbit prof. dr. Ioan Buzasi (Blaj), pr. prof. Dan Chirila (Cluj-Napoca), prof.Emil Lazar. Manifestarea s-a încheiat cu programul artistic “Mai am un singur dor” realizat cu concursul recitatorilor casei de cultura si un grup vocal al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj- Napoca S-ar mai putea adauga, la toate acestea, si faptul ca publicaţiile dejene cuprnd adesea publicaţii dedi­cate lui Eminescu, note despre acţiunile culturale închinate lui Eminescu si recenzii la carti despre Eminescu. Printre autori se numără: Dimitrie Vatamaniuc, Ion Buzasi,Emil Lazar, Emilia Buculei, Stefan Mihut,Axinte Bob, Petru Codoreanu, Dan Mârza. Trebuie subliniata seria de articole “Someseni înfrăţiţi în spiritul Eminescu", publicate de Emil Lazar în “Astra dejeana" şi care au stat la baza volumului în curs de pregătire la Editura “Astra-Dej”. Tot ca un gest de preţuire a poetului nostru naţional se însene şi participarea unor delegaţii ale Astrei dejene la manifestări comemorartive dedicate poetului si organizate în alte ocalitati ale tarii. Se detaseaza între ele “Deniile eminesciene” organizate de Despărţământul “Mihail Kogalniceanu” din Iaşi al Astrei si "Eminesciana” organizata de Casa de Cultura din Seini Toate aceste au tinut vie în conştiinţa dejenilor viaţa şi opera poetului nostru naţional, l-au imortalizat în slova,piatra şi bronz spre eterna aducere aminte, au construit tot atâtea dovezi ale preţuirii sale de către dejeni. Aceste gesturi de preţuire a lui Eminescu la Dej un corolar prin atribuirea numelui sau unei preţioase unitati şcolare a învăţământului dejean, şcoala nr.3. NOTE 1 Eminescu în si din cea mai noua ediţie, Comunicare făcută în şedinţa de la 17 noiembrie 1939, “Academia Româna, Memoriile Secţiunii Istorice", Bucureşti, seria III- a, tom XXII, 1939-1940, p.213-236, apud longa N., Eminescu, Editie înghită, studiu introductiv, note si bibliografie de Nicolae, Liu, Editura Junimea, lasi, 1981, pp 154,343 2 Vatamaniuc,D Eminescu si Transilvania, Editura “Dacia", Cluj- Napoca 1995 3.Buzasi, Ion, Eminescu si Blajul, Editura Iriana, Bucuresti, 1994. Idem Eminescu si Transilvania menţiuni de istorie literara. Editura Balgrad. Alba lulia. 1997 4 Trifoiu, Nicolae Drumurile si popasurile tânărului Eminescu în Transilvania. Studii si articole (1976-1998) Editura Dragos Vodă­. Cluj- Napoca 1998 5 Vatamaniuc.D Eminescu la Dej si prietenii sai dejeni, în “Gazeta someseana" serie noua. III 21 Dej. ianuarie 1992, p 1 6 Idem Op.cit.p40­7 Idem. Art.cit., supra pr. v. si lorga II Op.cit. p 154 Trifoiu, ISTORIA TRANSILVANIEI ÎN PREOCUPAREA LUI EMINESCU (continuare din pag. 12) ungare care ambiţionau (sic!) “să civilizeze Orientul”. Se află aici - dar numai pentru a legitima cauza românească - informaţii de heraldică (stema Corvineştilor cu celebrul corb), de genealogie (o posibilă origine ardeleană a dinastiei Muşatinilor, şi tot o posibilă relaţie între dinastia Corvineştilor ardeleni şi cea a Basarabilor munteni), de toponimie (Josan, Densuş, Câmpul lui Neag) informaţii despre aşezarea ungurilor în Panonia şi pătrunderea lor progresivă în Ardeal, despre instaurarea dominaţiei Habsburgice în Transilvania, despre contribuţia Ardealului la întemeierea statelor feudale româneşti prin aşa zisele “descălecate” din Maramureş (Bogdan) şi Făgăraş (Negru Vodă), despre Constituţiile din 4 martie 1849 şi 21 decembrie 1867, despre Patenta imperială din 31 decembrie 1852 şi Di­ploma din 30 octombrie 1860 care a inaugurat epoca de scurtă durată a liberalismului federal. Căci Eminescu nu şi-a întemeiat argumentaţia pe stări afective, ci pe date şi fapte, şi tocmai de aceea temeinicia şi logica discursului au dat prezicerilor lui privind prăbuşirea dualismului - sistem de absorbţie a popoarelor în naţiunea maghiară­­ şi formarea României Mari, caracter logic. Mai adăugăm că Transilvania este singura provincie românească căreia Eminescu i-a consacrat o lucrare epică de proporţii centrată pe evenimentele revoluţiei paşoptiste (Geniu pustiu). Aşa încât Eminescu se dovedeşte mai ardelean decât moldovean şi tocmai pentru aceasta îl revendicăm şi-l cinstim. Pagina 15­ 8 Buzasi,Ion. Eminescu si Blajul, p.24. 9 Iorga,n , Istoria literaturii româneşti. Introducere sintetica,(după note stenografice ale unui curs), Postfaţa de Mihai Ungheanu, Editura Minerva, Bucuresti, 1977, p.230. 10 Buzasi, Ion, Eminescu si Transilvania, p 11 11.lbidem,p. 16-19. 12.Vatamaniuc, D, Op.cit., p.39. 13 Buzasi,Ion, Eminescu si Blajul, p.33. 14.lbidem, p.38 15.Lazar-Dejeanul, Emiul, Mihai eminescu si câţiva dintre prietenii sai din zona Dejului, în “Astra dejeana”, III,2,mai 1996, p.4-5. 16.Ibidem,p.4. 17.Cf. programele realizate cu acele prilej­en. Septembrie 1998 Despărțământul “Dr.Teodor Mihali” Dej al Astra

Next