Ateneu, 1997 (Anul 34, nr. 1-12)

1997-01-01 / nr. 1

într-un restaurant, un client se chinuie să citească nota de plată. - Cifrele sunt microscopice, abia le poţi citi, constată el. Vecinul de masă: - E singurul lor mod de a "reduce" preţurile. ❖ Un tip cu idei prezintă directorului unui teatru noua lui invenţie. -După sistemul meu, sala de spectacole poate să fie evacuată în cinci minute. -Nu aveţi altul pentru umplerea ei mai întîi? ❖ Miezul nopţii, un beţiv încearcă să bage cheia în stîlpul unui felinar. Poliţistul: -Am impresia că n-ai să găseşti pe nimeni acasă... -Cum să nu, răspunde convins beţivul, nu vezi câ-i lumină la primul etaj? ❖ Copiii se împart în două categorii: needucaţi şi ai noştri. ❖ -Domnule judecător, nu vedeţi că acţiunea e absurdă şi că reclamantul e complet idiot? -Asta nu-ţi micşorează culpa. Nu uita că şi idioţii sînt oameni ca mine şi ca dumneata! ❖ -La ce te gîndeşti, iubito? -La nimic important. -Credeam că te gîndeşti la mine. -La tine mă gîndeam. ❖ Soţia bandajează capul soţului, spart de o oală aruncată de ea şi spune: -Ce te-ai face tu fără mine? -Numai gimnastica suedeză te menţine sănătos şi prelungeşte viaţa. -Dar strămoşii noştri nu făceau gimnastică suedeză şi totuşi erau sănătoşi. -Sănătoşi, sănătoşi, dar vezi că au murit toţi! ❖ -Cînd eram tînăr mă încumetam să merg pe jos chiar şi zece kilometri ca să-mi palmuiesc rivalul. -Şi te întorceai tot pe jos? -Nu, de obicei mă aduceau... ❖ John este amendat de judecător cu 1020 de dolari pentru că şi-a bătut soacra. -Nu înţeleg de ce această sumă? întreabă acuzatul. -O mie de dolari, domnule, este amenda pentru bătaie, iar 20 este impozitul de distracţie, prevăzut de lege... ❖ Un bătrîn cere mîna unei tinere. -Domnişoară, sînteţi atît de bună să-mi faceţi onoarea de a deveni văduva mea? ❖ Ghidul: -Acest furn a fost construit cu mai mult de două mii de ani în urmă! O excursionistă: -Lăsaţi-vă de prostii! Acum sîntem doar în anul 1997! ❖ -Iertaţi-mă că vă întreb. N-am fost cumva logodit cu dumneavoastră anul trecut? -Probabil, însă numai dacă aţi fost în iulie la Neptun. ❖ Discuţie între doi cerşetori: -Ştii ce s-a întîmplat cu Nelu? -Nu, ce anume? -A mers la lucru. -Bănuiam eu că pentru bani e în stare de orice! ❖ In timpul unei călătorii în Scoţia, un turist a vizitat lacul Loch Ness, în speranţa că va vedea renumitul monstru al apelor. -Cînd apare de obicei balaurul? îl întrebă el pe ghid. -Cam după al cincilea pahar de whisky - fu răspunsul. ❖ Adminstrația unui hotel din Londra i-a cerut umoristului francez Sacha Guilly să semneze în cartea oaspeților de onoare. El a citit însemnarea anterioară, care glasuia: "Baron Resigny cu servitorul”. Mai jos, Guitry a notat: "Sacha Guitry cu geamantanul". ❖ Sună la uşă. Tatăl, cufundat în lectura ziarului, trimite copilul să vadă cine e. Copilul deschide, apoi se întoarce şi-l anunţă: -E un domn cu mustaţă mare şi neagră.­­Du-te şi spune-i că am şi eu una la fel... r ~ : Insecte şi rozătoare Cum să ne ferim de insecte, cum să le alungăm din casă, să le îndepărtăm cu ajutorul plantelor. UZ EXTERN: Pentru a alunga ţânţarii şi muştele, se pune un ghiveci cu busuioc pe fereastră şi se agită din cînd în cînd, sau Eucalyptus (frunze de eucalipt) proaspăt sau uscat sau se ard frunze uscate de Laurus nobilis (dafin). Pentru a alunga furnicile: se pune o jumătate de lămâie mucezita în locul frecventat de furnici. Pentru a alunga ploşniţele: se pun vrejuri de Phaseolus vulgaris (fasole) prin lâna din saltele sau pe sub saltelele sintetice. Pentru a alunga puricii, se pune printre puful din perne, tije de pelin, frunze de Chry­santhemum parthenium (creasta cocoșului), de Mentha pulegium (busuiocul cerbilor), vârfuri înflorite de Tanacetum vulgare (vetrice); se arde prin încăperi flori de Mentha piperita (izmă bună). Pentru a alunga molii şi ţânţarii, se FARMACIA MATURII , folosesc pelin (Arthemisia vulgaris), Asperula adorata (vinariţă), coji de lămie, Lavandula officinalis (levănţica), Satureia montana (cimbru). Se mai foloseşte decoct din: Citrullus colocynthis (pepene), seminţe şi pulpă uscată, 100 g la 1 litru de apă, se fierbe 10 minute; se spală podelele, interiorul dulapurilor, uşile şi ferestrele; praf de Chrysanthemum cinerarieaefolium (bumbişori) care nu este toxic şi nici pentru câini şi pisici, distruge numai animalele cu sânge rece, pulverizându­­se peste pereţi, mai ales în partea de jos şi pe podele. Pentru a îndepărta şoareci, se foloseşte Mentha pulegium (busuiocul cerbilor). Pentru protejarea hainelor: praf de rizom de Acorus calamus (obligeană), pentru protecţia blănurilor, se suspendă bucheţele de Santolina chamaecyparissus (lemnul maicii domnului) în şifoniere şi dulapuri cu haine sau se pune aceeaşi plantă printre rufe. Conf.dr. N. BARABAŞ --------------------------------- DICŢIONAR CONSILIUL EDITORIAL Vasile Apostol (S.C. Turism Decebal S.A.), Constantin Arhip (Romsilva S.A.), Manea Avramescu (S.C. Letea S.A.), Dumitru Badea (Schela de Petrol Modârzău), Toader Baleanu (S.C. Diana Forest SA), Mihai Banu (S.C. Agribac S.A.), Nicolae Barbu (S.C. Romhart S.A.), Rodica Berea (S.C. Store Buhuşi S.A.), Costel Căşuneanu (S.C. I.T.S. Oituz), Constantin Donea (Inspectoratul pentru Cultură), Dietmar Hellmeier (Alfracht - Gmbh Schieder - Schwalenberg, Germania), Răducan Ion (S.C. Pambac S.A.), Adrian Lungu (S.C. Melior S.A.), Vasile George Puiu (Fundaţia Academică "George Bacovia”), Dan Reichbach (S.C. Symbol Electronica S.R.L.), Ionel Ruset (S.C. Clio S.R.L.), Ioan Samachiş (S.C. Maşini Unelte SA), Viorel Savin (S.C. Samit & Co S.R.L.), Constantin Săftoiu (Schela de Petrol Zemeş), Doru Simovici (Camera de Comerţ şi Industrie Bacău), Theodor Tincu (Filiala de Electricitate Bacău), Marin Vilsan (S.C. ELBAC SA).­­­ SPORT PAG. 11 Banii sau reforma ? Noul ministru al acestei rubrici a promis că se va face luntre şi punte pentru a face rost de bani pentru sportivi. Altceva aşteptam să aud din gura domnului ministru. Să caute bani, nu va avea încotro. Cu asta s-a ocupat şi dl. Mironov, cît l-au ţinut imaginaţia şi puterea de convingere. Şi mai cu sponsorizările dlui George Păunescu, mai cu ce-a venit de la buget, dinspre partea asta fostul ministru poate dormi fără coşmaruri, în schimb, corupţia pe care a lăsat-o să foşgăie nestingherită ar trebui să viziteze visele fostului spadasin (ce ironie !) şi programul noului ministru. Că e nevoie de bani pentru sport nu e noutate şi că e nevoie de bani pentru tineret, asta e deja o boală care a apucat să se învechească. Dar, realist vorbind, într-o ţară în care lipsesc banii ce e de preferat? Ca să oblojească bubele corupţiei din sportul autohton, noului ministru nu i-ar ajunge tot muşeţelul din România. Iar gîndirea că unde sînt bani corupţia dispare ca vărsatul de vînt e o naivitate. Să fie limpede, cîtă vreme în ţara asta va fi sărăcie, singurul mijloc onorabil prin care sportivii noştri se vor simţi motivaţi pentru performanţă va fi acela care le va zgîndări orgoliul, nu cel care le va mîngîia platonic punga. Păstrînd proporţiile, germanii din partea occidentală a ţării lor ruptă o vreme în două, n­­au confundat sportul cu propaganda prin sport şi nu şi-au bătut joc de sportivii lor dopîndu-i. Iar în privinţa sporturilor de echipă au avut atîta minte, încît să nu-i îndepărteze pe suporteri de echipele lor transformîndu-i pe sportivi în magnaţi de pe o zi pe altă. De fapt, nemţii a căror economie funcţionează de cîteva ori mai bine decît aceea a italienilor nici acum nu îşi permit să cumpere jucători de fotbal foarte scumpi în numele aceleiaşi idei de echilibru. Noi nu putem cumpăra vedete. Putem însă, printr-un sport curat, să umplem din nou stadioanele și sălile de sport. Putem să-i asigurăm sportivului, dacă tratăm corect ansamblul din care el face parte, o retragere onorabilă din activitate. Dar unde nu e sportivitate, nu se poate face mare lucru. Or de aici ar trebui să înceapă noul ministru al sportului, nu de la problema banilor. Cînd s-a văzut instalat în funcţie, dl Traian Băsescu, marinarul, a început prin a face curăţenie pe puntea ministerului său. Le-a scos din cap celor care aveau impresia că sunt stat în stat ideea că de ei nu se poate atinge nimeni. Din punctul meu de vedere, noul ministru al sportului va deveni cu adevărat ministru în clipa în care va lăsa banii pe planul doi şi va aduce în prim plan cîteva idei cu ajutorul cărora să scoată sportul din România din mocirla compromisurilor de tot felul. Sportivii din ţara noastră merită o soartă mai bună decît aceea de a depinde fie de bani negri, fie de aranjamente care le înnegresc conştiinţa. Fireşte că ministrul sportului nu se poate amesteca în treburile federaţiilor, dar nimic nu-i împiedică să propună proiecte de legi cu ajutorul cărora corupţia din sport să fie gîtuită. Nu pedepse, ci legi care să transforme cluburile în societăţi cu răspundere mai mult sau mai puţin limitată sau în societăţi orientate spre profit, a căror contabilitate să poată fi verificată şi mai ales să fie verificată la fel ca oricare alta. Mi se va spune că nu sîntem pregătiţi pentru o asemenea experienţă şi că un ministru care şi-ar permite să ia măsuri radicale în sport, oricît de bine intncţionat ar fi, ar pro­duce zarvă, dacă nu cumva şi împotriviri. Dar dacă noul ministru al sportului nu va avea curajul să intre în viesparul corupţiei, în ce mai constă schimbarea? Sportul reproduce la scară redusă cea mai mare parte a bolilor de care suferă societatea românească în această perioadă. Vrînd, nevrînd, ministrul sportului trebuie să fie un reformator, dacă vrea să rămînă în istoria sportului şi în istoria mare a ţării. Reforma de profunzime poate începe de oriunde. Ceea ce contează e să fie începută. « Cristian TEODORESCU

Next