Buletinul Societăţii Medicale de Educaţie Fizică, 1933 (Anul 2, nr. 1-6)

1933-01-01 / nr. 1

Odată introduse în organism elaborarea lor depinde de travaliul de digestie al marelor glande, urmând în cele din urmă tot calea sanguină de distribuţie. Echivalentul energetic al acestui travaliu de digestie şi de transport îl vom regăsi tot într’o cantitate de oxigen inhalat în plus peste nevoia de bază, ce va lua tot calea circulatorie generală. Din cele expuse rezultă că în efort alimentaţia va trebui să fie astfel alcătuită în­cât să nu contribue în primul rând la mărirea travaliului de digestie. II. Substanţele de desasimilare sunt multiple, amintim numai pe cele mai importante ca C02-ul şi acidul lactic ce derivă din metabolismul glucidelor, iar C02-ul şi din cel al lipidelor, apoi Urea, amino-acizii fenolii etc. din al protidelor. Aceste substanţe utilizează calea limfatică şi sanguină pentru ca prin marile emonctorii, plămâni, ficat, rinichi, piele etc. să părăsească organizmul. Cum vedem catabolităţii utilizează tot calea sanguină circu­latorie, eliminarea lor va depinde deci în parte de a­­ceiaşi factori ce intervin şi în transportul oxigenului. Oboseala naşte după cum am văzut din discrepanţa sau desechilibrul dintre aportul şi transportul substan­ţelor de asimilare pe de o parte şi transportul şi elimi­narea substanţelor de desasimilare pe de altă parte. Acest desechilibru duce la modificări humorale şi chiar tisulare ce constau în : acumularea cataboliţilor neeli­minaţii ca: CO2, acid lactic, etc. cu deplasări în ionii de Ca, K, Na, şi Mg, în pierderi de fosfaţi, suflaţi modificări în concentrarea ionilor de Hidrogen, în mo­dificări ale rezervei alcaline, în scăderea glicemiei, etc. Acest desechilibru duce prin intermediul sistemului nervos la o serie de tulburări subiective şi obiective din care nu vom aminti decât în treacăt pe cele atin­gând muşchiul striat, astfel în oboseală observăm că jocul agoniştilor şi antagoniştilor se dereglează, muşchii ajutători încep să intre în joc în efectuarea mişcării mă­rind astfel cheltuiala de energie şi făcând să scadă în consecinţă randamentul maşinei umane. E de observat că sistemul nervos tot prin interme­diarul celui circulator mai intervine în termoregularea organizmului căutând să risipească energia calorică ce a luat naştere în efort. Scopul acestei revederi a nutriţiei în genere, a fost 3

Next